519 matches
-
de 6-8 °C; -lumină slabă -arbori: fag, mesteacăn, paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei, molid, brad; -arbuști: alun, mur, corn; -plante erbacee: feriga, mușchi, licheni, mierea-ursului, păiuș; -animale nevertebrate: insecte (cărăbuș de pădure, croitorul fagului); -animale vertebrate: ciocănitoare, gaița, huhurez, cerb, urs brun, jder, râs, veverița, mistreț, pisica sălbatică. Pădurile de molid, (numite și "molidișuri"), ocupă regiunile înalte ale Munților Carpați, de la limita superioară a fagului până în zona subalpina. Ele sunt instalate la altitudini de 1200-1800 m. În nordul
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
Dintre arbuștii întâlniți în zonă, la marginea fânețelor: cătina, alunul, gherghinul, măceșul, călinul, cornul, scorușul, socul. Fauna sălbatică mică e specifică pădurilor de foioase din Muntenia de deal: veverițe, pârși, viezuri, cârtițe, iepuri, vulpi. Păsări întâlnite în zona Telegii: cuc, gaiță, turturea, uliu, vrabie, rândunică, pițigoi, ciocănitoare. Din rândul faunei mari, întâlnim mistreți și căprioare. Foarte rar se semnalează prezența urșilor în pădurile din nordul comunei, înspre Cosminele și Pietriceaua. Comuna Telega a cunoscut perioade de dezvoltare și declin, strâns legate
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
care derivă însăși denumirea acestor munți. Animalele sălbatice frecvente sunt cerbul, căpriorul, țapul, ciuta, porcul mistreț, ursul, pisica sălbatică, lupul, vulpea, bursucul, iar dintre animalele mai mărunte veverița, vidra, nevăstuica, dihorul, heldia; dintre răpitoarele cu pene mai numeroase sunt bufnița, gaița, uliul, cioara, iar dintre celelalte păsări găinușa , gotca, gotcanul. Mai rar, se puteau întâlni în zonă râsul, jderul, iepurele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pipirig se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
suprafețe relativ mici și predomină prunul și vișinul, cireșul și părul, gutuiul și nucul. Fauna este formata din mamifere ca iepurele de camp, caprioara, vulpea, porcul mistret precum si specii de pasari cum ar fi ratele si gastele salbatice, mierla, sturzul, gaița, ciocănitoarea, pițigoiul, acvila mica. Clima este temperat-continentală, influențată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determină ca temperatura medie anuală să fie mai redusă decât în restul țării ( 8- 9 C), cu precipitații variabile, cu ierni sărace
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică). Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa de munte, sturzul de piatră, ciocârlia, potârnichea, gaița, cocoșul de munte, ierunca), reptile (șerpi, șopârle, broaște) și pești (păstrăv, biban, clean, crap). Aeroportul Internațional Sibiu deservește curse zilnice spre și dinspre București, Dortmund, Londra, Madrid, Memmingen, München, Nürnberg, Stuttgart și Viena. Președinta Consiliului Județean Sibiu este Daniela Câmpean
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
Vânează ziua, prin păduri, liziere, parcuri și grădini din zonele apropiate orașelor, lovind pe neașteptate păsări mici. Se hrănește îndeosebi cu păsări mici: vrăbii, presuri, ciocârlii, grauri, sturzi, mierle etc.; femela, care este mai mare, prinde și porumbei, stăncuțe, sitari, gaițe etc. Se hrănește mai rar cu șoareci, broaște, insecte mari. În România și Republica Moldova este o specie rară ca pasăre clocitoare, răspândită în păduri de deal și munte și foarte rar în zone cu altitudini joase. Apare mai frecvent iarna
Uliu păsărar () [Corola-website/Science/330965_a_332294]
-
Henric a avut un frarte mai mare, Richard, care a fost conte de Monte Sant'Angelo între 1072 și 1077 și care a murit înainte de martie 1083. De asemenea, a avut și un frate mai tânăr, Guillaume, precum și o soră, Gaița, căsătorită cu Rao de Devia. Henric a fost probabil același cu personajul care s-a răsculat între 1079 și 1080 împotriva ducelui de Apulia Robert Guiscard. Cu certitudine, el a participat la răscoală care a cuprins Apulia în 1081, în
Henric de Monte Sant'Angelo () [Corola-website/Science/328173_a_329502]
-
elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder ("Martes martes"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"); broasca-roșie-de-munte, un amfibian din specia "Rana temporaria"); corb ("Corvus corax"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), privighetoare ("Luscinia luscinia"), mierlă ("Turlus merula"), gaiță ("Garulus glandarius"), cuc ("Cuculus canorus"). Flora este constituită din arbori, arbusti, ierburi și flori; astfel: fag ("Fagus sylvatica"), pin de pădure ("Pinus sylvestris") arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), mesteacăn pitic
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
austriacă), mohorul (Sturis viridis), neghina (Agrostemma githago), pălămida (Cirsius arvense). Fauna este reprezentată de mistreț (Sus scofa), căprior (Capreolus capreolus), vulpe (Vulpes vulpes), dintre mamifere , și dintre păsări cioară (Corys corona), corbul (Corvus corax), privighetoarea (Luscinia luscinia), mierla (Turlus merula), gaița (Garulus glandarius). Dintre mamifere întâlneam și lupul (Caniș lupus) dar se pare că a dispărut din zonă, ultima dată fiind văzut prin 1980 în pădurea de pe dealul Buciog în timpul unei partide de vânătoare. În zona mai trăiește cârtita, popândăul, șoarecele
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
Taormina contra lui Agatocle din Siracuza folosesc aceeași tematică: un prostituat era prin definiție cineva care abdică de la propria sa demnitate pentru a satisface dorințele altora: un „prostituat vulgar ("κοινὸν πόρνον - koinòn pórnon") aflat la dispoziția celor mai depravați o „gaiță”, un „șoim”, care-și prezintă posteriorul oricui îl dorește.” Ca și în cazul femeilor, tarifele pentru prostituați erau variabile. Atenaios menționează că un băiat își oferea favorurile pentru un obol, totuși modicitatea sumei face ca informația să fie tratată cu
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
de vertebrate. Preponderent specii care apar de asemenea și în România și Ucraina, și în Balcanii de Est. În păduri trăiesc : cerbi, jderi, veverițe, șoareci de pădure, pajure, vulturi pleșuvi, ciufi de pădure, huhureze, ulii, ciocănitori pestrițe, pițigoi, cinteze, codobaturi, gaițe, coțofene, cuci, dumbrăvenci, porumbei și sitari. Stepa are o faună alcătuită mai ales din rozătoare, dintre care cel mai reprezentativ este popândăul. Mai apar: hârciogul, șoarecii de câmp și cățeii-pământului. Animalele mai mari sunt: lupul, vulpea, viezurele, dihorul de stepă
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio gobio). În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele: animale - iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele, cățelul pământului (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaița (Garrulus glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupa epops), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), etc. Etajul apelor curgătoare și lacustre cuprinde mai multe specii de viețuitoare: pești
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
Aquila pomerana); mai jos, în crengărișul codrilor, pe liziere și în poieni, trăiesc buha (Bubo bubo), huhurezul mic (Stix aluco), ciuful de pădure (Asio otus), corbul (Corvus corax), mierla gulerată (Turdus torquatus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea verde (Picus viridis), gaița (Garrulus glandarius), diverse specii de pițigoi (Parus caeruleus, P. major) etc., aproape toate, exceptînd gaița, fiind ocrotite de lege și declarate monumente ale naturii. Rezervația forestieră Lepșa-Zboina ocupă o suprafață de 210,7 ha, fiind situată pe versantul sudic al
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
bubo), huhurezul mic (Stix aluco), ciuful de pădure (Asio otus), corbul (Corvus corax), mierla gulerată (Turdus torquatus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea verde (Picus viridis), gaița (Garrulus glandarius), diverse specii de pițigoi (Parus caeruleus, P. major) etc., aproape toate, exceptînd gaița, fiind ocrotite de lege și declarate monumente ale naturii. Rezervația forestieră Lepșa-Zboina ocupă o suprafață de 210,7 ha, fiind situată pe versantul sudic al Muntelui Zboina Neagră. Are o vegetație lemnoasă și alcătuire floristică aflate în stadiu aproape natural
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
decât cealaltă. Ea a fost cumpărată de cetățenii satelor Mogoșești, Hălăucești, Luncași și Muncelu de Sus. Predomina fagul, stejarul și salcâmul. În ambele păduri găsim animale că: țapul, capră (căpriorul), veverița, șoarecul de pădure, viezurele, vulpea, ariciul, etc. Păsări: uliul, gaița, graurul, mierla, sturzul, cucul, pupăza și alte specii de păsări mici. Din documente reise că la 8 septembrie 1442 acest sat există; Suret de la Ilias Vodă și Ștefan Vodă: Facem înștiințare prin slugă și boiarul nostru dunmealui Bode Mîrje carele
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
se întâlnește etajul alpin reprezentat prin pajiști alpine alcătuite din gramine microterme că Festuca sapina, Agrostis rupestris, funcus trifidus. Adeseori aceste pajiști sunt degradate în urmă pășunatului excesiv . Fauna este răspândită în funcție de vegetație, astfel în etajul alpin este prezentată acvila , gaița de munte, forfecuța, dintre păsări, cerbul, porcul mistreț dintre mamifere. În etajul făgetelor putem aminti căprioara, veverița , mistrețul, lupul, vulpea dintre mamifere, mierla, cinteza, gaița, cucu, dintre păsări. Peștii întâlniți pe raza satului Musca sunt: păstrăv, clean, scobar, lipan. Se
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
urmă pășunatului excesiv . Fauna este răspândită în funcție de vegetație, astfel în etajul alpin este prezentată acvila , gaița de munte, forfecuța, dintre păsări, cerbul, porcul mistreț dintre mamifere. În etajul făgetelor putem aminti căprioara, veverița , mistrețul, lupul, vulpea dintre mamifere, mierla, cinteza, gaița, cucu, dintre păsări. Peștii întâlniți pe raza satului Musca sunt: păstrăv, clean, scobar, lipan. Se prezintă diferențiat în funcție de substratul litologic, vegetație, înălțime, orientarea versanților etc.Tipurile de sol prezente pe raza satului sunt: În urma rezultatelor recensământului desfășurat în anul 2004
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
este format din vranița, urzica moartă, leurda, precum și mur, rogoz, măcieș iepuresc și alte graminee. Animalele întâlnite aici sunt lupul, mistrețul, căprioara, viezurele, veverița, iepurele, vulpea etc., la care se adaugă un număr mare de păsări, cum ar fi: pițigoiul, gaița, mierla, ciocănitoarea, uliul, cucul, vrabia, bufnita etc. În apele râului Crasna se găsesc pești specifici zonelor de deal că de exemplu: lipanul, mreana, cleanul și foarte rar, somnul. În perioada de primăvară, peștii pătrund și pe văile laterale, în special
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
și îi hrănește cu lapte. Căprioara, naște numai un pui. Alți reprezentanți sunt veverița,hermelina și samurul, de asemenea se găsesc și vulpi, jderi, arici, iepuri, râși, lincși, castori și pume. Păsări: pițigoi, ciocănitoare, mătăsar, grangur, cocoș de munte, iernuca, gaița de munte, bufnița, cucuveaua, huhurezul și forfecuța. Insecte: furnici, fluturi, țânțari, gândăcei și păianjeni. Tind să fie acide, deoarece rășina căzută pe pămant împiedică descompunerea și reciclarea substanțelor nutritive.Solul de sub copaci este foarte acid și nefertil. Defrișările pentru obținerea
Pădure de conifere () [Corola-website/Science/303174_a_304503]
-
crucigera"), căprioara ("Capreolus capreolus"), viezure ("Meles meles"), veverița ("Sciurus carolinensis"), dihor ("Mustela putorius"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Păsări: pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), fazan ("Phasianus colchicus"), ciocănitoare pestrița mare ("Dendrocopus major"), ciocănitoare neagră ("Drycopus martius"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaița ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), cioară de semănătura ("Corvus frugilegus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"); Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis agilis
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
de pradă, cum ar fi uliu sunt principalii prădători naturali ai turturelelor. Unele din ele, lipsite de experiență, zboară jos pentru a scăpa de vremea rea și cad sub gloanțele vânătorilor. Pe de altă parte, jefuitorii cuibului, ca coțofana și gaița, fură puii și aproape o treime din ouă. Impactul lor este foarte sensibil la începutul sezonului de cuibărire, când turturelele adulte dispun de mai puțină hrană și trebuie să părăsească mai multă vreme ponta pentru a culege suficient hrană pentru
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
regia V. Moisescu T.De Comedie. „Mincinosul”C.Goldoni , regia Sanda Manu. „Machiaveli”, regia Alexander Hausvater. „Perimplin și Belisa” Fr.G.Lorca, regia Alexander Hausvater Ploiești. „Canibalii”C.Tabor, regia Alexander Hausvater Sibiu. „Pietonul Văzduhului”Ionesco,regia A.Hausvater T.Mundi. „Gaițele”Al.Chiritescu,regia Al.Sabados Ploiești. „Cymbeline”W.Shakespeare,regia A.Hausvater T.German Timișoara. „Prăpastiile Bucureștilor”M.Millo,regia Ada Lupu T.Nottara. „Egoistul”Regia Radu Beligan. „Eu cui mă adresez”P Shafer,R.Petre Bocor Avignion,Nottara. „D
Viorica Petrovici () [Corola-website/Science/321383_a_322712]
-
cu care se apără albina, bucuria zglobie a razelor de soare, plânsetul norilor și nestatornicia vântului, sfiiciunea iepurelui și înfumurarea păunului, moliciunea pufului de papagal și duritatea diamantului, dulceața mierii și cruzimea tigrului, căldura focului și ră ceala zăpezii, vorbirea gaiței și gân guritul dulce al porumbelului, perfidia cocorului și fidelitatea raței sălbatice și, amestecând toate acestea la un loc, făcu femeia și o dărui bărbatului”. Cam așa trebuie să fi arătat modelul ce i-a slujit genialului nostru artist anonim
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
și "aule" (Salh = "saule": salcie). "Gaule", așadar, nu vine din latină "Gallia" (care în franceză modernă ar fi evoluat în "Geaille" deoarece "ga" inițial urmat de "li" antevocal evoluează în "ja" sau "gea", ca în Galbinum = "jaune": galben, Gaiium = "geai": gaița, Gabatam = "jatte": strachina, Alium = "ail": usturoi, Filiam = "fille": față sau fiica). O părere originală a avut filologul român Ilie Gherghel, care după compararea documentelor istorice apărute în Imperiul Român de Răsărit a sugerat o origine romano-bizantină a cuvântului “valah”. Argumentația
Romanii populare () [Corola-website/Science/319087_a_320416]
-
condiții de antrenament la un înalt nivel competitiv, a coordonat în perioada 1980-1986 echipa de tenis "Constructorul Hunedoara” în divizia A împreună cu frații Haradau și Adrian Marcu. Incris în Partidul Social Democrat în anul 1992 (la timpul respective, PDSR) , Doru Gaița a deținut funcțiile de consilier municipal Hunedoara în perioada 1992-1996, senator în Comisia Economică a Senatului în perioada 1996-2000 și a avut 12 inițiative legislative. În perioada1997-2001 a fost membru al OSCE-Organizatia pentru Securitate și Cooperare în Europa și Comisia
Doru Gaita () [Corola-website/Science/305334_a_306663]