229 matches
-
de undeva în Iași, femeile de aici mi se par mai frumoase ca oriunde! Mă înșel? Au o senzualitate aparte, o complicitate-n toate ale lor văzute și nevăzute cu sufletul meu, un comerț clandestin de gesturi inconștiente, rotunde și galeșe, cu visurile suave și detracate ale adolescentului ce-am fost cîndva! Cu stimă și grație, Emil Brumaru 28.VII.1980
Cred că obiectele simt mai bine! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13340_a_14665]
-
Ioana Diaconescu Foișor Îmi însușesc acoperămîntul roz verde De sub care pot privi stelele Pădurea de sub cer Așezată pieziș pe foișor Insula cețoasă desprinsă verzuie Lent printre crengi plutind Salcîmi pufoși privirea mea galeșă Plecată în iarba cotropitoare Ce-mi udă pantofii de mătase cu flori Amintiri Peste umbra mea colorată roșu aprins Melc ce mă-nghite într-o cochilie spongioasă Mă ridică în aer Aura gîzelor din jurul capului meu Încărcat de aripi străvezii
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/4999_a_6324]
-
Ce-n pămînt o să se sfarme Doamne mă îndemni să-ți scriu Cît nu putrezesc în carne Nu-mi lua puterea dulce Dăruită-n miez de rai Nu lăsa roua să-mi spurce Băleguțele de cai Presărate ca să-ncurce Drumul galeșelor curce Printre vineți zimți de scai Nu-mi lua puterea dulce Dăruită-n miez de rai Ci mă-ngăduie-n miresme Blînd sub pete de putoare Unde sîngele meu este Pîrîiaș de apă-n floare Cu zîne-ncîlcite-n iesle De raze
Doamne, mă îndemni să-ți scriu by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12533_a_13858]
-
Simona Vasilache Pentru roman, cînd atîrnă greu la ponoasele personajului, uitarea e-o nenorocire. În poezie, aproape au contraire, pare un portativ de galeșă romanță. Melodia tărăgănată și scîrțîită a vreunei caterinci. E - schimbînd instrumentul... - coarda pe care o ciupește Bogdan O.Popescu în recentul volum Mașinăria de uitare, apărut la editura Național. Sînt versuri de chemare, amestecate, și mai bune, și mai dulcege
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
Așadar, jucam jocul. Știam că le plăcea să nu mergi de-a dreptul la țintă. Trebuia mai întâi să le faci conversație, să fii, cum spun ele, tandru. Frazele frumoase nu-mi lipseau, nu degeaba eram avocat, și nici privirile galeșe, căci in armată făcusem pe actorul. Schimbam adesea rolurile, dar întotdeauna era vorba de una și aceeași piesă. De exemplu, rolul în care le vorbeam de acea atracție de neînțeles, de acel "nu știu ce" care nu-și află nici o explicație, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
minte, și aia nu l-a așteptat să vină din armată. S-a măritat cu un țigan de la ea din sat. De frumoasă, era frumoasă fufa dracului. Da’ io i-am zis, mamă, asta e ușuratică, nu vezi ce ochi galeși are? Nu-ți trebuie ție de-asta, artistă. Caută-ți o fată simplă, cu bun-simț, că cu arta ei nu faceți casă. Și uite că am avut dreptate... Am avut? El dădu să mormăie ceva, complet luat pe neașteptate de
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
îndreptându-mă de spinare, cu palma stângă plină de sânge! Îi confirm zăpăcit doamnei și i etalez, ca scuză pentru laconism, sângele din palmă, care mă-nfrățea cu inocentul Leonard al lui McEwan. Ași! Încurajată, femeia dă să înceapă o galeșă tiradă pe tema nevoii de cultură, dar pesemne c-am făcut o moacă îndeajuns de agasată ca să-i stopeze orice elan. Îmi pare rău, dar altminteri era peste poate. Tot atunci, un mecanic Metrorex ne salută complice din ochi și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
cu care am venit și m-am întors în mașină, parazi tându-i 7 + 11 ore - căci am greșit drumul, bașca micii de la Dedulești - vorbindu-le nonstop de i-am extenuat, cred, pe viață de logoreica-mi persoană), Andrei Manolescu și galeșa-i soție, Adina Popescu (ai cărei admirabili părinți m-au covârșit), Ana Maria Sandu, Luiza Popovici, Matei Martin, Adina Dragomir, Patricia Mihail... Mirare. Cum de-au ajuns ditamai Primăria și Consiliul Județean Alba (care a lansat cu această ocazie și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
și se fotografiase cu pampon. Semăna puțin cu Hagienuș, cu toate că slab, neavând nimic de intelectual. Fizionomia îl trăda ca pe un farsor, capabil de toate nebuniile. Fata, într-altă fotografie, părea foarte frumoasă. Fața îi era prelungă, zâmbetul spiritual și galeș, ținuta liberă și sportivă. În ochi, însă, ca și Hagienuș, avea un mic râs viclean. Hagienuș se înverșuna să-i demonstreze lui Ioanide calitatea fizică a copiilor săi, scoțîndu-i tot soiul de fotografii. Deodată, foarte emoționat, zise: - Păcat că n-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
spânzurat pe un braț. - Să trăiești! Ce-i cu dumneata? Ce ai? Suflețel nu arăta deloc rău la față, era ca de obicei râzător, numai părul îi era albit complet. - Sunt bolnav, poftim, am diabet! Gaittany lăsă capul ca reproș galeș pe un umăr. - Ce diabet? N-ai nici un diabet! Mi-au spus! Ai avut o glicozurie de natură nervoasă. Nimic în sânge. . - Nu-i de-ajuns? Mi-a albit părul, mi s-a distrus ficatul. . - Din ce, domnule? Ce ți
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să simplifici totul, fiule, se aude din nou vocea subțire a Părințelului, nimic în lumea asta nu-i atît de ușor pe cît pare la prima ocheadă. — Cel puțin recunoaște că și pe tine te-a dat gata cu privirile galeșe, cu buzișoarele alea care ardeau de mama focului, spune Roja. — Pe mine? Eu în relațiile cu femeile n-am făcut niciodată nici cel mai mărunt compromis, se enervează Curistul. — întotdeauna e vorba doar de una singură, se dezmeticește Roja cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mișcările lui. Pielea feței, altădată albă, își modificase culoarea într-un arămiu închis, așa cum se întâmplă blonzilor care petrec mult timp în aer liber, curbura molatică a bărbiei se asprise, iar ochii albaștri, pierduți între cearcăne, nu mai exprimă căutătura galeșă din trecut. Au ceva din fixitatea concentrată, plină de periculozitate, a unui animal de pradă. "S-a schimbat. Cel puțin ca exterior. Dar oare mă mai iubește?". Odată masa terminată, doamna Hagiaturian își aprinde o țigară înfiptă într-un lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
confruntare (Rahaaaaan!) și, cu o ură monstruoasă, insuportabilă la privit pentru orice ființă vie înzestrată cu rațiune, să se repeadă în raftul înțesat cu făpturi nevinovate și gingașe (fete și fetițe cu fuste și rochițe, cu obraji bucălați și ochi galeși, cu gene lungi, tremurătoare, pe care vederea înfricoșătoare a pilei de unghii ațintite asupra lor nu le va împiedica să clipească inocent, poate pentru ultima oară, toate aceste făpturi, Arădeanca, Oana, Luana și Sânziana, condamnate să piară de către un Rahan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
neieșind decât când se încredința că nu a părăsit casa, Aurica începu să invite pe Felix la ea, chemîndu-l personal, sub felurite pretexte, chiar sub ochii celorlalți. Aglae nu se arăta potrivnică acestor manevre, ba chiar le ajuta prin priviri galeșe față de Felix sau prin dispariția la vremea oportună. Începuse a nu-l mai primi în salonul cu picturi, ci, sub pretextul de a-i arăta ceva special, îl chema în odaia ei de dormit și-l punea să stea în
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
totul în voia simțurilor, și atât el cât și Georgeta fură fericiți în acest joc care avea savoarea primejdiei, fără a fi propriu-zis amenințați. La plecare, Georgeta îl privi pe Felix cu o simpatie adâncă și-i șopti cu un galeș reproș: - Felix, să nu te îndrăgostești de mine! Fii impertinent, așatrebuie să fie un bărbat! Ți-o spun pentru binele tău. Felix se simțea fericit. Era absurd să tăgăduiască acest lucru. Se simțea mai ales ocrotit de toate împrejurările și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ajuns la consultație. Să se interneze, nici atît. Vă rog, fiți amabil... se pleacă el spre bărbatul care împinge targa, vrînd să-l întrebe încotro e cabinetul medicului. Rămîne descumpănit. Întîlnește, întoarsă spre el, o față obosită, cu doi ochi galeși. Ce doriți? Cred... Dom' doctor, tocmai vă căutam... bîiguie Mihai. Nu știu dacă mă mai țineți minte. Mihai Vlădeanu e numele meu... Am la mine o radiografie a piciorului făcută de curînd... Adresați-vă unui medic. Eu sunt brancardier acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
Mândra, Roșiile, Gâlcescu, Găuri etc.; Munții Retezat cu numeroase circuri glaciare: Bucura, Zănoaga, Galeșu, Tăurile Custurii, ce adăpostesc cele mai multe lacuri glaciare din Carpați, precum Bucura (cel mai întins, 10 ha), Zănoaga (cel mai adânc, 29 m adâncime), Tăul Negru, Slăveiul, Galeșul ș.a. O serie de lacuri glaciare din acești munți s-au format de-a lungul văilor glaciare, în spatele unor praguri (ex. Lia, Florica, Viorica, pe Valea Bucura) sau în cadrul unor morene (ex. Lacul Ana). 2.1.4. Relieful vulcanic Relieful
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Îmi dai jumătate din meritele pentru Nite Owl. — O treime. Nu avem cum să rezolvăm cazul fără White. CAPITOLUL 51 Camera 6 de la Victory. Dudley și un tip musculos, prins cu lanțuri de scaunul de tortură. Dot Rothstein arunca priviri galeșe Într-o revistă Playboy. Bud se uită la ea cum se delectează privind pozele cu gagici: o polițistă lesbiană, cu apucături masculine, Într-un costum de parașutism de la Hughes Aircraft. Dudley răsfoi un cazier judiciar. — Lamar Hinton, treizeci și unu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
motivat atitudinea prin aceea că România, după 23 august 1944, nu mai era stat independent și, În consecință, armata ei era o armată vasala armatei roșii sovietice. Pe Alexandru Tăcu l-am mai Întâlnit În lagărul de pe Canal, de la Coasta Galeș și apoi, În libertate la Fabrica de rulmenți din Bârlad și la Combinatul de utilaj greu de la Iași; Înainte de revoluția din 1989, a semnat o serie de proteste Împotriva dictaturii lui Ceaușescu, lucru citat de mai multe posturi de radio
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
criminal la criminal trage, se simțea obligat să fie de partea stârpiturii. A doua zi am aflat ca Popescu, În acea noapte, măi bătuse și pe alți nenorociți pe care i-a Întâlnit prin lagăr”. ,,Transferul de la Peninsula la Coasta Galeș” a fost asemănător trăit de Cezar Zugravu că și de Alexandru Tăcu. Să-l urmărim: ,,...În ziua de 16 noiembrie 1952, pe o zi ploioasa și rece, au Început pe Întregul cuprins al Canalului transferuri de deținuți de la un lagăr
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
H, brigadier fiind un individ lombrozian, pe nume Matei Vasile; acest brigadier era „ajutat” În rele de studenții reeducați pe nume Stancu Cristescu și Lunguleac Ion. La 16 noiembrie 1952, am fost transferat În lagărul de muncă forțată de la Coasta Galeș, unde am stat până la 26 aprilie 1953. Aici era cunoscut un tratament inuman specific gulagului comunist, aplicat de comandanții lagărului, Șerban și Dincă Ion, precum și de brigadierii Solomon și Dorneanu Ștefan și studentul reeducat Grămadă din Cluj. La un moment
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cu noutăți, care mai de care mai frapante, asta aștepta de la ea Fana și era normal să i se înfățișeze, altfel trebuia să suporte figura triumfătoare a prietenei sale, micile ei vanități de femeie mondenă, gesticulația plină de importanță, privirea galeșă, atoateștiutoare, aerul de câștigătoare. Se dădu înapoi din fața acestei eventualități și se întrebă dacă dorea cu orice preț să o revadă pe Fana și nu reuși să-și răspundă. Mai târziu, la o margine de parc, pe o bancă, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pe seama beizadelei Basarabă nu erau doar vorbe goale, aduceau cu gesturi sigure, autoritare, cafele și pahare cu coniac. Tablele de argint vechi, cești de porțelan străveziu, pahare burduhănoase de cristal, tapetul de mătase, sofalele și taburetele acoperite cu brocart, lumina galeșă a lumînărilor, mirosul de ceară, aromitor și insinuant, totul te fura și te mințea lăsîndu-te să trăiești o clipă de miracol oriental într-o lume pe deplin europeană. Amestecul, lucrurile mai mult bănuite decît arătate, încărcătura, abundența care voia neapărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
stătea în pragul camerei de zi, cu ochii ei negri ațintiți asupra lui Jack. — Mă bucur să te văd. Nu te-ai schimbat deloc. Cu siguranță, ea era cea care nu se schimbase. Își păstrase frumusețea exotică, ochii mari și galeși care străluceau pe chipul ei delicat, pe care tunsoarea ei puțin băiețească îl punea și mai bine în evidență. Avusese întotdeauna aerul unei madone italiene, cu pielea ușor creolă, ochii căprui închis, un aer înșelător de seninătate. Dar ceea ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Și, cu o spaimă voluptuoasă, am descoperit că era goală pe dedesubt. Ca să mă ajute să-mi înving o eventuală timiditate, făcu și o mișcare greșită, lăsîndu-mă să-i văd coapsele grase și albe până sus. Mă privea cu ochi galeși, aburiți de așteptare și câteva clipe n-a vorbit în mine decât instinctul. Mușcat de dorință, hipnotizat de pulpele albe revărsate în despicătura halatului, eram gata să cad în păcat, când diavolul, tot diavolul, mi-a șoptit că poate și
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]