506 matches
-
în mișcare politică odată cu întemeierea „Poporului găgăuz” (Gagauz halkî) în 1988. Pe măsură ce creștea în mod paralel mișcarea națională moldovenească, și mai ales atunci când „limba moldovenească” a fost adoptată ca limbă oficială în Republica unională Moldovenească, o parte din liderii „Poporului găgăuz”, foști activiști sovietici în frunte cu Stepan Topal, s-au aliat cu reprezentanții altor minorități naționale din Republică, pentru a se împotrivi mișcării naționale moldovenești. În 1989, la primul congres al „Poporului găgăuz”, acesta a votat rezoluția grupului care cerea
Găgăuzi () [Corola-website/Science/298061_a_299390]
-
unională Moldovenească, o parte din liderii „Poporului găgăuz”, foști activiști sovietici în frunte cu Stepan Topal, s-au aliat cu reprezentanții altor minorități naționale din Republică, pentru a se împotrivi mișcării naționale moldovenești. În 1989, la primul congres al „Poporului găgăuz”, acesta a votat rezoluția grupului care cerea crearea unui teritoriu autonom în sudul Moldovei (dar nu în Bugeacul ucrainean), cu capitala la Comrat. În august 1990, în timp ca Republica Moldova își proclama independența față de URSS, grupul condus de Stepan Topal
Găgăuzi () [Corola-website/Science/298061_a_299390]
-
care oficial mai exista în acel moment, simultan cu același proces care avea loc în Transnistria sub conducerea liderilor Igor Smirnov și Aleksandr Lebed. Guvernul din Chișinău al Moldovei, nou stat independant, a considerat declarația ca neconstituțională. În acel moment, Găgăuzii, care în marea lor majoritate nu cunoșteau situația reală și nu călătoriseră decât în URSS, erau speriați de propaganda politică potrivit căreia „românismul” din noua Republică era o mișcare „fascistă” iar eventuala unire a acesteia cu România (unire care în
Găgăuzi () [Corola-website/Science/298061_a_299390]
-
românismul” din noua Republică era o mișcare „fascistă” iar eventuala unire a acesteia cu România (unire care în acel moment părea iminentă) ar însemna să fie dați afară din țară. În aceste condiții, grupul pro-sovietic a preluat total conducerea „Poporului găgăuz” și a organizat în martie 1991 un „referendum” la care partizanii săi au votat în unanimitate pentru rămânerea în cadrul URSS, fără ca alți alegători să-și poată manifesta opiniile, așa cum a constatat ziaristul francez Jean-Baptiste Naudet, de la ziarul „Le Monde”., deși
Găgăuzi () [Corola-website/Science/298061_a_299390]
-
au votat în unanimitate pentru rămânerea în cadrul URSS, fără ca alți alegători să-și poată manifesta opiniile, așa cum a constatat ziaristul francez Jean-Baptiste Naudet, de la ziarul „Le Monde”., deși când parlamentul Republicii Moldova a votat independența Republicii, 6 din cei 12 deputați găgăuzi votaseră "„da”". Ulterior, o parte din Găgăuzi au sprijinit tentativa de lovitură de stat de la Moscova, tensionând și mai mult relațiile cu Chișinăul. Găgăuzia s-a autoproclamat independentă la 19 august 1991 sub conducerea lui Topal, urmată fiind în septembrie
Găgăuzi () [Corola-website/Science/298061_a_299390]
-
URSS, fără ca alți alegători să-și poată manifesta opiniile, așa cum a constatat ziaristul francez Jean-Baptiste Naudet, de la ziarul „Le Monde”., deși când parlamentul Republicii Moldova a votat independența Republicii, 6 din cei 12 deputați găgăuzi votaseră "„da”". Ulterior, o parte din Găgăuzi au sprijinit tentativa de lovitură de stat de la Moscova, tensionând și mai mult relațiile cu Chișinăul. Găgăuzia s-a autoproclamat independentă la 19 august 1991 sub conducerea lui Topal, urmată fiind în septembrie de Transnistria. Aceste acțiuni erau menite să
Găgăuzi () [Corola-website/Science/298061_a_299390]
-
în septembrie de Transnistria. Aceste acțiuni erau menite să oblige Frontul Popular ca să-și atenueze linia proromână, considerată fascistă, și să revină la linia prosovietică, ulterior pro-rusă, ceeace s-a și întâmplat. În februarie 1994, președintele Mircea Snegur a promis găgăuzilor autonomie, dacă revin în legalitatea republicană (și prin aceasta, internațională). Aceiași propunere a fost făcută de Mircea Snegur și Transnistriei, care a refuzat-o, deoarece guvernul Smirnov adera la ideia unui stat federal „sub ocrotirea federației Ruse” format din trei
Găgăuzi () [Corola-website/Science/298061_a_299390]
-
rezolvarea conflictelor etnice. Găgăuzia este, de atunci încoace, o "unitate național-teritorială autonomă" cu trei limbi oficiale: rusa, găgăuza și moldoveneasca (româna). Treizeci de localități, între care trei orașe, și-au exprimat dorința de a fi incluse în granițele Teritoriului Autonom Găgăuz. În 1995, Gheorghe Tabunșcic a fost ales în postul de guvernator ("Bașcan") al Găgăuziei pentru un mandat de patru ani. Pentru mandate, în aceeași perioadă au fost aleși deputații parlamentului local, "Adunarea Populară", și președintele acestuia, Petru Pașalî.
Găgăuzi () [Corola-website/Science/298061_a_299390]
-
background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Germani !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Evrei !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Polonezi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Bulgari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Găgăuzi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Alții !style="background-color:#E9E9E9" align=left valign=top|Județul Soroca !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Număr locuitori !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Români !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși
Recensământul populației din 1941 (România) () [Corola-website/Science/316005_a_317334]
-
background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Germani !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Evrei !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Polonezi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Bulgari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Găgăuzi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Alții !style="background-color:#E9E9E9" align=left valign=top|Județul Bălți !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Număr locuitori !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Români !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși
Recensământul populației din 1941 (România) () [Corola-website/Science/316005_a_317334]
-
background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Germani !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Evrei !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Polonezi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Bulgari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Găgăuzi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Alții !style="background-color:#E9E9E9" align=left valign=top|Județul Orhei !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Număr locuitori !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Români !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși
Recensământul populației din 1941 (România) () [Corola-website/Science/316005_a_317334]
-
background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Germani !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Evrei !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Polonezi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Bulgari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Găgăuzi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Alții !style="background-color:#E9E9E9" align=left valign=top|Județul Lăpușna !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Număr locuitori !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Români !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși
Recensământul populației din 1941 (România) () [Corola-website/Science/316005_a_317334]
-
background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Germani !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Evrei !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Polonezi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Bulgari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Găgăuzi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Alții !style="background-color:#E9E9E9" align=left valign=top|Județul Tighina !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Număr locuitori !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Români !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși
Recensământul populației din 1941 (România) () [Corola-website/Science/316005_a_317334]
-
background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Germani !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Evrei !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Polonezi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Bulgari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Găgăuzi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Alții !style="background-color:#E9E9E9" align=left valign=top|Județul Cahul !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Număr locuitori !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Români !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși
Recensământul populației din 1941 (România) () [Corola-website/Science/316005_a_317334]
-
background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Germani !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Evrei !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Polonezi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Bulgari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Găgăuzi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Alții !style="background-color:#E9E9E9" align=left valign=top|Județul Ismail !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Număr locuitori !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Români !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși
Recensământul populației din 1941 (România) () [Corola-website/Science/316005_a_317334]
-
background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Germani !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Evrei !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Polonezi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Bulgari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Găgăuzi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Alții !style="background-color:#E9E9E9" align=left valign=top|Județul Chilia !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Număr locuitori !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Români !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși
Recensământul populației din 1941 (România) () [Corola-website/Science/316005_a_317334]
-
background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Germani !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Evrei !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Polonezi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Bulgari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Găgăuzi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Alții !style="background-color:#E9E9E9" align=left valign=top|Județul Cetatea Albă !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Număr locuitori !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Români !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right
Recensământul populației din 1941 (România) () [Corola-website/Science/316005_a_317334]
-
background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Germani !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Evrei !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Polonezi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Bulgari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Găgăuzi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Alții !style="background-color:#E9E9E9" align=left valign=top|Județul Movilău !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Număr locuitori !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Români !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Germani !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni
Recensământul populației din 1941 (România) () [Corola-website/Science/316005_a_317334]
-
actuala stradă Negru-Vodă; la nord-vest de această limită erau stâne, mori, pășuni și vii. În oraș locuiau pescari greci, lipoveni și turci, negustori și meșteșugari greci, români, turci, armeni, evrei și maltezi, oieri români și tătari, grădinari români, bulgari și găgăuzi. În 1865 britanicii termină calea ferată Cernavodă-Constanța pentru exportul grânelor din Țările Române ; Marea-Britanie avea în oraș un consulat care, în 1861, îi ajutase pe exploratorul englez Samuel White Baker și pe consoarta acestuia, Florica Maria Sas, să obțină acte
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
în cinci plăși: Pe teritoriul județului se aflau două comune urbane: Cahul (reședința județului) și Leova (situată în partea nordică). Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 196.693 de locuitori, dintre care 51,2% români, 17,9% găgăuzi, 14,5% bulgari, 7,5% ruși, 4,4% germani, 2,3% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional erau 92,1% ortodocși, 4,3% lutherani, 2,3% mozaici iar restul alte religii. În 1930 populația urbană a județului era de
Județul Cahul (interbelic) () [Corola-website/Science/300791_a_302120]
-
1930, s-a constatat că din cei 4.441 locuitori din sat, 3.459 erau ucraineni (77.89%), 548 români (12.34%), 396 ruși (8.92%), 16 evrei, 4 bulgari, 3 polonezi, 2 sârbi, 2 armeni, 1 german și 1 găgăuz. În perioada interbelică, satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor bolșevici din URSS, aici existând un comitet revoluționar clandestin. Mai mulți săteni au participat la Răscoala de la Tatarbunar din septembrie 1924, organizată de bolșevicii din URSS. În
Achmanghit, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318544_a_319873]
-
-lea și începutul secolului al XIX-lea i-a determinat pe mulți bulgari să părăsească Imperiul Otoman și să se stabilească pe teritoriile din partea de sud a Imperiului Rus și în special în Gubernia Basarabia. Acei bulgari basarabeni, împreună cu coloniștii găgăuzi au fondat 43 sate în Basarabia, precum și orașele Bolgrad și Comrat. În anul 1832, slavistul ucrainean Iuri Venelin (1802-1839) a sugerat ca orașul Bolgrad să devină un centru al culturii și educației bulgare din Imperiul Rus, prin deschiderea unei școli
Gimnaziul din Bolgrad () [Corola-website/Science/318326_a_319655]
-
atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și o comunitate mică de români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 3.448 locuitori din sat, 3.290 erau bulgari (95.42%), 117 români (3.39%), 16 găgăuzi (0.46%), 15 ruși (0.44%), 5 greci, 1 evreu și 1 turc. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată
Caragacii-Vechi, Reni () [Corola-website/Science/317926_a_319255]
-
Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populația satului Larga constituia 5062 de oameni, 47.00% fiind bărbați și 53.00% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arăta astfel: 97.57% - moldoveni, 1.66% - ucraineni, 0.51% - ruși, 0.04% - găgăuzi, 0.02% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.04% - polonezi, 0.00% - țigani, 0.16% - alte etnii. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația la nivelul comunei Larga constituie 5080 de oameni, 46.99% fiind bărbați iar 53.01% femei. Compoziția
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
din anul 2004, populația la nivelul comunei Larga constituie 5080 de oameni, 46.99% fiind bărbați iar 53.01% femei. Compoziția etnică a populația comunei arată în felul următor: 97.48% - moldoveni, 1.73% - ucraineni, 0.51% - ruși, 0.06% - găgăuzi, 0.02% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.04% - polonezi, 0.00% - țigani, 0.16% - alte etnii. În comuna Larga au fost înregistrate 2008 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.5 persoane
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]