183 matches
-
brodată cu motive populare romanești, decorate cu mii de paiete din argint aurit, sau alamă, chimirul sau „șerparul” este cusut cu mărgele și fluturi aurii. „Laibăricile” sunt din dimie albă, brodate cu cu ibrișin negru, ele sunt împodobite si cu găitane. O particularitate insemnatac a portului Junilor Rosiori consta in faptul că vătaful poartă lăibărica pe umărul stâng, iar ceilalți juni rosiori o poartă pe umărul drept. Caracteristica lor — de unde și numele — este căciula de roșior cu „pompon roșu”. Din spusele
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
întoarcerea lui Mihai Viteazul din Moldova.) Nu întâmplător toate grupurile de juni poartă pe steagurile lor chipul marelui voievod. La brâu, Junii Naționali Albi au un chimir lat cusut cu motive naționale și numai vătaful poartă o lăibărică albă cu găitane negre și pe margini cu cusături, țesute cu „troaca” (un război de țesut arhaic, cu ciocănele, care a dat șcheienilor porecla de „trocari”). Astăzi, contrar vechiului obicei, Junii Albiori, în cadrul încolonării spre Pietrele lui Solomon și înapoi, nu mai ocupă
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
trecut, în sezonul friguros de iarnă, locuitorii satelor (atât bărbații, cât și femeile) foloseau ca articol de îmbrăcăminte sumanul, adică o haină țărănească lungă (până la genunchi), făcută din pănură, dimie, postav gros etc., tivită pe margini și bogat ornamentată cu găitane. Persoanele care se ocupau cu fabricarea de sumane se numeau sumănari. Procesul de fabricare a sumanelor era lung și necesita mai multe operațiuni. După tunderea oilor, lâna rezultată de la acestea trece prin mai multe faze de prelucrare: spălat, uscat, scărmănat
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
18 săptămâni... În 1985, împreună cu soția sa, înființează cenaclul literar de limbă română "Punct" și bianualul cu acelaș nume existente și astăzi. Participanții care-și aduc aportul lor creator sunt: Dr E. Campus, S. Carmel, L. Carol, A. Fischof, M .Găitan, Moscu Eyal, Mioara Iarhi, Solo Har, A. Strihan, Gina Sebastian, Zoltan Terner, și colaboratori străini oaspeți la cenaclu ca Mira Iosif (Belgia ) St. Iureș , Eveline Fonea Radu Cârneci, reverent Ioan Chirilă (România) Monica Săvulescu (Olanda) și alții. Dealungul anilor au
Solo Juster () [Corola-website/Science/310410_a_311739]
-
("Café, con aroma de mujer") este o telenovelă produsă în Columbia. Scenariul a fost creat de Fernando Găitan. Aceasta telenovelă a marcat diferența în telenovelele latino- americane prin modul în care a fost creată. Povestea implică ambele tipologii ale unei părți din Columbia modernă ocupând un loc important în inima plantației de cafea columbiene cât și într-o
Cafea cu parfum de femeie () [Corola-website/Science/313915_a_315244]
-
magie teatral în spectacolul "Paris, mon amor". La cererea directorului Teatrului de Comedie, George Mihăiță, Andrei Teașcă a prezentat Gala Comediei Românești din anul 2010 prin momente de iluzionism teatral. Juriul a fost alcătuit din: Sanda Manu, Marina Constantinescu, Vladimir Găitan. Premiile și premianții au apărut prin efecte magice, magicianul concepând momente speciale pentru această gală. Marii actori Mircea Albulescu, Sanda Toma, Dumitru Rucăreanu au primit premiile de excelență într-o prezentare magică cum nu a mai avut pană atunci Teatrul
Andrei Teașcă () [Corola-website/Science/318295_a_319624]
-
de 10 para, emisă în anul 1764/1765 de sultanul Mustafa al III-lea (1757-1774) și o rochie de mătase. De asemenea, în alte două morminte au fost descoperite obiecte de inventar și anume: resturile unui veșmânt de stofă cu găitane de fir, respectiv o monedă de 15 para din timpul domniei sultanului Ahmed al III-lea (1703-1730). În curtea bisericii se află o clopotniță de tip zvoniță, formată dintr-un perete din stâlpi de zid cu trei arcade în care
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]
-
oseminte și textile deosebit de frumoase și valoroase: un giulgiu de mătase și un altul de borangic pictat cu aur, o maramă ce acoperea chipul defunctului, un veșmânt lung de mătase cu mâneci de catifea tip drappi d'oro, încheiat cu găitane din pasmanterie și 11 nasturi de argint aurit, o cămașă cu guler brodată cu fir metalic, o bonetă pentru strâns părul și o pălărie de mătase, o legătoare pentru ochi. Cavoul a fost acoperit cu pardoseală în timpul restaurării bisericii de către
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
este un film românesc din 1974, regizat de Cristiana Nicolae după un scenariu propriu inspirat de o idee a prozatorului Radu Cosașu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Vladimir Găitan, Mihaela Marinescu, Cornelia Gheorghiu, George Motoi și Radu Beligan. Filmul relatează o poveste de dragoste dintre un ilegalist comunist și o fată misterioasă în anii celui de-al Doilea Război Mondial, întreruptă de intervenția brutală a autorităților. Fata (care își
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
Mondial, întreruptă de intervenția brutală a autorităților. Fata (care își zicea Magellan) este omorâtă de agenții Siguranței în timp ce încerca să-și salveze iubitul. Acțiunea filmului se petrece în anii celui de-al Doilea Război Mondial. Tânărul ilegalist comunist Bucur (Vladimir Găitan) este folosit pe post de curier, el transmițând informații secrete între mai multe grupări angrenate în acțiuni antifasciste. Într-una din seri, după ce venise dintr-o misiune, Bucur primește de la nea Manole (Vasile Nițulescu) sarcina de a livra un pistol
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
de Nelly Grigoriu-Merola. Muzica a fost compusă de Adrian Enescu, care debutase cu doar câteva luni mai înainte cu muzica filmului "Șapte zile" al lui Mircea Veroiu. Numărul personajelor era destul de mic, iar rolurile principale au fost distribuite actorilor Vladimir Găitan, Mihaela Marinescu, Cornelia Gheorghiu, George Motoi, Radu Beligan și Vasile Nițulescu. Copia standard a fost finalizată în decembrie 1973. Costurile de producție s-au ridicat la suma de 2.935.000 lei. Premiera filmului a avut loc la 11 februarie
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
este un film românesc din 1984, regizat de Francisc Munteanu după un scenariu scris de Mihai Vasilescu. Rolurile principale sunt interpretate de Vladimir Găitan, Enikõ Szilágyi, Gheorghe Dinică, Ion Dichiseanu, Gheorghe Cozorici, Cristina Deleanu și Constantin Diplan. În timpul unui zbor TAROM către București, avionul condus de comandantul Oprescu (Gheorghe Dinică) și copilotul Alexandru Codreanu (Vladimir Găitan) este surprins de o furtună deasupra Vienei. Între
Zbor periculos () [Corola-website/Science/325922_a_327251]
-
Mihai Vasilescu. Rolurile principale sunt interpretate de Vladimir Găitan, Enikõ Szilágyi, Gheorghe Dinică, Ion Dichiseanu, Gheorghe Cozorici, Cristina Deleanu și Constantin Diplan. În timpul unui zbor TAROM către București, avionul condus de comandantul Oprescu (Gheorghe Dinică) și copilotul Alexandru Codreanu (Vladimir Găitan) este surprins de o furtună deasupra Vienei. Între cei piloți are loc o dispută cu privire la ceea ce ar trebui să facă. Codreanu susține că ar trebui să aterizeze pe aeroportul din Viena sau să ocolească frontul atmosferic, în timp ce Oprescu (un pilot
Zbor periculos () [Corola-website/Science/325922_a_327251]
-
chinurilor și zbuciumului din conștiința personajului. Filmul de televiziune "Între oglinzi paralele" din 1978 este inspirat de romanul "". O adaptare a romanului lui Camil Petrescu, numită „"Ultima noapte de dragoste"”, a avut premiera în 1979, cu Joanna Pacula și Vladimir Găitan în rolurile principale, în regia lui Sergiu Nicolaescu.
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război () [Corola-website/Science/323117_a_324446]
-
cu experiență, având multe decoruri construite și numeroase scene de luptă. Lupta contelui Harold cu cavalerul Wardar a fost filmată într-o poiană din apropierea Castelului Bran. Alte scene au fost filmate în Cheile Râșnoavei. După filmarea unei scene, actorul Vladimir Găitan a plecat cu calul său către grajd și vrând să ajungă mai repede a traversat într-un galop nebun o fâneață. Din cauza ploilor, un torent săpase un șanț lung de patru metri lungime și foarte adânc, iar calul nu se
Cucerirea Angliei (film) () [Corola-website/Science/326890_a_328219]
-
o fâneață. Din cauza ploilor, un torent săpase un șanț lung de patru metri lungime și foarte adânc, iar calul nu se mai putea opri. Speriindu-se foarte tare, actorul i-a dat pinteni, iar calul a sărit în partea cealaltă. Găitan a povestit că timp de o zi și o noapte i-au tremurat picioarele. Costumele civile au fost confecționate de pictorița Ileana Oroveanu (1925-2005), iar costumele militare de Gabriela Nicolaescu, soția regizorului român. Ileana Oroveanu a afirmat că vizitarea la
Cucerirea Angliei (film) () [Corola-website/Science/326890_a_328219]
-
este un film românesc din 1982, regizat de Sergiu Nicolaescu. Rolurile principale sunt interpretate de Ovidiu-Iuliu Moldovan, Ioana Pavelescu, Sergiu Nicolaescu, Vladimir Găitan și Colea Răutu. Subiectul filmului este reprezentat de sabotarea unui cargou german care transporta arme pe Marea Neagră și încărcarea armelor pe trei șalupe care trebuiau să treacă pe Dunăre. În acest sens, cele două posturi de pază nemțești de pe ambele
Întîlnirea () [Corola-website/Science/327206_a_328535]
-
este un nelegiuit pentru că l-a denunțat pe Andrei și decid să-l ducă a doua zi într-un loc pustiu și să-l pedepsească. Ei încep să-i strivească mâna, dar Andrei reușește să-l convingă pe Petre (Vladimir Găitan), gazda lui din sat, să-l ierte pe Ifrim. Într-una din zilele din preajma Crăciunului, cu remorcherul care sosea săptămânal pentru a aproviziona posturile de pază sosește în port și o tânără fată pe nume Ioana Dumbravă (Ioana Pavelescu). Ea
Întîlnirea () [Corola-website/Science/327206_a_328535]
-
este un film românesc din 1975, regizat de Sergiu Nicolaescu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Vladimir Găitan, Ileana Popovici, Marga Barbu, Mircea Albulescu și Sergiu Nicolaescu. Subiectul filmului este reprezentat de realizarea și montarea unei elice românești la un mineralier ce urma să fie lansat la apă. În ciuda tuturor obstacolelor birocratice, Mihai Coman (interpretat de Sergiu Nicolaescu
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
sudorul Gheorghe Aioanei (Ernest Maftei) să poată cumpăra un aragaz, îi cere fotbalistului Duțu Damian (Constantin Diplan) să se ducă la antrenament numai după orele de serviciu și trimite la tuns câțiva muncitori pletoși. Deși tânărul inginer Andrei Jercan (Vladimir Găitan) este ferm convins că nu pot fi turnate mai mult de 148 de tone de tablă laminată pe săptămână, directorul îl pune să refacă calculele din documentație, demonstrându-i că pot fi produse 155 de tone prin reducerea unor timpi
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
este un film româno-vest german din 1980, regizat de Sergiu Nicolaescu după un scenariu inspirat din romanul ", întâia noapte de război" (1930) al scriitorului român Camil Petrescu. Rolurile principale sunt interpretate de Vladimir Găitan, Joanna Pacuła, Sergiu Nicolaescu și Sebastian Papaiani. Filmul este alcătuit din două părți separate de inserturi; partea I-a ("Ultima noapte de dragoste") are 47 de minute, iar partea a II-a (intitulată " Întîia noapte de război") 53 de minute
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
două părți separate de inserturi; partea I-a ("Ultima noapte de dragoste") are 47 de minute, iar partea a II-a (intitulată " Întîia noapte de război") 53 de minute. Începând din luna mai a anului 1916, locotenentul Tudor Gheorghiu (Vladimir Găitan) se afla concentrat pe frontiera româno-austro-ungară la Vama Giuvala, între Munții Piatra Craiului și Munții Bucegi. El își petrecea nopțile în „insomnii uscate și chinuitoare”. La 13 august 1916, invitat la o masă la popota ofițerilor, Tudor Gheorghiu are o
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
loc mai multe întâlniri conspirative ale regelui Mihai I (Adrian Vîlcu) cu unii conducători ai Armatei Române printre care generalii Constantin Sănătescu (Ion Lupu) și Constantin Vasiliu-Rășcanu și cu liderii principalelor partide politice: Iuliu Maniu (Ștefan Radof), Dinu Brătianu (Vladimir Găitan), Constantin Titel Petrescu și Lucrețiu Pătrășcanu (Șerban Ionescu). În urma acestor consultări, regele decide să aibă o întrevedere la 26 august cu mareșalul Ion Antonescu (Ion Siminie), Conducătorul Statului, în care să-i ceară să încheie imediat un armistițiu cu puterile
Începutul adevărului () [Corola-website/Science/327366_a_328695]
-
un film de comedie românesc din 1987, regizat de Geo Saizescu după scenariul lui Titus Popovici. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Gheorghe Dinică, Carmen Galin, Emil Hossu, Ileana Stana Ionescu, Sebastian Papaiani, Stela Popescu, Rodica Popescu-Bitănescu, Cornel Gîrbea, Vladimir Găitan și Dumitru Rucăreanu. Subiectul filmului îl reprezintă depistarea și distrugerea unei rețele infracționale organizate în România comunistă în jurul unui administrator de bloc avid de putere. Dat afară din funcția de director al unui complex, poziție din care a săvârșit numeroase
Secretul lui Nemesis () [Corola-website/Science/328638_a_329967]
-
1. Rodrigo Roncero, 2. Mario Arocena, 3. Martin Scelzo, 4. Patricio Albacete, 5. Pedro Sporleder, 6. Martin Durând, 7. Santiago Phelan, 8. Pablo Bouza, 9. Nicolas Fernandez Miranda, 10. Juan Fernandez Miranda, 11. Hernan Senillosa, 12. Manuel Contemponi, 13. Martin Găitan, 14. Jose Nunez Piossek, 15. Juan Martin Hernandez. Au mai jucat: Federico Mendez, Omar Hasan, Rimas Alvarez, Rolando Martin, Agustin Pichot, Gonzalo Quesada, Jose Orengo. Au marcat: Juan Martin Hernandez (2 eseuri, 4 transformări, 1 lovitură de pedeapsă), Pablo Bouza
România la Cupa Mondială de Rugby () [Corola-website/Science/334896_a_336225]