271 matches
-
plastică fixînd drama schizoidiei ce apasă asupra ființei creatorului: "durerea e-mpărțită între mine și mine jumătate jumătate și moartea din mine tot așa jumătate este prăvălită la stînga jumătate este prăvălită la dreapta" (ibidem). Moartea însăși e transmutată într-o galanterie dură, într-un erotism paroxistic, absolvită printr-o senzualitate delirantă, la rîndu-i absolvită prin jocul de șah al metaforei: "moarte tu ești din viața mea infanta cu trupul cel mai frumos (...) și cînd ți-am sărutat gura cu buza de
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
la 21%. Finkielkraut se întreabă, de exemplu, de ce Franța e singura țară occidentală care interzice prin lege portul voalului integral de către femeile musulmane. Răspunsul filosofului este că musulmanii au încălcat una din tradițiile cele mai vechi din Franța și anume galanteria ca stadiu suprem al respectului față de femeie. E vorba de sfârșitul unei epoci caracterizate prin dulceața vieții împreună în care Franța a excelat și a fost mult timp un model universal. Printre pasajele care i-au atras autorului cele mai
„Identitate nefericită“ () [Corola-journal/Journalistic/3025_a_4350]
-
-i imaginației porțile de acces spre adevăr. Nimic nu are importanță în sine, nimic nu-l atrage dacă nu iradiază o undă de mister. Sentimentele, gata să sfâșie carnea vie a amintirii, sunt cele ale dandy-ului, eleganța unui pas, galanteria, pioșenia, senzațiile amestecate, grotesc și tragic, prost-gust și plăcere aristocratică, șoapta și insinuarea, solemnitatea și derizoriul, calmul și voluptatea, dorința și răsfățul, mizeria și încrâncenarea, spaima și reveria". Figura oximoronului pare, astfel, emblematică pentru jurnalul lui Baudelaire, un jurnal al
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
gingașe/ Când sufletu-n muștar vrea să se culce,/ Și-n ceainice vădindu-și eminența/ Prin fast de irizări și toarte fine/ Ceaiuri scăzute până la esența/ Trandafirie-a lucrului în sine". Între implicarea în tectonica acestui univers al intimității, al galanteriei rafinate și al roadelor și distanța parodică se stabilește un echilibru subtil. Galanteria gesturilor, ceremonialul rememorării afective și atitudinea vag elegiacă, melancolia difuză ce se așterne extatic peste lucruri sunt constante de viziune și atitudine, după cum contemplarea lumii sub spectrul
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
-și eminența/ Prin fast de irizări și toarte fine/ Ceaiuri scăzute până la esența/ Trandafirie-a lucrului în sine". Între implicarea în tectonica acestui univers al intimității, al galanteriei rafinate și al roadelor și distanța parodică se stabilește un echilibru subtil. Galanteria gesturilor, ceremonialul rememorării afective și atitudinea vag elegiacă, melancolia difuză ce se așterne extatic peste lucruri sunt constante de viziune și atitudine, după cum contemplarea lumii sub spectrul unui decor revolut produce o mișcare abulică a eului liric, temperament retractil și
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
de viziune și atitudine, după cum contemplarea lumii sub spectrul unui decor revolut produce o mișcare abulică a eului liric, temperament retractil și interiorizat, altfel. O dominantă esențială a poeziei lui Emil Brumaru este aceea a artificiului și convenționalismului rococo, a galanteriei ce traduce voința de a transcende precaritățile realului, de a reda un contur idilizant și idealizant al lucrurilor din jur, chiar a celor de dimensiuni umile, de o banalitate covârșitoare. Fascinația imaginii obiectelor de relief minor se conjugă, așadar, cu
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
realizată, aceea a Helenei. Ea îl întâlnește pe Le Chevalier sans peur et sans reproche pe carel sugerează grandilocvent șarlatana prezicătoare. Jonathan se poartă cavalerește cu ea, trebuie să desfacă legământul dat defunctei soții pentru a cunoaște o altă fericire. Galanteria sa prăfuit-venerabilă cu iz de mucegai medieval vine ca turnată peste proaspăta credință în metempsihoză a Helenei. Rămâne ca ea să se decidă dacă a fost cândva Cleopatra sau Ioana d’Arc. De ce este Helena singura care cunoaște fericirea, de ce
Zgomotul și furia farsei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5772_a_7097]
-
de reacții mefiente, dacă nu chiar futile sau ironice. Puțini sunt astăzi cei ce pricep muzica savantă contemporană. Ei bine, Radu Stan nu numai că o înțelege, dar o și percepe cu toate slăbiciunile, răutățile, ifosele, dar și cu performanțele, galanteriile ori potențialitățile ei. încă de când era la București, întreprinderile sale au purtat amprenta incoativității. Fie ca bibliotecar la secția muzicală a BCS-ului, fie în calitate de cronicar al României literare sau comentator devotat al celebrelor ,Concerte dezbatere" de la Sala Radio, intervențiile
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
înainte de ’89. Poetul intersectează, nu de puține ori, fraza prozatorului. Iată că în răstimpuri își recheamă iubirile trecute prin candoarea vârstelor. Câte o figură de stil stăruie neliniștitor chiar și când titratul scriitor se întoarce în timp cu deferență și galanterie de franțuz (Vezi Încheiere la un urcuș serafimic, text datat 1984, primăvara). Mai înainte, aminteam de modernitatea scriitorului Orhan Pamuk. Uitel reverberând într-o frumoasă descriere a lui Ioan Lascu, care mi-a amintit de nobila literatură persană: Umăr aburit
În vizorul modernității permanente by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/2753_a_4078]
-
va dizolva din vina lui Ludovic al VII-lea și a reginei Eleonora. În acea vreme, în Antiohia guverna principele Raymond de Poitiers, o rudă a Eleonorei de Aquitania, senior încă tânăr, care adoptase la curtea sa obiceiurile și rafinamentul galanteriei cavalerești. El a făcut cruciaților o primire în cetate dintre cele mai strălucitoare, întrecându-se în manifestări de respect și stimă față de un monarh care venea de așa de departe să-și viziteze rudele, fii sau urmașii foștilor vasali. Serbările
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
renunță la gravitatea degajată de "sublimitatea" liniilor baroce, la grandilocvența ostentativă, la exacerbarea imagistică a aceluia, degajînd, în schimb, un sentiment cald al ambianței ornamentale, o apropiere intimă de obiecte și decor, în general un spirit de interior". Stil al galanteriei, al saloanelor dar și al contemplației eliberatoare, al juisării spirituale, rococoul reprezintă perioada finală a poeziei macedonskiene, "artă de lux și artă de potolire". O artă deschisă luminii, dansului cuceritor al aparențelor mutat pe un meridian exotic, ca un dar
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
renunță la gravitatea degajată de "sublimitatea" liniilor baroce, la grandilocvența ostentativă, la exacerbarea imagistică a aceluia, degajînd, în schimb, un sentiment cald al ambianței ornamentale, o apropiere intimă de obiecte și decor, în general un spirit de interior". Stil al galanteriei, al saloanelor, dar și al contemplației eliberatoare, al juisării spirituale, rococoul reprezintă perioada finală a poeziei macedonskiene, "artă de lux și artă de potolire". O artă deschisă luminii, dansului cuceritor al aparențelor mutat pe un meridian exotic, ca un dar
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
Vom însera pe cărărui,/ Vom sta pe iarbă verde,/ Și, ca și-n vremea de demult,/ În noapte ne vom pierde” etc. (E iarăși vară). Lovinescu, care-i face onoarea cîtorva rînduri în Istorie (ceea ce se cuvine remarcat ca mare galanterie, căci, după D. Micu bunăoară, Ada e doar una din „semnăturile inexpresive” dintro mare grămadă),2 zice că are o „sensibilitate feminină, delicată, vaporoasă, ușor elegiacă, impresionabilă la toate variațiile naturii.”3 Asta-i numaidecît, doar că - aș zice - de
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
la absurd: "A-i face baie unei pisici implică forță, convingere maximă, perseverență; și,-n plus de asta, o pisică. Acest din urmă ingredient e, îndeobște, cel mai greu de procurat" (Carl Van Vechten). Și, în fine, un soi de galanterie: " Cînd mă țin de șotii cu pisica, cine știe dacă n-o amuz eu pe ea, mai mult decît altminteri" (Montaigne).
În obiectiv, pisica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6970_a_8295]
-
ajuns să însemne, prin extensie, orice împrejurare care evocă sentimente din sfera erosului. Problema aici în discuție e însă de două ori "complicată": "idila" din tabloul cu pricina nu conține nici urmă de element pastoral, de vreme ce e vorba de o galanterie în tonalitate minoră, am zice salonardă, de nu s-ar petrece, precum se știe, "într-un ungher degrabă". Abia în cel de al patrulea tablou, când cei doi părăsesc cadrul îngust al palatului pentru "șirul lung de mândri tei", idila
Folosirea conceptelor by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8692_a_10017]
-
preparate în fabrici: ele nu s-au ieftinit. Farmaciștii însă și-au pierdut sursa de venit care a fost înhățată de fabricanți. Ca să-și sporească cîștigurile, farmaciștii trași pe sfoară au început să vîndă înghețată, băuturi răcoritoare, obiecte mărunte de galanterie, jucărioare, țigări, vase de bucătărie, într-un cuvînt, au luat-o razna. Așa că drogheria americană este acum un bar mare cu tejghea înaltă și taburete de pian, care se învîrtesc în fața ei. În spatele tejghelei se agită flăcăi roșcați cu berete
Ilf și Petrov - Un oraș mic by Ana-Maria Brezuleanu () [Corola-journal/Journalistic/6219_a_7544]
-
că au fost înfrângeri, fie că au fost izbânzi, sunt scuzate, apărate, tălmăcite sau numai amintite spre a fi scoase de sub praful uitării sub care erau amenințate să fie înmormântate. Femeile din câmpul artei, al literelor sau chiar numai al galanteriei sunt și ele mușcate de preacunoscutul șarpe al deșertăciunii. Memoriile femeilor dornice de a deveni celebre împodobesc vitrinele ș...ț Astăzi fiecare vrea să scrie cât mai mult despre dânsul pentru ca lumea să aibă zilnic gura plină cu numele său
O altădată căptușită cu totdeaună by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2611_a_3936]
-
din Calea Lugojului nr. 7, târgul național „Expomodvest & Souvenir“. Această primă ediție le va oferi firmelor posibilitatea să aducă la cunoștința potențialilor parteneri, dar și publicului, produse din următoarele categorii: fire și fibre textile, țesături, mercerie, pasmanterie, dantelărie, confecții, tricotaje, galanterie, lenjerie, costume de baie, pielărie și marochinărie, blănărie, încălțăminte, bijuterii și cosmetice, accesorii, obiecte de decor și suveniruri specifice sărbătorilor de iarnă, publicații de specialitate. Expozanți sunt diverși agenți economici din Iași, Satu Mare, Sibiu, Brașov, București, Oradea, Cluj-Napoca, Timișoara. Expoziția
Agenda2004-47-04-general 8 () [Corola-journal/Journalistic/283068_a_284397]
-
cărții. O atenție specială dă, firește, Sorin Antohi personajului ce îl întruchipează pe Mircea Eliade, Radu Grielescu: "Imaginea lui Eliade ca "Grielescu" este la fel de răuvoitoare ca portretul-șarjă central șal lui Allan Bloom, n.n.ț: Grielescu, dincolo de manierismele, bovarismele geoculturale și galanteriile sale vieux jeu [...] este un savant american de origine română, specialist în mitologie și religie, cu un trecut politic reprobabil (legionar, chiar nazist) de care nu s-a delimitat niciodată, deși frecventează evrei ("Abe" sugerează că îi folosește pe aceștia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
și numai până la 23 de ani. Și fără tradiție. Nu erau pe acest tărâm decât , Asachi (arcadic italienizant), Conachi ("vestit amorez", lacrimogen-ilar), Dimachi (libovnic și el, ca poet sub cota Conachi), Beldiman (greoi și monoton), Mumuleanu (moralist anacreontic), Ienache Văcărescu (galanterie fanariotă combinată cu dicțiunea petrarchizantă) . "Părintele literaturii", Ion Heliade Rădulescu, se ocupa, deocamdată, de societăți literare și reviste, de gramatică și de traduceri. Ei reprezintă "dimineața" devreme a poeziei noastre, dar ca despre începători ai literaturii moderne românești cu mare
Armoniile lui Cârlova by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7345_a_8670]
-
ca pe un profesionist al seducției într-o țară în care cucerirea femeilor se practică încă rudimentar: " Ca să-și cucerească muzele, incorigibilul Don Juan a pus la punct o strategie care aliază romantismul și cavalerismul frust al românilor cu subtila galanterie deprinsă pe malurile Senei. Solicitat de un gazetar american să dezvăluie taina proverbialului său succes la femei, el schițează cu umor un portret-robot al craiului hollywoodian." Pentru Manuela Cernat, Jean Negulescu nu este numai o celebritate, ci și un om
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
Gheorghe Grigurcu Rondelurile lui Dimov sînt resimțite nu doar la modul unei muzicalități onirice, dar și prin dezvoltare, ca reflex al unei figuri dansante, în aerul unei galanterii, al unei incantații cu mesaj medieval: "În formă gravă și majestuoasă a rondelului macedonskian, Leonid Dimov toarnă muzicală dezordine a viselor sale, surpriză necontenita, umorul de o factură personală (blînd, insinuant), deliciul cuvîntului rar și bine sunător. Literele și grupele
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
totdeaunaă. O privire pentru totdeauna este actul poetic (cum de nu i-a spus nimeni încă așa, pînă acum?) și aceasta privire se întîmplă de pe o platformă, de sus anu știu cumă. Cuvintele acestea, scrise altădată de Eminescu cu oarecare galanterie, capătă aici un sens de o orgolioasa umilință: poezia se naște anu știu cumă, cu ochii opriți în infinit, ea este frumosul greu, sau aproape cu neputința de explicat". Ochiul comentatorului se topește vrăjit, în mirajul luminiscent al poeziei, așa cum
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
-l sărbătorim, la Timișoara, în fiecare an de ziua sa. Evenimentul intrase între activitățile fixe, indiscutabile, ale Filialei Uniunii Scriitorilor. Umorul, zburdălnicia și savoarea comunicării făceau din aceste întâlniri veritabile evenimente, de la care era un păcat să absentezi. Ironia viforoasă, galanteria subtilă, vizibilă în felul ceremonios-șăgalnic de a trata femeile, dialogul nezăgăzuit făceau din orice întâlnire cu Anavi Ádám un prilej de încântare. L-am văzut de nenumărate ori parcurgând în pas alert străzile Timișoarei și l-am surprins, nu o dată
Ați vrea să trăiți o sută de ani? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7537_a_8862]
-
în primul rînd destinat, și nu întîmplător dr. Seuss își începe povestea nu ca un basm, ci ca un roman, " Pe 15 mai, în jungla din Nool, în arșița amiezii și răcoarea heleșteului...", însă unul versificat cu prețiozități, turnuri și galanterii precum în minunatul op cu pisici al lui T.S.Eliot, Old Possum's Book of Practical Cats. Spectatorului neatent care ar urmări o traducere mai puțin inspirată îi scapă tocmai acest rafinament deloc copilăresc al versului pe care rulează epicul
Elefanții și particulele elementare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8408_a_9733]