373 matches
-
Tudorel Urian Pe noi ne-a intoxicat gargara: „cum, să ne impună nouă cineva?” - Domnule Alexandru Paleologu, cum se vede realitatea românească la început de mileniu, după optzeci și cinci de ani de viață? - Se vede așa cum vedem toți că se vede, mizerabil, îngrozitor. Avem o faimă detestabilă
Alexandru Paleologu: „Nu cred în aptitudinile de justiție, corectitudine, și creație, ale omului care disprețuiește literatura“ by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13066_a_14391]
-
Europene. - Acesta ar fi un lucru foarte bun din punctul de vedere al eficienței, dar inacceptabil pentru mîndria noastră națională. „Cum, noi nu suntem în stare să dăm verdicte corecte?” - Se vede treaba că nu! - Pe noi ne-a intoxicat gargara: „Cum, să ne impună nouă cineva?” Păi, dacă noi nu suntem în stare... Dacă noi nu putem impune un comportament corect, trebuie să ni-l impună alții. Dar asta este jignitor pentru mîndria națională. - Mult mai jignitoare mi se pare
Alexandru Paleologu: „Nu cred în aptitudinile de justiție, corectitudine, și creație, ale omului care disprețuiește literatura“ by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13066_a_14391]
-
Paul Zarifopol avea o foarte mare înțelegere pentru fenomene sufletești și intelectuale care îi erau străine. De pildă mistica, credința. Avea un mare respect pentru valoarea intelectuală a acestora. Dar respect cînd meritau să fie respectate, cînd nu erau o gargară, vorbă goală. De obicei e foarte multă vorbărie goală cînd vine vorba de credință, inclusiv la oamenii de bună credință. Sunt oameni care se declară credincioși pentru că așa vor să se creadă. - În felul acesta ei fac un foarte mare
Alexandru Paleologu: „Nu cred în aptitudinile de justiție, corectitudine, și creație, ale omului care disprețuiește literatura“ by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13066_a_14391]
-
Ungureanu și președintele Noii Republici, Mihail Neamțu, salutând cu multă frenezie grupul restrâns de susținători aflați în fața clădirii, momente surprinse de reporterii România TV. După ce Mihail Neamțu le-a strigat de la fereastră "Vrem o țară ca afară, Victor Ponta ce gargară!”, cele câteva zeci de persoane, prezente în fața imobilului din strada Comănița, care fluturau drapele și pancarte, i-au răspuns în cor: "Ole, ole, ole, ole, Antonescu nu mai e!" și "Voiculescu nu uita, te așteaptă Rahova!". În condițiile în care
Macovei și Neamțu, fericiți la fereastra biroului lui Traian Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/43289_a_44614]
-
1). Dicționarele de argou din ultimul deceniu cuprind o serie de formații noi, expresive sau "tehnice" - gargaragiu, drogangiu, tablagiu, șustangiu, tirangiu etc. Gargaragiu e un cuvînt mai vechi în registrul familiar (dar neînregistrat de dicționarele generale); aproximativ sinonim cu palavragiu (gargară = vorbărie inutilă, produsă adesea cu intenția de a înșela), îl găsim destul de des în comentarii politice: Ce mi-a plăcut la dumnealui: nu e gargaragiu" (vlg.sisnet.ro, arhiva 2000); "oamenii au o înțelegere greșită, considerându-i pe parlamentari niște
"Clipangiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12380_a_13705]
-
au apus iremediabil. Revistele culturale de azi, când nu sunt colecții de banalități strigătoare la cer sau organe ideologice cărora li s-a ordonat exterminarea a tot ce nu le convine în viața publică (vezi marxismul deșănțat din „Cultura" sau gargara corect-politic-resentimentară a „Observatorului cultural"), concurează superficialitatea sclipicios-sinucigașă a unor mărci cândva prestigioase, dar care astăzi se pregătesc să moară, mor, au murit deja...
Moartea revistelor literare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6510_a_7835]
-
Paler, fie ea și lista celor care urmează "cu umilință" scenariile anti-Constantinescu puse la cale de structurile comunisto-securiste (structuri, de altfel, părintește protejate de domnia sa însăși!) Dar aș fi infinit mai fericit dacă omul numărul unu al țării ar lăsa gargara și ar trece la fapte. Mi-ar plăcea să-l văd în fruntea unei coloane de demonstranți care să protesteze, sub geamurile Partidului România Mare, împotriva metodelor fasciste pe care această formațiune le-a folosit pentru a-l aduce la
Linșați-l pe Dinescu! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16605_a_17930]
-
un sughiț, un simplu sughiț, Sughițul lui Aristofan, intrat în povestire, îi pune pe cap lui Platon cununa eternă a Prozatorului... Eriximah se oferi să-l ajute pe Aristofan, sfătuindu-l să-și țină un timp respirația, ori să facă gargară cu apă, până ce-și revine... Doctorul îi mai recomandase, în final, - (Aristodem era să uite!) să se gâdile pe la nări cu o pană de gâscă și să strănute cât mai tare și cât mai des. Ceea ce autorul de comedii, atât
Eros ori Ura (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10886_a_12211]
-
criză e șarjată ironic de vocea din off de care pomeneam. A doua nu îngăduie însă asemenea clovnerii: „Zelda îmi zgândărise cele mai traumatizante complexe, înrădăcinate în animalitatea mea elementară. Indiferent ce i-aș fi spus, ar fi sunat a gargară atât timp cât ea sesiza, instinctiv, un dezechilibru în raportul inaugural dintre masculul și femela ascunși în noi. Îmi sugera că relația se reglează acolo, în datele ireductibile ale trupurilor noastre, și că femela cere protecția și acceptă dominația masculului. În rezumat
Copil la patruzeci de ani by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6107_a_7432]
-
noii realități... postmoderne, actualitatea "fantastică" a străzii Mântuleasa și câte și mai câte. Un fragment din excelentul eseu "Despre modă": "A fost, într-o vreme, moda oțetului de mere, a venit pe urmă moda petrolului polonez, cândva s-a practicat gargara cu ulei, consumarea de sfeclă crudă sau de grâu încolțit, magnetizarea cu bitter suedez și câte și mai câte altele pe care nu le mai țin minte" (p. 259). Cartea prof. Ștefan Cazimir se citește cu plăcerea cu care a
Honeste legere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16250_a_17575]
-
literare am insistat asupra acestor chestiuni oarecum de conjunctură. Ci pentru că suflul polemic al lui Robert {erban nu vizează neapărat pe un comentator sau pe altul, ci o întreagă tendință, foarte superficială de fapt, de valutare a poeziei contemporane. Adeseori gargara în jurul temelor mari declanșează adevărate furtuni de entuziasm, pe câtă vreme rafinamentul stilistic e taxat semidoct drept manierism. Dar cum să vorbești despre așa ceva în cazul unui autor a cărui principală calitate e franchețea? Doar pentru că volumul se deschide cu o confesiune
Polemici cordiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5968_a_7293]
-
murí ca izvor. Iată-l pe intrusul lumii, îmbibat în grăsimea tuturor vinilor, pus să se decoloreze palid de frig într-un aprilie sau de-a dreptul un martie, la peste opt sute de metri deasupra nivelului mării nicicând atinse. O gargară de ape în fundul unui puț secat, o expectorație în țevăria arterelor: așa îi clocotește învierea. Rugăciunea unui soldat în noapte Cine a construit o casă nouă și n-a locuit în ea cine a plantat o vie și n-a
ERRI DE LUCA - poeme by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11419_a_12744]
-
nu-i va permite acesteia să-și urmărească interesul național, România devenind pentru SUA doar o monedă de schimb. Angajamentul SUA față de securitatea Europei de Est, «cel de neclintit și de lungă durată» se va dovedi cât de curând o gargară abisală, în ceea ce privește România. Într-o asemenea situație, cel mai probabil, SUA vor căuta să forțeze un compromis în defavoarea României, dacă nu cumva o va vinde la schimb. Lăsând totodată România să se descurce singură cu resentimentele acumulate de Rusia față de
"Vocea Rusiei" face playback: a plagiat pasaje dintr-un articol by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/62799_a_64124]
-
culori; O blondă de Plescoi; Un vârf de boc; O legatura mare de searvicii secrete cu urechi fine; O curte constituțională moale și bine frăgezită; Câteva cozi de procurori; Două trei sindicate stafidite; Condimente: Apă de ploaie; Praf în ochi; Gargara măcinata; zeama de baliverne; Tupeu vărsat; Se taie poporul în două părți, una bună și una rea. Apoi fiecare bucată se taie în două, una bună, una rea, și tot așa până se formează bucățele mici ce pot fi mâncate
Tocană pedelistă cu ciolan à la Base () [Corola-journal/Journalistic/67127_a_68452]
-
teflon cu mânere. Cel portocaliu se pune cu grijă în mijloc. Pe lângă el se mai presară două trei partide mici și bine frăgezite. Restul de partide se presară după gust. Se dă totul prin curtea constituțională și se învelește cu gargara măcinata. Se așează totul peste poporul deja bine dinstuit și se dă la copt. Din când în când se strânge caimacul de deasupra, cu care se unge bine blondă și uscaturile de deasupra, iar peste restul se toarnă zeama de
Tocană pedelistă cu ciolan à la Base () [Corola-journal/Journalistic/67127_a_68452]
-
care singura surpriză vizuală este cea a statuilor vii care se salută și sporovăiesc între ele. Într-unul dintre spoturi, dialogul dintre organizatorul expoziției și muncitori are replicile relaxate ale stilului persiflant - "miștocăresc" - cotidian: "Hai, bă băiete, bă, mai lasă gargara, mă. Ce facem, mai stăm pînă mîine dimineață, ce facem?"; Auzi, dă-l pe Eminescu mai încoa"! - Da, șefu, da' e greu. - Păi normal că-i greu, mă, că-i geniu". Intrat în dialectica globalizării-localizării, mitul țepeș e abordat prin
Limbajul cotidian în publicitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10200_a_11525]
-
foarte comod să fie aliat al unei Ungarii ce părea orientată corect. Acum e orientată politially incorect, cu orientare naționalistă. Traian Băsescu a simțit că Ungaria e politically incorect, de aici și declarația ușor absurdă. De fapt, Băsescu face o gargara cu un lichid foarte greu de analizat apropo de compoziție. Din nefericire însă, Traian Băsescu e un politician mult mai puternic și sofisticat decât cei de la putere, dorința lui de putere e mult mai mare, iar cei doi se complac
Gușă: Băsescu îi călărește pe Ponta și Antonescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35911_a_37236]
-
în astfel de momente singura opțiune cu adevărat patriotică, adevărul. Chiar dacă în primele momente de fierbințeală riscă să fie luat cu pietre"; "Orice gazetar de treabă din țara asta l-ar fi dat afară din birou după cinci minute de gargară, în schimb, doi șefi de stat și un ministru de Externe s-au bătut pe burtă cu excelența sa Costea..."; "Gazetarul trebuie însă să rămînă lucid în mijlocul sărbătorii, cu ochii pe zbîrciturile din imaginea victoriei - astea sînt datoria și soarta omului
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
erau Yong și Gogueschor Fromage. între o sfredelire și un pansament, augustul pacient gustase din apa dentistului, declarase că așa ceva nu există nici în Thuringia și, ca un bun soț, păstrase restul sticlei pentru Elisabeta. M-me Veuve Fromage făcea nenumărate gargare și abluțiuni parțiale, Gogueschor nefiind încă organizat pentru a căra apa necesară unei băi generale. Caragiale și tata, întrebați, provocați, zîmbeau și schimbau vorba. Solicitați să guste apa, au refuzat, primul invocînd veto-ul doctorului, secundul o contraindicație flagrantă. Discuțiile
Krenoterapie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10644_a_11969]
-
că-s pocnit în creștet cu aripa Gînsacilor. îți folosește trupul, Atîtea-ntortocheri și dîmburi calde, Dacă-l topești, departe,-n ceaiuri fade, Sorbite-n buze blegi, guri fără scrupul, De niște popîndăi, de niște broaște! Ce freacă lacuri limpezi în gargara Lor putredă? Te-afunzi încet în mlaște Găinățate. Fluturii duc seara Să-ți moară între sîni, iar dimineața Scălîmbăie-n patul surpat Paiața!
Scrisoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15936_a_17261]
-
acum ca să vezi mă mișc și eu în pas gimnastic pe faleza alegorică a marilor însetați de vânt și deșertăciune ceilalți alergători au abandonat cursa cu demnitatea excepției care la urma urmei confirmă regula jocului - iau apă în gură fac gargară epică recapitulează fiecare cuvânt înecat Ca să vezi până unde poate duce dorința nesăbuită de a fi totul de a fi nimic de a ridica demența la rang de mit după exemplul ochiului programat la vederea infinitului de circumstanță Astfel apariția
Poezii by Teo Chiriac () [Corola-journal/Imaginative/2468_a_3793]
-
Mariott beneficia de imaginea indirectă a "popularului" său chiriaș, altminteri un rău platnic înrăit. Iată un exemplu cras de "rating" obținut pe căi cel puțin suspecte. Ceea ce ni se prezintă drept date "științifice" e, în majoritatea cazurilor, doar partea de gargară a unor complicate jocuri de biliard în care sunt puse la bătaie sume colosale. Perdantul e, pe de o parte, cetățeanul căruia i se prezintă drept valori și modele demne de urmat astfel de personaje, dar și statul, care e
Rating în unu, în doi, în trei, în câţi vrei by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9887_a_11212]
-
străinii!" (iar în 2004 probabil vor scanda: Nu ne vindem apa!") în loc să inunde ecranele televizoarelor, mimând gravitatea, "specialiștii" scoși din pulpana iliescianismului ar fi bine să treacă la muncă. De palavre înflorite am avut parte din abundență și pe vremea gargarei constantinesciene. Măcar la început de mandat să fim scutiți de gureșenia obraznică a nulităților care amenință de pe acum că nu vor face nimic. Păi, dacă ministrul agriculturii ne anunță doctoral că vom importa mâncare din străinătate, de ce nu se spânzură
Murdar, uscat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16480_a_17805]
-
regulă. N-o să simt nevoia să mă masturbez“. își imagină diverse lucruri despre ea, și zece minute mai tîrziu se masturbă. Fiara sufocării se repezi încă o dată. își încleștă pumnii pe piept și trase aer cu un sunet ca de gargară. Frica se transformă în panică și gîndurile îi fură sfărîmate într-un lanț de borboroseli care refuzau să capete o formă: nu pot ești nu vreau face înec nu nu nu nu înec în nu nu nu nu aer. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Strigase un tânăr voinic. Când m-am întors, l-am văzut pe bărbatul de mai înainte, grămadă pe jos. Căzuse chiar lângă scaune, paralel cu ele. Nici mie nu-mi era bine. M-am dus la țâșnitoare și am făcut gargară. A început să-mi curgă nasul. Picioarele îmi tremurau. Nu mai puteam să respir. M-am așezat pe bancă. După aproximativ cinci minute, bărbatul era cărat afară pe o targă și metroul plecase deja. Observatorul din stație a venit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]