391 matches
-
Cunoscut ca jurnalist și om de televiziune, Robert Turcescu lasă sobrietatea la o parte și se întoarce la prima dragoste, muzica. Realizatorul de talk-show-uri va fi invitatul lui Huidu și Găinușa în emisiunea "Cronică Cârcotașilor", unde nu va vorbi despre politica, ci va cânta piesă "Ce-mi pasă mie". Robert Turcescu nu va veni singur la "Cronică", ci împreună cu trupa de jurnaliști "Casă presei", formată din Ovidiu Vanghele la tobe, Gabi
Turcescu cântă la "Cronica Cârcotaşilor" - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/68928_a_70253]
-
am adus sticla de țuică lângă pat. Mihnea a pus calculatoarele pe jos, unul lângă celălalt, apoi s-a așezat și el, la picioarele noastre. „Băgați-mi și mie o pernă!“ I-am aruncat un puiuleț cu model popular: pisici, găinușe, ouă de rață. Arta dobrogeană. „Așa.“ Mihnea a apucat sticla, i-a scos dopul cu dinții și l-a scuipat pe jos. Dacă mai aveam vreun dubiu legat de persoana din fața mea, acum chiar se spulberase: nu putea fi decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de genunchi. „Unde te duci, băi prostule, apucă plasa de jos și hai s-o ridicăm, să vedem ce căcat am prins În loc de pește. Hai, Lică, sus!” Plasa era plină de nămol, cochilii de melci, crengi putrede și pene de găinușă. Din nămol ieșeau resturile Împuțite ale unei căpățâni de crap de care atârnau o bucată de șiră și câteva coaste. „Al dracului animal”, zise cu mirare Încântată Scurtul, „a vrut mai bine să moară În nămol decât să-l prindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În cea de-a treia găsiră un șarpe care Înghițise un ou și-l omorâră cu un băț. Blondul se ținea departe. Lică și Scurtul dibuiră, tupilat printre mustățile unei sălcii, un cuib gol. Mai apoi, prinseră În plasă și găinușa care, de frică, se scufundase. Scurtul o apucă de aripi și-i suci gâtul. Ceilalți Îl priviră cam strâmb. „Ce vă uitați așa? Oricum murea. N-ați văzut că i-a mâncat șarpele ouăle? Găinușa e ca sticleții. Ăia Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
apoi, prinseră În plasă și găinușa care, de frică, se scufundase. Scurtul o apucă de aripi și-i suci gâtul. Ceilalți Îl priviră cam strâmb. „Ce vă uitați așa? Oricum murea. N-ați văzut că i-a mâncat șarpele ouăle? Găinușa e ca sticleții. Ăia Își bagă unghia În gât dacă le moare perechea, astea se dau la fund și se Îneacă dacă le umblă cineva la cuib și le mănâncă puii sau ouăle. Pe-aici a trecut șarpele de l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nici măcar Scurtul Însuși, nu crezu o iotă din această scorneală. Însă nu scoaseră vreo vorbă, căci Îi bucura gândul că-și vor face singuri de mâncare din vânatul prins chiar de ei. Lică, Îndemânatic, Începu să smulgă penele și fulgii. Găinușa nu era mai mare decât un guguștiuc, iar jumulită arăta cât o vrabie. Tăiară bucățile mici și, Împreună cu ficatul, inima și pipota, le Înșirară pe o țepușă. Nu le mai ardea nicicum de pescuit și parcă uitaseră cu totul de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Într-o rână În jurul cămășii. Blondul cercetă mai Întâi iarba, ca să nu se așeze pe vreun șarpe sau pe vreo șopârlă. Pentru că muncise cel mai puțin, puse mâna pe oul cel mai mic, pe roșia cea mai storcită și, din găinușă, pe o bucată de coșcovelniță din care nu izbuti să aleagă decât câteva firicele de carne și puțină piele care mirosea a fulgi arși. Ceilalți, mărinimoși, Îl poftiră să ia și bucățele bune, mai ales că fricosul avusese o idee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
personale asemenea unor frumoși pinguini alb-negri, că și sfârteci burta întregii mele arte, precum burta găinii de supă pusă la fiert în flecare duminică neagră. DOAMNA WURM: Odată și odată o să trebuiască să te cuprindă și pe tine dorul după găinușele din supa duminicală. Odată și-odată o să trebuiască să privești tânjind după fiecare găină din vitrina raionului de păsări, atunci când eu, în calitate de mamă a ta, o să fiu moartă. În fiecare duminică or să fie ținute departe de tine supele mele
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pildă), și din nou o refuză cu disperare (drama plecării la Socola), prinde muște, nu dă pace mâțelor, merge cu plugul, se scaldă, fură mere, pere, cireșe și o pupăză (pe care apoi vrea să o vândă la iarmaroc drept găinușă), ridică, jucându-se cu fratele Zahei de-a biserica și popii, „casa în slavă”, nu își ajută mama pe cât ar trebui etc. Despre Nică nu se mai pot spune multe dacă se acceptă axioma călinesciană potrivit căreia „Creangă povestește copilăria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
carpen (Carpenus betulus), frasin (Fraxinus excelsior), tei (Tilia tomentosa), paltin (Acer pseudopltanus), iar dintre arbuști, sângerul (Cornus sanguinea). De asemenea, întâlnim plante ierboase: pachivnicul (Asarum europacum), colțișorul (Cardamine bulbifera), brebeneii (Corydalis solida, Corydalis bulbosa), aliorul (Euphorbia amygdaloides), păstița (Anemone ranunculoides), găinuși (Asperula adorata), etc. În cadrul rezervației nu se observă nici o urmă a exploatării recente a pădurii de către om (V. Zanoschi și M. Toma, 1981); (C. Burduja și Colab. 1982). Rezervația științifică "Pădurea Dumbrava Roșie" este situată la sud est de localitatea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
viețuiesc vulpea, lupul, jderul, pisica sălbatică, dihorul, precum și numeroase păsări — cucul, privighetoarea, mierla, coțofana, pupăza etc. În munți, în pădurile de amestec și de conifere trăiesc mamifere (ursul, cerbul, căprioara, lupul, veverița, râsul etc.) și păsări (vulturi, cocoșul de munte, găinușa de pădure, bufnița etc.). VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE 65 Ursul carpatin În pădurile din sud-vestul țării și din sudul Dobrogei, climatul mai blând a favorizat existența unor specii de animale sudice (vipera cu corn, scorpionul, broasca țestoasă, diferiți șerpi și
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
deosebită atenție, cu o minuțiozitate de necrezut, cu multă pasiune, realizând lucrări deosebite. Prin urmare, în cadrul orelor de activități practice se poate desfășura o bogată activitate de educație estetică a elevilor. Prin realizarea unor lucrări ca: Ursul păcălit de vulpe, Găinușa harnică, elevii învață culorile, materialele și modul de îmbinare a lor; după lucrări ca: Cuțitașul, Biroul, Televizorul, învață rolul formei șia proporțiilor în realizarea unei lucrări. Dacă în clasele întâi și a doua, liniile și formele nu sunt destul de bine
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
În contrast cu aceste informații, pe la 1788 se menționa că țăranii vânau în Moldova cam 20.0000 de iepuri. Reglementarea vânătorii în Moldova s-a făcut în anul 1842 astfel: între 1 martie și 25 august era interzisă vânătoarea iepurilor, căprioarelor, a găinușelor și a potârnichilor. Proprietarii de moșii aveau voie să oprească vânătoarea pe pământurile lor după bunul plac, dar aveau obligația să anunțe acest lucru la toate intrările pe moșie. Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și până în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
botgrosul, pitulicea, privighetoarea, scatiul, prundărașul, fluierarul de munte, turturica, sticletele, presura, gaia roșie, cristeiul de iarbă, porumbelul de scorbură, porumbelul gulerat, ciocârlia de pădure, lăstunul, rândunica, brumărița, mătăsarul etc. Mai rare sunt păsările mari: cocoșul de munte, ierunca, prepelița, potârnichea, găinușa de baltă, lișița, sitarul, iar dintre răpitoare mai găsim încă uliul găinilor, uliul păsărar, șorecarul, ciuful de pădure, huhurezul, cucuveaua, acvila țipătoare, eretele, șoimul și buha. Ihtiofauna se încadrează în zona păstrăvului (pîraiele afluente), a lipanului și a mrenei, fără
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Are ploaia tată? Cine dă naștere pi căturilor de rouă? / Din al cui sân iese gheața, și cine naște promoroaca cerului, / ca apele să se îngroașe ca o piatră, și fața adâncului să se întărească?/ Poți să înnozi tu legăturile Găinușei, sau să dezlegi frânghiile Orionului? Tu faci să iasă la vremea lor semnele zodiacului, și tu cârmuiești Ursul mare cu puii lui? Cunoști tu legile cerului? Sau tu îi orânduiești stăpânirea pe pământ? / îți înalți tu glasul până la nori, ca să
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
proiecte care l-ar putea depăși, nu ratează nimic" (Mircea Martin). În opera lui este prezentă perspectiva morală, echilibrul preluat din folclor, un fel aparte de a ști să asculte și să noteze vorbirea personajelor sale: " De vânzare ți-i găinușa ceea, mă băiete?, De vânzare, moșule!, Și cât cei pe dânsa?, Cât crezi și dumneata că face!, Ia ad-o-ncoace la moșu, s-o drămăluiască! Iaca poznă, c-am scăpat-o! Pupăza zbrrr! pe-o dugheană și, după ce se mai odihnește
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și pe fân Nu mă uit că ești bătrân. Și după ce om termina, Om vedea ce s-o întâmpla. Oi, saraca, nună mare, Că-i frumoasă ca o floare, Dar și nașu îi mai tare, C-are punga cu parale. Găinușa-i cu pistrui Și i-oi da-o nașului, I-o dau cu mare drag, Că și ochii lui îmi plac. I-oi dao cu bucurie, Nunta trei zile să ție. Să bem țuică de prună, Să țină o săptămână
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nașului, I-o dau cu mare drag, Că și ochii lui îmi plac. I-oi dao cu bucurie, Nunta trei zile să ție. Să bem țuică de prună, Să țină o săptămână, Să fie tot voie bună Pentru nația română. Găinușa-i de la Vatra, Am adus-o cu lopata E găină de la munte Care face sute multe E găină din poveste, Care-o vezi și nu mai este. Am tăiat-o după casă Și-am adus-o chiar la masă, La
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
metamorfoza din momentele auroral și crepuscular, indiferent de unitatea de timp, este reprezentată în tonuri blânde, atât de necaracteristice majorității versurilor leopardiene. Astfel începe cadrul descriptiv al vieții însingurate: Ploaia din zori, când în patul voioasa / bătând din aripi salța găinușa / Și când țăranul dis-de-dimineață / Se arată-n prag și Soarele ce naște / Pătrunde tremurând cu mii de raze / prin stropii calzi de roua, mă trezește/ bătându-mi lin și dulce în fereastră; Și mă ridic, iar norișorii palizi, si răcoarea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
câmpiei”. „Florile de gheață” din poezia cu acest titlu se află „la Vatra Dornei”. Cele „de sub stânci”, dintr-o altă piesă, cresc „în partea de nord a Carpaților”. Chiar și constelațiile sunt, uneori, autohtonizate, prin utilizarea denumirilor populare: Carul Mare, Găinușa, Drumul Robilor. Mai mult decât atât, Carul Mare e „încărcat cu fân”, Pleiadele sunt desprinse de poet de pe cer pentru a „sorcovi” cu ele „pe tot românul”, în timp ce Orionul e un „zmeu săltat”. Înscrisă tematic în linia tradiției, lirica din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
obsesia ratării vieții, ca urmare a unei infirmități fizice. Chiar dacă poartă mărci evidente ale literaturii vremii (cadru sătesc contemporan, iubita personajului principal - șoferiță de autocamion etc.), cartea scapă în bună parte ideologizării conjuncturale. SCRIERI: Eu, Tică și alții..., București, 1954; Găinușa de aur, București, 1954; Gemenii, București, 1955; Mică e vacanța mare, București, 1956; Străjerul mării, București, 1956; Cum a plesnit bostanul de prea mult râs, București, 1956; Povești de la fereastra mea, București, 1960; Păcălici-Păcălici, în Teatru de păpuși, București, 1961
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
cartea lui cu poze! Acum, gândind, copilu-și pune creionul între dinți: Șopârlele s frumoase și repezi și cuminți! Ușor el dă o foaie și alta și-ncă una, Apare papagalul, păunul și păuna... Și un cocoș cum scurmă, hrănind o găinușă, Și un... dar stai, afară, cine-a scâncit la ușă? Băiatul stă și-ascultă; e un glas sau e o părere... Se duce-n prag și strigă: E cineva?... Tăcere... Ba nu e, un glas subțire: Auzi? Mi-e frig
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
sigur, cel mai scump, și nici nu-l prind! Ora 21,05, în personalul Adjud Pașcani, în stația Adjud, îl ia la mișto pe părintele Calistrat, Ioachim l-a luat la mișto pe părintele Calistrat, cum e, părinte Calistrat, cu găinușa, nu știi cum arată găinușa? al meu e și 4 minute, dacă mergi pe stradă între orele 4 și 5 nu vezi nici un cîni, tăți dorm! tu ce i-ai zîs? i-ai zîs că să-ți deie bagaju'? i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nici nu-l prind! Ora 21,05, în personalul Adjud Pașcani, în stația Adjud, îl ia la mișto pe părintele Calistrat, Ioachim l-a luat la mișto pe părintele Calistrat, cum e, părinte Calistrat, cu găinușa, nu știi cum arată găinușa? al meu e și 4 minute, dacă mergi pe stradă între orele 4 și 5 nu vezi nici un cîni, tăți dorm! tu ce i-ai zîs? i-ai zîs că să-ți deie bagaju'? i-am zîs că mă pun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cum ne mîi prin autogară și microbuze! irigă Parcul CFR cu pămîntul pietrificat sub stropi, Brateșul ochi de gol, Tîrgu Bujor 26 "Romstal", culmea toată bordura Prutului pe rîpă, la fel curge decindea, delphinium cavaleri, nemțoaice, le mai zice și găinușe! rămîne cum am stabilit, tăișul deviat peste coline, ce să întorci din spinările lumii! mașinăria macină în gol, cîmpurile pieptoase la răsuciri de văi și văioage, în cap băiatul Două Vîrtecușuri, numai lăsat din sus pui locul pe trai pămîntesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]