477 matches
-
se mai poate pune, din nefericire. Dar atunci de ce încearcă autorul să sară peste umbra lui (și mai ales peste umbra altora), compunând un „interviu imaginar” cu Cristian Popescu (1959 - 1995)? Recunosc că aici îmi suspend simțul umorului. La așa găselnițe, fără supărare, nu-mi dă mâna nici măcar să zâmbesc. Și mai e, tot la acest capitol, ceva. Din moment ce, vedem, lista lui Vakulovski tot e maleabilă, nu s-ar fi putut ca, alături de cele două new entries (Gheorghe Crăciun și Nicolae
Respect intelectual by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5016_a_6341]
-
semnează realizarea unor costume împotriva actului teatral, încălcînd orice regulă minimă a acestei meserii - față de actori, pe care eu îi respect, față de teatru. O copleșitoare pledoarie, valabilă astăzi, a reușitei prostiei și tupeului. Este o sumă de „citate”, de false găselnițe, de încîntări pe ceva derizoriu și nesubstanțial ca „Veta e nimfomană”, „Jupînul e impotent”, Spiridon este omorît de un complot mîrșav, Rică Venturiano este un bătrîn obsedat care face amor cu Veta în baia căminului conjugal. Nu vreau să continui
Atitudine impardonabilă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4677_a_6002]
-
degrabă, anagramă cu pivot) a cuvintelor poem și poet. Curentă astăzi în mediul universitar, această interpretare, de două ori autoscopică, a ajuns să circule, cum s-ar zice, de capul ei. Fără paternitate. E momentul să spunem lucrurilor pe nume. Găselnița poartă, deci, marca Ion Bogdan Lefter. În aceste câteva puncte, Liiceanu și Lefter sunt ireconciliabili. Fățiș ireconciliabili. De aceea spuneam că precauțiile celui dintâi nu sunt atât de inocente pe cât ar putea părea. Și nici, adăugam, atât de lipsite de
Studii introductive (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4622_a_5947]
-
este mai alert și mai suplu decât cel al lui Paul Verhoeven din 1990, însă vine cu prea puțin nou. Varianta din 1990 venea într-o epocă a blockbuster-ului de acțiune, iar inventivitatea regizorului nu avea un precedent, gadgeturile și găselnițele tehnologice beneficiau de energia noutății. Remake-ul lui Wiseman se confruntă cu acest handicap al inventivității încercând un ritm mai alert ce sufocă pe alocuri eroul care, antrenat în gimnastica supraviețuirii, pare să nu mai aibă timp să-și ducă replica
Vorbește, Memorie! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4392_a_5717]
-
Nimic din cele omenești nu-i sunt străine. Decât poate, uneori, propriile însușiri, pe care le lasă de izbeliște. Și totuși! Interesantă, în carte, e repetarea unui cuvânt: locuitor. Acestuia, Aurel Dumitrașcu pare să-i confere sensul de poet. E găselnița lui și numai a lui. Descoperind-o, ține cu dinții de ea. Așa încât asemenea poeme cu vocabular postiș, cu vorbe ascunzându- se unele în spatele altora alcătuiesc un grupaj aproape independent. Și, ca tensiune, peste nivelul întregului volum. O Serată literară
Locuitorul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5752_a_7077]
-
că visul - începând cu varianta sa feerică din Calul dracului până la coșmarurile din O făclie de Paște sau În vreme de război - survine în scrierile autorului cu o frecvență mai ridicată decât am putea bănui. Onirismul caragialian nu este o găselniță îndrăzneață, ci un fapt, pentru mine, inconturnabil.) Ce visează, așadar, patrioticul protopop cercual? Cu peste două decenii înainte de consumarea evenimentului istoric real (reamintesc faptul că Poetul Vlahuță a fost publicată în 1896), Caragiale are, prin intermediul părintelui Mantu, viziunea Primului Război Mondial care
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
mai mult de la lume și de la viață. Este genul de tiran benign care exercită o fascinație puternică și atrage simpatii, un personaj din pricina căruia te poți pomeni că suferi de sindromul Stockholm. Una dintre performanțele remarcabile ale autoarei este o găselniță naratorială inedită. Pentru a rămâne creditabilă atunci când deapănă biografia tatălui său, povestitoarea își ia aproape la fiecare frază măsuri de precauție. Sintagme precum „Poate că Mimoun a rostit...”, „Se va fi trezit din somn până ce...”, „Unii spun că tata...” apar
Mimoun și fiica sa by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5674_a_6999]
-
confruntat cu spectrele unei minți nu doar sclipitoare, ci și dezechilibrate, matematicianul primea în semn de supremă apreciere și deplină recunoaștere simbolică stilourile confraților, fără să-i treacă prin minte cuiva a revendica descoperirile lui. „Descoperirea” - aș zice, mai degrabă, găselnița - lui Mark Zuckerberg (Jesse Eisenberg) intră în rețeta de succes american care înseamnă nu doar a fi primul, a fi câștigătorul, ci și uriașul succes financiar, a sta călare pe muntele de bani. David Fincher se axează pe felul în
Facebook sau lumea văzută de Mark by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5800_a_7125]
-
o altă formă de comunicare. Nu este vorba aici de geniul unor pionieri ai informaticii precum un Alan Turing sau Bill Gates, ci de a cădea peste o formulă norocoasă. În mod cert, competențele lui Mark Zuckerberg depășeau cu mult găselnița pe care a descoperit-o, și, chiar dacă ideea plutea în aer, el a fost cel care a înțeles despre ce este vorba. Ceea ce a contat a fost intuiția sa de a valorifica descoperirea unui alt mod de interactivitate bazat pe
Facebook sau lumea văzută de Mark by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5800_a_7125]
-
și patimile personajelor cu discursul distant și aseptic al unei instanțe naratoriale omnisciente care relatează întâmplă rile cu o detașare suverană. Există o anumită ruptură narativă care pentru unii s-ar putea dovedi un contrapunct fericit, iar pentru alții o găselniță ușor obositoare. Trebuie salutată însă aici traducă- toarea, Ligia Caranfil, care a izbutit să redea fidel schimbările de registre și să nu contamineze câtuși de puțin un tip de discurs cu altul. La umbra rodiului este un roman frumos, cu
Cronica unui apocalips anunțat by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5645_a_6970]
-
ea capătă relevanță numai cu ajutorul contextului. Epistola către Odobescu e, de fapt, pe urmele lui Umberto Eco, o plimbare prin pădurea narativă. Cu mostre din sfera poveștilor de vânătoare, Ștefan Cazimir ilustrează câteva trucuri tipic literare. O mică istorie a găselnițelor, deopotrivă recognoscibilă și instructivă, adică veche și nouă, prinde contur aici. Iată o pagină a lui Rosetti- Bălănescu, despre ultimele clipe ale câinelui acestuia, Mylord: „S-a dus drept la patul meu, l-a mirosit, a plecat mai departe, trist
Marcă înregistrată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5499_a_6824]
-
Bubu și Lulu încep să-i facă acestuia curte, cum se obișnuiește, mimând convingător interesul pentru materia lui. În joacă, îi și schimbă cognomenul, din FAD, Dragolea devenind Nepotul lui Dracula. Habar nu au, nici una, nici alta, că mica lor găselniță se va confirma la nivelul scenariului. Dintr-o întâmplare, profesorul află că se trage de fapt, de două ori, din familia voievodală a Munteniei. Strămoșul lui, Bogdan Drăculea, ar fi fost a fiul lui Vlad Țepeș și al unei descendente
Gentlemen’s agreement by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4502_a_5827]
-
la multiplele suprimări de emisiuni serioase, era invenția unor titluri bune pentru precupeți ce-și fac de lucru printre tejghele, - Cultura la mall, de pildă. Sau, alt produs, concoctat sub aceeași debilă inspirație, - Radio-ul românesc se opintea într-o găselniță sărmană, Vorba de cultură. Pare un plasament pentru o scuză rușinată, ca și cum ai spune - Vorbe de clacă. Astfel de sintagme rostesc o demisie culpabilă, în raport cu gravitatea țelului formator de care nu se poate dezice o radiodifuziune națională. Chef de vorbe
Sub tropotul rinocerilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/3297_a_4622]
-
un proiect parcă gândit de Urmuz sunt prea multe paragrafe parcă scrise de Rebreanu. 1 S-ar putea ca la mijloc să fie tot una dintre glumele contrafactuale ale lui Nimigean (de altfel, pe pagina respectivă sunt mai multe asemenea găselnițe), dar la un moment dat, referindu-se la faimoasa Arhondologie a Moldoveiși la revanșardul ei autor, C. Sion, naratorul afirmă că fiica acestuia, Marica, ar fi devenit peste ani soția lui Mateiu Caragiale (p. 129 - 130). Informația e, evident, inexactă
Abăza dezlănțuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3668_a_4993]
-
și încotro ne ducem, ce vrem de la noile formule literare. Ce o să se întâmple când ni se termină muniția, sau când o să dăm, din nou, de cărările altora. În subtext, aceste probleme pulsează, și asta salvează Fuchsiada de la statutul de „găselniță” repetitivă și fără mare miză. Se joacă Urmuz, ca mai toți colegii lui de generație și urmașii, dar se joacă cu focul. Cu propriile obsesii și cu cărțile altora. În momentul în care aceste preocupări subiacente dispar, când literatura nu
Hopa-Mitică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3699_a_5024]
-
extrem de ofertantă. Chiar ținând seama de amănuntul conjunctural că microantologia de „poezie SF” fusese pregătită pentru o publicație de gen (Almanahul Anticipația 1990, editat de revista „Știință și tehnică”), interesul acestei idei rămâne intact. Departe de a fi o simplă găselniță, eseul care precedă exemplele pune în pagină un raționament de certă finețe argumentativă. Nu despre autori care s-au afirmat ca „poeți SF” (e citat timișoreanul Eugen Timbus, căruia i l-aș adăuga pe Alexandru Cristian Miloș), sau despre tematizarea
Dicțiune și afecțiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3528_a_4853]
-
viața ei, monotonă până la exasperare. Personajele de aici se află, fără excepție, sub o zodie nefastă. Ele își întind mediocritatea „de gumilastic” (p. 29) pe ani și ani, până la anularea oricărui sens al existenței. Aș zice că aceasta e prima găselniță a lui Mușina: transformarea particularului în general (care e specifică să zicem, spiritului epigramatic și, de fapt, întregii clasicități) se asociază, spontan, cu transformarea ludicului în tragic. Ferindu-mă de pedanterie, nu pot totuși să nu remarc ce rol, decisiv
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
unește aceste cadre, apoi aceste povestiri, între ele, alcătuind „romanul” unei țări, este viziunea. Și aici cred că Ruxandra Cesereanu a dat lovitura, ea a reușit, cu mijloace stilistice în mod voit reduse la minimum, în felul unui cronicar, fără găselnițe narative sau focuri de artificii stilistice, doar înșiruind poveștile unor oameni „obișnuiți”, în fond, niște tipuri umane din România anilor 1945-1991, să obțină o frescă nu doar foarte complexă, dar și foarte vie, emoționantă. Toate povestirile te ating într-un
Un cer numit România by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3716_a_5041]
-
însă, și pe ambițioasa Madame Verdurin, și pe Madame Bovary. Greu de spus, însă, ce preferă. Poate și fiindcă sondajul n-a atras până acum decât 25 de voturi (de la jumătatea lui martie), cele mai multe date de doamne. Dacă nici asemenea găselnițe nu mai stârnesc interesul - nu vrem să ne gândim care e notorietatea amintitelor personaje în rândul tinerilor noștri - perspectiva nu poate fi decât sumbră.
Vreți să vă măritați cu Candide? () [Corola-journal/Journalistic/3726_a_5051]
-
ajuns să-și restrângă valențele, însemnând, fără ocolișuri, „osândă”. Și cum, la romani, legea nu admitea erori, autoritarismul fiind în floare, consecința a ajuns să se substituie cauzei, iar crimen să reprezinte delictul (pp. 60 - 64). Am stăruit asupra acestor găselnițe (sunt mult mai multe în carte) nu numai pentru că, pur și simplu, îmi plac (și, drept urmare, vreau să le-mpărtășesc), ci și pentru a le evidenția extraordinara portanță narativă de care pomeneam la început. Toate conțin nuclee de povești. Iar
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
după "dottore". Europarlamentarul PDL este de părere că "i se va putea spune probabil la fel de bine 'domnul Taxe'". Cristian Preda întărește noul "supranume" găsit premierului Victor Ponta- " Într-adevăr, de la venirea la putere, a conceput noi biruri.". El adaugă " Ultima găselniță e o taxă de 10% pentru bugetarii ale căror salarii depășesc echivalentul a 1.000 de euro pe lună. S-ar renunța astfel la cota unică.". Europarlamentarul PDL susține că PNL are două variante "să îl susțină pe Victor Ponta
Preda, despre "domnul Taxe": concepe biruri by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38283_a_39608]
-
Pablo, Google translate: Ștefan-Vodă, București, Tracus Arte, 2012, 26 p. Asupra lui Marius Conkan (n. 1988) mi-a atras atenția o cronică a lui Bogdan- Alexandru Stănescu, apărută acum vreo două luni în „Suplimentul de cultură”. Se intitula (cu o găselniță savuroasă) Lady Gaga, lady tare, lady fără de moarte și era nici mai mult nici mai puțin decât un tur de forță coeziv prin niște concepte lăsate de obicei la voia accidentalului. M-am temut, recunosc, ca nu cumva demonstrația să
Doi insurgenți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3782_a_5107]
-
o face, cumva, pe pilot automat. Diminuându-și voluntar și stilistic, și ideatic, originalitatea. După ce-am terminat Narațiunea de a fi, m-am dus direct la o carte a aceluiași Șerban Foarță, (1990). Mi se părea că destule din găselnițele de acum îmi sună familiar. Nu greșeam. Ele existau acolo, in nuce, explicate cu numeroase detalii și susținute de divizii de note de subsol (din 170 de pagini, cât are cartea, treizeci sunt numai trimiteri). Senzația e oarecum tristă, căci
Afinități efective by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3648_a_4973]
-
nu e liberal și nu știu cât de democrat o fi, vom vedea. Drumul lui a început aici cu sprijinul lui Crin Antonescu și al nostru, când PNL era o forță", a afirmat Stroe. Radu Stroe a arătat că Iohannis a devenit "găselnița" unor lideri liberali din județe care, pentru a scăpa de sancțiunile lui Antonescu determinate de scorul prost obținut la europarlamentare, au complotat pentru schimbarea lui Antonescu cu Iohannis. "Trădarea este cel mai rău lucru de pe lumea asta. Nu mă bucur
Fost lider PNL, scenariu spectaculos: Iohannis e iepure. Urmează rocada by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/29560_a_30885]
-
autoare: ea însăși trece linia care desparte o poveste pe alocuri neplauzibilă (scena cu îngrijitorul de la grădina zoologică sfâșiat de leu e parcă din alt film) și monocordă, fără salturi narative, de un roman excelent, construit, întradevă r, pe o găselniță (fie și numai una psihologică) prin care destinatarii, ascultătorii, publicul, toți, sunt absorbiți discursiv de torenții verbali ai unui personaj dictatorial și nevrotic. Că acesta e și gay literar, nici o importanță. Excelența, romanul o atinge altfel (cu totul altfel) decât
Jocuri de putere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3345_a_4670]