469 matches
-
ȚINE BRĂCINARUL Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 762 din 31 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului îmi pare ziua mult mai scurtă, decât a fost când eram puști. cum îmi dădea mama o turtă și-o supă caldă cu găluști!... și o zbugheam din nou la joacă, cu bucătura între dinți, ca titirezii, pe toloacă și doar în somn eram cuminți! și, Doamne, câtă energie! și câte garduri mai săream și cum dădeam iama prin vie și câte dealuri călăream
FUG CÂT MĂ ŢINE BRĂCINARUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348917_a_350246]
-
de lângă Telefoane)... Ne oprim, căci a venit ospătarul. La bere („pivo”) - excelentă! - care „se repetă”, cerem și un „antreu”, niște cașcaval și măsline și câteva felii de salam bun. Pentru felul de bază, fiind aproape de ora prânzului, alegem rață cu găluște, asortată cu varză călită. Desert nu cerem, ne păstrăm pentru o cofetărie anume, să luăm niște „zmârzlina” (= inghețată). - Ți-a plăcut gazetăria... - După debut, am mai trimis corespondențe la „Contemporanul”, la „Scînteia”, la „Informația Bucureștiului”... La „Steagul roșu” din Bacău
LA 80 DE ANI! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346268_a_347597]
-
mașină direct în mocirlă: --Hai, mă, nene, păi de ce te-am plătit? --Nici un pas în plus, țipă Mototolea, mă lăsați dracului cu porcii voștri! --Parcă ziceai că vrei să cumperi și mata, rânji mustăciosul. Cine nu riscă... Mototolea înghiți gălușca. De asta acceptase să facă drumul ăsta. Ca să dea și el un tun. Și acum, dă înapoi? Nu se poate! Cine nu riscă...Nu este el omul care să se lase învins tocmai acum. Nervos și cu priviri oțelite, porni
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
întâlnit a fost cazul intrat în anale drept "Marele jaf cinegetic". 2. Faptele: Totul a pornit de la repetatele sesizări ale unor țărani din Brănduț (comuna Brandul Mare) care i-au acuzat în mod limpede pe numiții Lulu B. Posdram (zis) "Gălușcă", Michael B. Posdram (zis "Dătencolo") și Radu B. Posdram (poreclă necunoscută) că ar fi ucis toți lupii din străvechiul Codru Negru declarat rezervație naturală. Cei trei, Lulu B. Posdram (zis "Gălușcă"), Michael B. Posdram (zis "Dătencolo") și Radu B. Posdram
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
în mod limpede pe numiții Lulu B. Posdram (zis) "Gălușcă", Michael B. Posdram (zis "Dătencolo") și Radu B. Posdram (poreclă necunoscută) că ar fi ucis toți lupii din străvechiul Codru Negru declarat rezervație naturală. Cei trei, Lulu B. Posdram (zis "Gălușcă"), Michael B. Posdram (zis "Dătencolo") și Radu B. Posdram (poreclă necunoscută), domiciliați în Brandul Mare nr. 72, sunt frați, cu toate că în localitatea Brandul Mare trăiesc nu mai puțin de paisprezece familii Posdram. (Spre deosebire de localitatea Brandul Mic unde trăiesc familiile Postram
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
paisprezece familii Posdram. (Spre deosebire de localitatea Brandul Mic unde trăiesc familiile Postram, care țin mult foarte mult! la diferența dintre literele "t" și "d".) Procurorul Doctor Ragnavaldur Sicl a cerut o pedeapsă deosebit de aspră, întrucât cei trei Lulu B. Posdram (zis "Gălușcă"), Michael B. Posdram (zis "Dătencolo") și Radu B. Posdram (poreclă necunoscută) nu numai că ar fi ucis toți lupii din străvechiul Codru Negru, declarat rezervație naturală, dar ar fi săvârșit odioasa faptă chiar în perioada de prohibiție. Inițial, cei trei
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
din Brănduț încăpățânați ca mai toți cei din străvechiul neam Posdram nu s-au lăsat și l-au convins și pe procurorul Doctor Ragnavaldur Sicl să depună cerere de recurs. În timpul acesta, cei trei frați Posdram, Lulu B. Posdram (zis "Gălușcă"), Michael B. Posdram (zis "Dătencolo") și Radu B. Posdram (poreclă necunoscută) au luat în râs amenințările și au spus că nu vor mai da niciun ban vreunui avocat, cazul fiind ilar de simplu. (Chiar așa s-au exprimat și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
să risipești hrana, când multă lume face foamete este de-a dreptul agravant. După ce maestrul Ludovic L. a mai citat din Borak cel Bătrân (autorul său preferat), și-a terminat pledoaria, arătând că împușcând lupii, numiții Lulu B. Posdram (zis "Gălușcă"), Michael B. Posdram (zis "Dătencolo") și Radu B. Posdram (poreclă necunoscută) au salvat cine știe câte vieți ale unor oameni nevinovați, poate și ale unor fetițe firave rătăcite în codru. Din păcate, maestrul Ludovic L. n-a fost lăsat să povestească, drept
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
păcate, maestrul Ludovic L. n-a fost lăsat să povestească, drept argument, avatarurile Scufiței Roșii. 4. Sentința: În felul acesta, onorabilul tânăr judecător Julius Zimberlan a înțeles că nici măcar apărarea nu pune la îndoială că acuzații Lulu B. Posdram (zis "Gălușcă"), Michael B. Posdram (zis "Dătencolo") și Radu B. Posdram (poreclă necunoscută), domiciliați toți trei în comuna Brandul Mare nr. 72, ar fi împușcat toți lupii din aria protejată Codrul Negru și nu a putut lua în considerare circumstanța atenuantă cum
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
ca și paginile lui David Prodan comentând câteva versuri despre răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan ori cele ale lui Romulus Todoran privind poeziile populare dintr-un manuscris ardelean din 1831. Teatrul popular (D. St. Petruțiu, Elisabeta Nanu, Tatiana Gălușcă) și obiceiurile (St. Pașca, N. Drăganu, T. Morariu, Traian Gherman) fac și ele obiectul unor studii aplicate. Anuarul s-a bucurat de o foarte bună primire din partea specialiștilor. Ei au remarcat ținuta științifică a publicației (Ion Bianu, Jack Byck, H.
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
I s-au decernat Premiul de Stat (1978) și titlul de lucrător emerit al culturii (1981). B. debutează editorial în 1956 cu o culegere de povestiri, Zbânțuilă, urmată de alte cărți de literatură pentru copii: Vacanța mea (1959), Buftea (1962), Gălușca lui Ilușca (1963), Vrei să zbori la lună? (1964), al căror merit constă în încercarea, nu lipsită de un anume succes, de a readuce literatura pentru copii la rosturile ei veritabile. Culegerea La fântâna Leahului (1963) prefigurează universul tematic și
BESLEAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
Prin volumul de eseuri Suflul vremii (1981), B. se manifestă și ca un exeget subtil al procesului literar. A tradus din Longos, Erasmus, Harriet Beecher Stowe, K. Fedin ș.a. SCRIERI: Zbânțuilă, Chișinău, 1956; Vacanța mea, Chișinău, 1959; Buftea, Chișinău, 1962; Gălușca lui Ilușca, Chișinău, 1963; La fântâna Leahului, Chișinău, 1963; Vrei să zbori la lună?, Chișinău, 1964; Zbor frânt, Chișinău, 1966; Patria sovietică, Chișinău, 1971; Acasă, Chișinău, 1976; ed. (Nepotul), Chișinău, 1998; Isai, Chișinău, 1976; Ignat și Ana, Chișinău, 1979; Durere
BESLEAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
la oamenii din Botoșani și la locurile minunate din CÎmpulung”; „În fiecare zi, sculîndu-ne și culcîndu-ne, noi și alții, veșnic ne gîndim la casă. Și rușinea rușinilor, numai la mîncarea de-acasă ne gîndim, la prăjituri și la dulciuri, la găluște, da, din Atachi n-am mai mîncat carne”; „SÎnt zile În care dorul de casă e atît de chinuitor, Încît aș fi În stare de orice mișelie numai să pot vedea măcar de departe casa noastră”; „Văd casa noastră-n
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1938 de Iacob Slavov, Cuvânt din partea scriitorilor tineri de Sergiu Matei Nica, Pentru scrisul din Basarabia de N. Spătaru și Vechea Basarabie literară de Gh. Bezviconi. În atenția colaboratorilor permanenți, dar și a prozatorilor care publică aici (Iorgu Tudor, Tatiana Gălușcă, I. Sulacov, Al. Velicinschi, I. Opriș și alții) se vor afla tot timpul elementele care constituie fondul tradițional basarabean, implicit relația dintre trecutul și prezentul Basarabiei, ceea ce conferă atitudinii o anume demnitate, un sentiment de stabilitate și de moderație. Cronica
ITINERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287639_a_288968]
-
parte născocite în această autoficțiune. Copilul Nini are, de pildă, o doică, Ana Szilágyi, fata unui meșter sticlar, venită din nordul țării. Ana îi poartă de grijă cu devotament, îi spune povești cu balauri și Făt-Frumos și copilul stă cu gălușca în gură atunci când basmul tinde să se simplifice. Pedagog bun și bună prețuitoare a produselor alcoolice locale, Ana îi dă, pe deasupra, zilnic trei degetare de țuică de Văleni. „Ah, zile ferice! - își amintește poetul matur. Atunci să fi văzut onirism
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
comparată cu celelalte psaltiri din sec. XVI și XVII traduse din slavonește, ÎI, îngr. I.-A. Candrea, București, 1916. - Psaltirea Voronețeană (publ. G. Giuglea), RIAF, vol. IX, 1910, partea ÎI, vol. XII, 1911, partea I-II; Slavisch-rumänisches Psalterbruchstück, îngr. Constantin Gălușca, Halle, 1913. Repere bibliografice: N. Iorga, „Psaltirea Scheiană” (1482). Tomul I. Textul, „Arhiva”, 1889-1890, 759-761; Aron Densușianu, Tradițiunea literară din „Psaltirea Scheiană”, „Revista critică literară”, 1897, 4; Ovid Densusianu, Studii de filologie română, București, 1898, 17-43; Gh. Ghibănescu, Glosarul „Psaltirei
PSALTIREA HURMUZACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289059_a_290388]
-
idealului” (Cuvântul nostru). Colaborează cu poezie Vladimir Cavarnali, Mihail Sorbul, Robert Cahuleanu (Andrei Ciurunga), George Meniuc, C. Aldea, I. Spulber, Octav Sargețiu, Gh. Gheorghiu, cu proză - Artur Gorovei, Augustin Z.N. Pop, Aurel G. Stino, C. Ardeleanu, E. Dumitrescu, Tatiana Gălușcă, iar cu studii și cronici - Artur Gorovei, Paul Mihail, Aurel G. Stino, G. Ursu, Aug. Z.N. Pop, Gh. Vrabie. Se publică traduceri din limbile rusă și cehă (Vladimir Cavarnali), japoneză (Al. T. Stamatiad) și italiană (Pimen Constantinescu). A.Cb
MOLDAVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288210_a_289539]
-
prea mult pentru gustul meu. Carnea conservată era și ea strașnică: tare, dar delicioasă. Gazdele pretindeau că-i de taur, deși unii ziceau că ar fi de dromader; personal, n-aș putea spune precis ce era. Ne-au servit și găluște - unele mititele, dar sățioase foarte rotunde și tari! Simțeai cum ți se rostogolesc prin stomac, după ce le înghițeai. Dacă te aplecai prea mult, riscai să le vezi ieșind din tine ca niște bile de biliard. Cît despre pîine - n-aveai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
s-ar povesti, Chișinău, 1983; Plugul de aur. Parabole și povești nuvelistice, Chișinău, 1985; Făt-Frumos și Soarele. Povești populare din Basarabia, pref. Iordan Datcu, București, 1995; Nourul omului, Chișinău, 1997; Folclor român din Basarabia, Chișinău, 1999 (în colaborare cu Tatiana Gălușcă și Ioan R. Nicola). Ediții: P. Ștefănucă, Folclor și tradiții populare, I-II, Chișinău, 1991 (în colaborare cu A. Hâncu); Nicolae Donțu, Talmoza, Ermoclia, Cioborciu: tezaur folcloric, Chișinău, 1999. Traduceri: Povești norodnice tadjice, Chișinău, 1954; Ivan cel mic-isteț și voinic
BOTEZATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285837_a_287166]
-
credință slujește. - Dumnezeu să vă ajutúre și să vă deie sănătate, suspină femeia. - Uite, colea, unde a intrat codobatura, cum se răsfață frunza de podbăl. Crește în mal și-i bună pentru atacați. - Zău, liță ? Și eu învăleam cu ea găluște. Pentru boala asta îi bună și urzica, dar urzica, mai ales primăvara, face sânge dacă-i bei zama. O pun și eu când mă dor oasele sau la răceală. Da-i bună și la sângerări. O caută și femeia care
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
șase ani; Lângă tacâmuri punea întotdeauna un șervețel. Petrișor, ca de obicei, s-a lăsat așteptat, neîndurându-se să lase jocul de fotbal. În timp ce se spăla pe mâini își lua de la mama săpuneala meritată. Începând să mănânce din supa cu găluște pe care mama o turnase în farfurie, brusc se opri din mâncat și exclamă răstit: - Eu nu mai mănânc! În supa mea a aterizat o gânganie! Nu știu cum se făcea, dar în ciorba sau supa lui întotdeauna cădea câte ceva, fapt ce
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
pentru mine același efect pe care Îl au asupra oricărei persoane cu nivelul meu de testosteron. I-am tradus meniul lui Julie când am comandat. Și apoi au sosit platourile cu rasol de vită, bolurile cu sos și varză roșie, găluștele mari cât mingile de softball. Am vorbit despre Berlin și despre diferențele dintre țările europene. Julie mi-a spus o poveste din Barcelona, când ea și prietenul ei au rămas Încuiați În Parque Güell după program. Uite că Începe, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
nu cumva tocătura asta divină e din pește și raci, sau poate din ficat de porc ori cine știe din ce alte căr nuri? Ridică din umeri amuzată și le îndeamnă să se mai servească din minunățiile în formă de gălușcă învelite în prapur de miel. Înghite în sec. Numai gândindu-se la ele, îi lasă gura apă. Oftează. Ce alte bucurii i-au mai rămas? Brusc, își îndreaptă maiestuoasă bustul. Mâncarea nu e totul în viață. Mai e și pute
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
numai în anii fără foamete morții aveau parte de îngropăciune. Auzise de la tatăl său că în anii fără rod bătrânii dispăreau dintr-o dată și nimeni nu întreba de ei. Tot toamna avea loc și sărbătoarea Daishiko, atunci când se mâncau mici găluște nesărate înșirate pe iarba sângelui și fierte în oală. În ziua cu pricina, țăranii istoviți de muncă treceau unul după altul să-i ureze samuraiului toate cele bune, mâncau găluștele primite și se întorceau la casele lor. Într-o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
toamna avea loc și sărbătoarea Daishiko, atunci când se mâncau mici găluște nesărate înșirate pe iarba sângelui și fierte în oală. În ziua cu pricina, țăranii istoviți de muncă treceau unul după altul să-i ureze samuraiului toate cele bune, mâncau găluștele primite și se întorceau la casele lor. Într-o zi senină sosi porunca pentru clacă despre care îi vorbise în treacăt seniorul Ishida. Trebuia să trimită doi oameni din vale. După ce primi porunca, samuraiul îl luă cu el pe Yozō
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]