681 matches
-
prudență și de înțelepciune, care ne-a condus totdeauna, ne impune astăzi datoria de a ne ridica cu toții, de a ține piept pericolului, spre a salva individualitatea politică a statului român. Trecutul nostru, a putut, credem, asigura deja toate Puterile Garante asupra scopului ce urmărim; faptele noastre în evenimentele prezente le vor dovedi le toate, și mai ales puternicilor noștri vecini Rusia și Austria, că politica noastră este numai o politică de conversațiune și dacă ne dezlipim astăzi cu totul și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
orice alte aspirații aventuroase, care ar putea pune în pericol existența noastră chiar. În marginile dar, ale României actuale, care de fapt și de drept public european este patrimoniul nostru credem că nu vom demerita de solitudinea și protecțiunea Puterilor Garante, dacă ne vedem siliți astăzi a lupta, și a lupta până la extreme pentru apărarea drepturilor și independenței noastre”. Invocând trecutul, Nicolae Adăniloaie, arată în lucrarea, Independența națională a României, că independența a fost visul românilor. Pentru dânsa ei trăiră, munciră
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
sunt“ cele întîi, cele mai mari , mai generale dorințe ale țării” O declarație de unire, aproape similară a fost adoptată de către Adunarea adhoc de la București. Rezoluțiile acestor Adunări, urmau a fi prezentate în cadrul unei conferințe la Paris. 66 Conferința puterilor garante de la Paris din august 1858, adopta Convenția, care avea să stea la baza organizării Principatelor. se constituiau Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești sub suzeranitatea otomană și garanția colectivă a Marilor Puteri, puterea executivă (separat pentru fiecare țară): domn
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
constituții liberale. Situația politică a României după 1866, era dificilă ca urmare, a tendințelor marilor puteri, de a transforma regimul internațional al garanției colective într-o tutelă conformă ,cu interesele lor la Dunărea de jos. În Conferința celor șapte puteri garante întrunite la Paris, se auzeau din nou glasuri potrivnice unirii, recunoscută doar pe durata domniei lui Al. I. Cuza. Turcia insista pentru separare și intervenție. Națiunea română răspundea noilor amenințări printr-o energică mișcare cu caracter de masă, menită, să
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
la Livadia, în Crimeea cu țarul Rusiei Alexandru al II lea și cancelarul Gorceakov în vederea semnării unei convenții militare româno-ruse în eventualitatea începerii războiului. Convenția pe care Rusia a acceptat-o și România a semnat-o la 4 aprilie 1877 garanta armatei ruse dreptul de trecere prin România și obliga guvernul rus să respecte drepturile politice și integritatea existentă a României. Parlamentul român a ratificat convenția și a declarat război Imperiului Otoman la 30 aprilie/ 12 mai 1877. „În articolul 1
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
politică puterea executivă avea întotdeauna un cuvânt de spus, deoarece domnitorul putea dizolva corpurile legiuitoare și putea numi și revoca miniștrii. După anii 1870-1871, când au loc manifestări antidinastice, Carol a căutat să impună o domnie autoritară cu acordul Puterilor Garante și al conservatorilor. Anii 1878 - 1881 au însemnat consolidarea dinastiei: în sept. 1878, Parlamentul a hotărât să acorde lui Carol titlul de Alteță Regală; 14 martie 1881, Parlamentul a votat legea prin care România devenea regat, la 10 mai 1881
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
cu Germania și Austro-Ungaria. În 1876 problema orientală s-a agravat: izbucnea răscoala bulgară, se declanșa revoluția junilor turci și războiul sârbo-muntenegreano otoman. România s-a declarat neutră În iulie 1876, printr-un memoriu guvernul român solicita Porții și Puterilor Garante recunoașterea individualității statului român și numelui de România. Noul guvern liberal condus de Ion C. Brătianu a trecut la inițiative diplomatice menite să pregătească posibila participare la un conflict cu otomanii. În august 1876, Ion C. Brătianu a avut o
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
unice, care trebuie trăită hic et nunc. În imensitatea sa, care ne înspăimântă, universul s-a ivit din hazard, după cum destinul uman este fatalmente repetitiv. Chiar dacă ar fi trăit mai multe vieți, crede Bulgăran, nimeni nu i-ar fi putut garanta lui Ladima că nu s-ar fi îndrăgostit, tot de atâtea ori, de o ignobilă curtezană. Paleativul, pe care poetul îl oferă (condiția sa de nemuritor, datorată poeziilor pe care le-a creat), este amendat ca utopic, din moment ce un cataclism
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
câștigat independența de stat. Activitatea diplomatică al lui Mihail Kogălniceanu din perioada războiului de independență este complexă și variată. Mihail Kogălniceanu trebuia să ia atitudine față de orice nou fapt, care se ivea și să lămurească atitudinea României, față de guvernele puterilor garante, care erau să fie bănuitoare, fie ostile, dar de cele mai multe ori insinuante pentru a influiența cursul politic al statului român. Deținând protofoliul Afacerilor Externe în guvernul liberal, format la 27 aprilie 1876, Kogălniceanu pregătește încă de la începutul mandatului său un
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
aprilie 1877; b. de la această dată până la 9/21 mai 1877. 2. A doua etapă durează de la 9/21 mi 1877, până la participarea efectivă a armatei române la război, etapă în care Mihail Kogălniceanu este preocupat de a determina puterile garante în vederea recunoașterii independenței. După semnarea convenției româno-ruse, pentru a cărei încheiere Mihail Kogălniceanu, a fost singurul om politic care s-a pronunțat în favoarea ei, a fost de a înlătura pericolul ca România să devină teatru de război. 17 Acțiunea diplomatică
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
singurul om politic care s-a pronunțat în favoarea ei, a fost de a înlătura pericolul ca România să devină teatru de război. 17 Acțiunea diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu până la votarea convenției, a fost aceea de a convinge guvernele puterilor garante că trecerea trupelor ruse este reglementată de anumite condiții, dar că aceasta nu aduce nici o schimbare în atitudinea noastră de neutralitate față de Turcia, și că este cu totul lipsit de sens de a da ascultare guvernului otoman, ca armata română
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
aceasta nu aduce nici o schimbare în atitudinea noastră de neutralitate față de Turcia, și că este cu totul lipsit de sens de a da ascultare guvernului otoman, ca armata română să atace armatele rusești. Ministrul de externe insista ca reprezentații puterilor garante, să intervină pe lângă Poartă, ca atunci când trupele ruse vor intra în România, armata otomană să nu invadeze teritoriul românesc. De aceea, în această perioadă, el este împotriva cooperării statului român cu Rusia pe teren militar contra Turciei. Ca trăsături specifice
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
la momentul potrivit hotărârea potrivită chiar dacă sorții nu i-au fost întotdeauna favorabili. Prin circulara din 2 mai, Mihail Kogălniceanu, făcea cunoscută convenția încheiată cu Rusia. Arăta tot ce s-a făcut pentru a căpăta din partea Turciei sau a Puterilor garante o bază în împrejurările actuale. E de înțeles că actele semnate cu Rusia nu înseamnă „constituirea României” ca parte beligerantă. Armata română va apăra numai hotarele țării conform cu asigurările care s-au dat. Deoarece atacurile turcești nu s-au oprit
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
spiritele”. La sfârșitul lui august, românii erau chemați a da cel dintâi sânge pentru onoarea lor și libertatea țării. În proclamația către popor, din 27 august, act care dat probabil de Mihail Kogălniceanu, se amintesc toate silințele zadarnice pe lângă puterile garante, toate greșelile Turciei față de noi, toate actele de cruzime, săvârșite în ultimul timp adăugând și toate pericolele ce ar rezulta din pasivitate. Circulara din 30 august, a lui Mihail Kogălniceanu, cuprinde împreună cu aceleași idei, sublinierea situației economice imposibile din care
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Kogălniceanu este prezentat de către autor ca înfățișând România într-un moment de cumpănă. „Într-un moment greu România a trebuit să aleagă, puterile o părăsiseră. Eram în legătură și cu Turcia și cu Rusia, care făceau parte deopotrivă din puterile garante. Dar dacă evenimentele aduseseră un conflict între datoriile noastre față de una și cealaltă din aceste puteri, și dacă Europa refuza să dezlege conflictul nu ne mai rămânea decât să-l dezlegăm noi înșine”. Titu Maiorescu în, Însemnări zilnice (1855 1880
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
dintre personalitățile românești care a ajutat direct ceata lui Hristo Botev, în perioada trecerii la sudul Dunării. Pornind de la premisa că Imperiul Otoman era în dificultate, la 16/28 iunie, Mihail Kogălniceanu înaintează printr-o notă circulară, Porții și puterilor garante, o serie de revendicări ale României față de Poartă. Deoarece Poarta a refuzat să satisfacă revendicările României, Mihail Kogălniceanu era hotărât să împingă România în război. Pentru a pregăti terenul, el trimite o notă agenților diplomatici români acreditați în străinătate în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
pentru a determina puterile europene să recunoască independența României - scrie C. Ucrain în, 1877, Așa cum a fost. În activitatea sa laborioasă s-a lovit de împotrivirea Turciei, Austro-Ungariei, și altor state chiar din vestul Europei. Deși marile puteri se intitulau „garante” acestea înțelegeau garantarea României numai ca o parte integrantă a Imperiului Otoman, iar ca stat independent pe putătorul de cuvânt al Marii Britanii „puțin îl interesează dacă este sau nu o Românie”. Ostilitatea manifestată și de Austro-Ungaria față de lupta dusă de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
atât activitatea diplomatică cât și luptele purtate pentru obținerea independenței, dorință de secole a poporului român. Guvernul român, călăuzindu-se după dorința unanimă a opiniei publice de a obține fără întârziere a neatârnării procedează la un sondaj în capitalele puterilor garante pentru a le afla poziția asupra acestei chestiuni de vitală importanță pentru România. Alături de Catargi, Mihail Kogălniceanu realizează la rându-i un sondaj. La 16 iulie Mihail Kogălniceanu a trimis agenților diplomatici români în străinătate o notă în care enumera
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
urmărea ca participarea noastră la război să fie ferită de orice acuzare de agresiune și să o prezinte Europei ca determinată de împrejurările politice. Acțiunea diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu până la votarea convenției a fost de a convinge guvernele puterilor garante că trecerea trupelor ruse e reglementată de anumite condiții, dar că aceasta nu face nici o schimbare în atitudinea noastră de neutralitate față de Turcia și că este cu totul lipsit de sens de a da ascultare guvernului otoman ca armata română
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
că aceasta nu face nici o schimbare în atitudinea noastră de neutralitate față de Turcia și că este cu totul lipsit de sens de a da ascultare guvernului otoman ca armata română să atace trupele ruse. Mihail Kogălniceanu insista ca reprezentanții puterilor garante să intervină pe lângă poartă ca atunci când trupele ruse vor intra în România armata otomană să nu invadeze teritoriul. Mihail Kogălniceanu nu voia să fie acuzat de încălcarea convenției. Încă de la 9/21 aprilie dădea instrucțiuni generalului Iancu Ghica, agentul diplomatic
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
conflict armat între cele două părți. Către sfârșitul anului 1876 și începutul anului 1877 devenise din ce în ce mai evident că sensul evenimentelor, se orienta totuși spre o rezolvarea prin forță a crizei politico militarea din Balcani. Conștienți de dezinteresul vizibil al puterilor garante față de vechile lor angajamente internaționale, conducătorii români sau decis să acționeze din proprie inițiativă pentru stabilirea cadrului juridic în care avea să se desfășoare viitoarea cooperare română împotriva imperiului otoman. Gheorghe Platon în studiul, Mihail Kogălniceanu ctitor al României moderne
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
să iasă cu o poziție politică bine definită și națiunea de sine stătătoare să poată îndeplini misiunea sa istorică. Factorii de decizie conștienți de riscurile unei acțiuni pripite cu conștiința deplinei responsabilități, au încercat încă o dată să justifice în fața puterilor garante legitimitatea acțiunilor românești, să evidențieze răspunderea deplină a Turciei, pentru declanșarea stării de război. Pe această linie, se situează nota ministrului de externe trimisă agenților diplomatici români, spre a fi înmânată reprezentanților politici ai puterilor la 1/13 mai 1877
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
prudență și de înțelepciune, care ne-a condus totdeauna, ne impune astăzi datoria de a ne ridica cu toții, de a ține piept pericolului, spre a salva individualitatea politică a statului român. Trecutul nostru, a putut, credem, asigura deja toate Puterile Garante asupra scopului ce urmărim; faptele noastre în evenimentele prezente le vor dovedi le toate, și mai ales puternicilor noștri vecini Rusia și Austria, că politica noastră este numai o politică de conversațiune și dacă ne dezlipim astăzi cu totul și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
orice alte aspirații aventuroase, care ar putea pune în pericol existența noastră chiar. În marginile dar, ale României actuale, care de fapt și de drept public european este patrimoniul nostru credem că nu vom demerita de solitudinea și protecțiunea Puterilor Garante, dacă ne vedem siliți astăzi a lupta, și a lupta până la extreme pentru apărarea drepturilor și independenței noastre”. Invocând trecutul, Nicolae Adăniloaie, arată în lucrarea, Independența națională a României, că independența a fost visul românilor. Pentru dânsa ei trăiră, munciră
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
sunt“ cele întîi, cele mai mari , mai generale dorințe ale țării” O declarație de unire, aproape similară a fost adoptată de către Adunarea adhoc de la București. Rezoluțiile acestor Adunări, urmau a fi prezentate în cadrul unei conferințe la Paris. 66 Conferința puterilor garante de la Paris din august 1858, adopta Convenția, care avea să stea la baza organizării Principatelor. se constituiau Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești sub suzeranitatea otomană și garanția colectivă a Marilor Puteri, puterea executivă (separat pentru fiecare țară): domn
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]