222 matches
-
mărunțel de podul palmei și striga iar: - Hai, cuscre Ilie, cumpără praful de pureci "Lux", doi lei cornetu, neam de neamu mă-ti n-a scăpat de păduchi! Apropie-te, neamule, ia praful! Vindecă râia și gălbeaza! Omoară căpușa în găoacea ei?Nu te zgu", cumetre! Răgușea. Țăranii, neîncrezători. Le-ar fi trebuit praful străinului, că-i sugeau lighioanele, dar de unde să știe ei că e bun? În cele din urmă, caramangiul înșfăca pe câte unu! și-i punea în mină
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
să-mi zică Gorgias 28. Oare ce-o fi știind el despre Gorgias și dialectică? În ce fel poate să se priceapă la legi și procese un om care a trăit din rugăciuni și posturi ca unul ascuns într-o găoace de ou? Biserica ar trebui în întregime reformată, cu oameni mânjiți oleacă de viața de zi cu zi. Depășise gardurile de fier ale curiei și era atent la drumul pe care îl duceau pașii. Rătăcea cu intenția să se scuture
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
se va pune umplutura, apoi se decorează cu fâșii de aluat decupate din cantitatea de cocă rămasă, care se dispun în formă de grătar, având grijă să fie bine lipite de marginile păștii. La sfârșit, se modelează în umplutură 8 găoace în care se vor pune ouăle de prepeliță. Pasca se coace 30 de minute în cuptorul încins la 180°, apoi se scoate și se umplu găoacele cu ouăle de prepeliță sparte. Acestea se sărează și se piperează și se dă
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
gratinate Ingrediente pentru 4 persoane • 4 portocale • 4 kiwi • 2 ouă • zahăr tos • zahăr pudră • lichior Timp de preparare: 20 min. Conținut caloric: 204 kcal/porție Mod de preparare: Unitatea de măsură pentru ingredientele acestui desert reprezintă o jumătate din găoacea unui ou. Se amestecă într-un vas gălbenușurile de la 2 ouă, 2 jumătăți de găoace de lichior, o jumătate de găoace de apă rece și 2 lingurițe de zahăr tos. Se pune vasul într-o oală cu apă care fierbe
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
lichior Timp de preparare: 20 min. Conținut caloric: 204 kcal/porție Mod de preparare: Unitatea de măsură pentru ingredientele acestui desert reprezintă o jumătate din găoacea unui ou. Se amestecă într-un vas gălbenușurile de la 2 ouă, 2 jumătăți de găoace de lichior, o jumătate de găoace de apă rece și 2 lingurițe de zahăr tos. Se pune vasul într-o oală cu apă care fierbe la foc mic și se omogenizează ingredientele cu mixerul, până când se obține o cremă. Portocalele
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Conținut caloric: 204 kcal/porție Mod de preparare: Unitatea de măsură pentru ingredientele acestui desert reprezintă o jumătate din găoacea unui ou. Se amestecă într-un vas gălbenușurile de la 2 ouă, 2 jumătăți de găoace de lichior, o jumătate de găoace de apă rece și 2 lingurițe de zahăr tos. Se pune vasul într-o oală cu apă care fierbe la foc mic și se omogenizează ingredientele cu mixerul, până când se obține o cremă. Portocalele se curăță de coajă și de
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
zile la rând. Dacă la 4-5 zile boala dă înapoi înseamnă că descântecul și-a făcut efectul. Dacă s-a înfierbântat, se înroșește și nu dă înapoi, atunci se taie ceapă mare în două și se pun în cele două găoci ceară de albine, seu de oaie și săpun de casă. Acestea se pun pe spuză de cărbune ca să se topească și apoi se așază degetul bolnav între ele. Cu acest tratament infecția nu mai înaintează, făcând degetul să coacă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
chiar de dimensiune ale cărții”. Dostoievski povestește cum i-a venit lui Raskolnikov, personajul din Crimă și pedeapsă, ideea de a comite asasinatul În timp ce Își lua ceaiul Într-o cârciumă: „O idee ciudată Îi ciocănea creierul, așa cum face puiul În găoace”. Este o metaforă foarte inspirată. E mereu surprinzător să vezi capul unui pui ieșind din ou. Sau să simți cum, În conștiință, apare o idee2. În fața acestor idei - care vin cu miile -, „eul” executiv intră Într-o rutină elementară. Le
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
de o experiență social-pedagogică, pentru determinarea metodelor de activare la sate”. Articolul acesta, publicat în Însemnări ieșene, 8/1936 și reprodus de Ilie Popescu-Teiușan în Almanahul școlii și al familiei (Craiova, 1936), poartă un titlu deosebit de sugestiv: „Paștile blajinilor sau găocile de ouă ale profesorului Eugen Neculau de la Ungureni” (Sadoveanu, 1967, pp. 37-42). Ce sunt aceste „găoci de ouă”? Sunt visurile unui cărturar care, „lucru rar, nu e un dezertor dintre ai săi”, nu s-a „îndulcit la pânea albă a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ieșene, 8/1936 și reprodus de Ilie Popescu-Teiușan în Almanahul școlii și al familiei (Craiova, 1936), poartă un titlu deosebit de sugestiv: „Paștile blajinilor sau găocile de ouă ale profesorului Eugen Neculau de la Ungureni” (Sadoveanu, 1967, pp. 37-42). Ce sunt aceste „găoci de ouă”? Sunt visurile unui cărturar care, „lucru rar, nu e un dezertor dintre ai săi”, nu s-a „îndulcit la pânea albă a slujbelor”, ci, „cu o îndârjire și o statornicie pe care nu le putem lăuda îndestul, se
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
iei în tragic povestea asta cu înstrăinatul. Eu sunt înstrăinat, fără îndoială, în parte, și numai uneori total; dar numai uneori” (269 Ă 9aprilie 1975). Cum să ia în tragic povestea cu înstrăinatul, când el se simte foarte bine în găoacea melancoliei, în care se închide cu voluptate? Sceptic, melancolic, umorist, Cioran nu putea fi tragic, chiar dacă limitele care îl definesc se metamorfozează în deschideri și în iluminări. Să recitim: „Melancolia, această rană a frumuseții”. Dar poate că Cioran spunea toate
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
lumânare, de sufletul celor răposați. În orașul Câmpulung Moldovenesc, se duc căni cu apă la biserică, legate deasupra cu "strămătură" și se dau, după liturghie, cu colac și lumânare, mai ales copiilor, pentru odihna celor petrecuți din viața aceasta.376 Găocile de ouă roșii, din ziua de Paști, se aruncă pe o apă curgătoare, ca, peste vară, să nu dea uliul la găini și la pui și, mai ales, pentru a ajunge, pe drumul apei, în Țara rochmanilor sau blajinilor, dându
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bolta cerească, și în roșu, culoarea soarelui la răsărit și apus. Astăzi, imaginea arhetipală a oului a fost preluată de creștinism, fiind un simbol al Mântuitorului care părăsește mormântul și se întoarce la viață, asemenea puiului de găină ieșit din găoace. Prin intermediul scenariului ritualic al vopsirii și încondeierii ouălor, divinitatea, ca reprezentare a timpului și a spațiului, trece prin moarte spre viață, în fiecare an.250 După ritualul denumit "ciocănitul ouălor", din ziua de Paști, cojile ouălor se aruncau pe pământ
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
piept? — Lapte fiert. — în picioare? — Două rășchitoare. — în pene? — Frigurile tele. — Să te duci 99 de ani cu ele.“ Și nu te vor mai prinde frigurile tot anul. Cocostîrcul care și-a făcut cuib pe casă, după ce scoate puii din găoace, pe unul îl aruncă jos, pentru stăpînul casei. Dacă-l pui în cuib, îl aruncă iar, pentru că puiul este „dare“ pentru stăpînul casei. (Gh.F.C.) Cocoș Se crede că este bine a avea un cucoș negru la casă, căci de acel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că apoi ar fi năpăstuit. Nu se piaptănă marțea, crezînd că la din contra, ar fi năpăstuit. Năpîrcă Leac de năpîrcă* nu se află. Nărav Omul care lasă un nărav ia pe altul. Năzdrăvan Puiul de găină de cîntă în găoace e năzdrăvan. Nedreptate Se crede că simbria neplătită a unui argat, ca și lucrul furat, nu încălzește pe om. Neg Negeii provin din urinarea pe mîni, picioare, a broaștelor din bălți mai ales. Leacuri sînt multe; așa: să te ungi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nespălat în oglindă, faci puchini*. Pui Nu e bine fata să taie pui, că se face băiat. Nu e bine să mănînci căpățîna puiului, că cică omori pe tat-tău. Ca să aibă parte de ei, femeia pune puii scoși din găoace în ciur lîngă tot atîtea așchii. îi cerne peste focul din vatră, peste pragul 297 casei și zice: „Puii mei să aibă parte de cuțit, de oală și de foc!“ Apoi, cu un cuțit, taie așchiile și zice: „Cum nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu-i rănea decît glonțul de argint. (Gh.F.C.) Vreme Prevederea timpului în Ajunul Anului Nou Poporul își face la Anul Nou un propriu călindar spre a cunoaște tempestatea* anului viitor, în următorul chip: în presara Anului Nou se iau douăsprezece găoci* totuna de mari de ceapă, care se pun pe masă, și în ele, cîte puțină sare mare, pisată, și fiecărei găoci i se dă numele uneia din cele douăsprezece luni ale anului. în dimineața Anului Nou se cearcă care din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un propriu călindar spre a cunoaște tempestatea* anului viitor, în următorul chip: în presara Anului Nou se iau douăsprezece găoci* totuna de mari de ceapă, care se pun pe masă, și în ele, cîte puțină sare mare, pisată, și fiecărei găoci i se dă numele uneia din cele douăsprezece luni ale anului. în dimineața Anului Nou se cearcă care din găoci are mai multă apă, crezîndu-se că acele luni vor fi ploioase, iar care găoci vor fi uscate, că acele luni
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
totuna de mari de ceapă, care se pun pe masă, și în ele, cîte puțină sare mare, pisată, și fiecărei găoci i se dă numele uneia din cele douăsprezece luni ale anului. în dimineața Anului Nou se cearcă care din găoci are mai multă apă, crezîndu-se că acele luni vor fi ploioase, iar care găoci vor fi uscate, că acele luni vor fi secetoase. Semne de vînt și furtuni cu primejdie Dacă zburdă vitele și boloncăiesc cînd se mînă la apă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
puțină sare mare, pisată, și fiecărei găoci i se dă numele uneia din cele douăsprezece luni ale anului. în dimineața Anului Nou se cearcă care din găoci are mai multă apă, crezîndu-se că acele luni vor fi ploioase, iar care găoci vor fi uscate, că acele luni vor fi secetoase. Semne de vînt și furtuni cu primejdie Dacă zburdă vitele și boloncăiesc cînd se mînă la apă sau cînd se întorc e semn că va fi o furtună mare. Cînd visezi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ouă sau pește fulgerat - sec fumegar - gunoi ars fur - hoț furcă - par de susținere, iadeșul găinii fuștei - fușcel, furcel, vergea trecută printre firele de urzeală G gaie - șorecar, pasăre care vestește ploaia galiță - pasăre de curte garoi - pasăre gavăt - lup găoace - coajă de ceapă gătej - vreasc găvan - partea scobită a lingurii găzar - vînzător de petrol lampant ghilit - albitul pînzei ghioc - coajă de ou ghizd(ea) - lada de deasupra fîntînii gîci (a) - a descoperi gîlci - inflamație a ganglionilor gîtului gîrlă - cută, pliu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în cochilie, melcul s-a izolat de lumea de afară, făcând imposibilă comunicarea prin simțuri. Pentru a lua legătura cu melcul, copilul apelează la magie, la descântecul cu efecte surprinzătoare: "Melc, melc,/ Cotobelc,/ Ghem vărgat/ Și ferecat; Lasă noaptea din găoace,/ Melc nătâng, și fă-te-ncoace...") Copilul voia să-l scoată afară din cochilie ("ghem vărgat și ferecat"), la lumină, micuțul fiind o ființă solară. O furtună s-a dezlănțuit pe neașteptate și a surprins melcul care voia să iasă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
bine numite de Rimbaud este masacrul inocenților, tolerat, organizat, mecanizat, remunerat pe toate latitudinile globului. Pe lângă puiul de focă și de miel, ce poate fi mai înduioșător, mai inocent, mai adorabil decât un pui galben care tocmai a ieșit din găoace? Dimensiunea lui (încape în palmă), culoarea, puful, piuitul afectuos, agilitatea pe care o arată imediat după eclozare, toate converg în a-i asigura, măcar la început, un statut preferențial. Nenorocirea, în vremurile acestea de viteză și speculă, este că, abia
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
existenței. Apetitul deosebit pentru călătorii, curiozitatea de a cunoaște locuri dintre cele mai exotice sunt proprii unei epoci care se deschide tot mai mult cunoașterii feminine. Călătoriile (turism, băi termale etc.) sunt pentru femei prilejuri excelente pentru a ieși din găoacea lor. Prin practică tot mai răspândită a vacantelor în stațiuni de vară, femeile capătă mai multă libertate. Clorinde, care este o femeie independența, călătorește prin întreaga Europa: "Elle était allée partout, en Angleterre, en Espagne, en Allemagne; elle avait tout
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de obicei nu glumea atunci când venea vorba de mișcări subversive ce atentau la independența, suveranitatea și integritatea teritorială a României, nu am găsit nici un comunist vasluian pus sub supraveghere sau la arest. În sfârșit, pe 10 octombrie 1944, ieșea din găoacea oului rusesc bolșevic prima „celulă” de partid din care, inițial, făceau parte aproape num la va luni, activiștii comuniști de la „județeană” au împânzit toate satele județului, nu numai Moara Domnească, în căutare de adepți ai „noii ordini democratice de tip
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]