491 matches
-
pe toate drumurile: "Le-am desființat cenaclul Labiș, îi dăm afară de la Luceafărul, le arătăm noi! E drept că ne-au cam arătat"9. Deși articolul purta semnătura "L", simbol care indica adeziunea întregului colectiv la ideile redactorului-șef, stilul gazetăresc al lui Eugen Barbu era ușor recognoscibil în ironia înțepătoare a pledoariei pentru integritatea morală și intelectuală a colaboratorilor Luceafărului. Neuitând subiectivitatea tinerilor critici literari, Eugen Barbu dădea în vileag ceea ce el considera a fi o conspirație din lumea scrisului
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cu toate cuvintele grele aruncate de unii scriitori peste gardul colegilor de breaslă, o atmosferă de efervescență culturală se așternuse peste România, ilustrată de semnificativa deschidere către valorile occidentale, de condamnarea întunecatului trecut proletcultist. Intrând în jocul amețitor al disputelor gazetărești, revista Luceafărul - acuzată de adversarii săi că ar fi fost inițiatoarea polemicilor neprincipiale - a ținut să răspundă, prin pana colaboratorilor săi, torpilelor literare lansate dinspre publicațiile rivale. După lunga înșiruire a inamicilor revistei Luceafărul, operată de Eugen Barbu prin intermediul unui
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nici o formă disputele literare din anii '60 nu pot fi puse pe același plan cu ceea ce a urmat mai târziu. Sigur că mulți scriitori au ieșit șifonați din lupta literară a anilor '60, prestigiul lor având de suferit de pe urma polemicilor gazetărești și a articolelor mușcătoare din Luceafărul, însă prezența lui Ion Băieșu și a lui Adrian Păunescu - pentru a prezenta doar două "victime" ale revistei lui Eugen Barbu - în vitrina literaturii române, după momentul 1968, este grăitoare în privința efectelor pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
la propaganda anilor '50. Dar a-i pune în rând cu satrapii veniți pe tancurile rusești, cu cei care au organizat genocidul, pușcăriile, reeducarea mi se pare nu doar inadecvat, ci și fals. Un fals grosolan, pe care impostura, superficialitatea gazetărească nu îl pot scuza. Nu încerc să susțin puritatea morală a marilor scriitori, dar nici a-i transforma în țapi ispășitori, micșorând vinovăția reală a agenților direcți, pregătiți din timp la Moscova sau aiurea, în ilegalitate, pentru instaurarea regimului în
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
se compromite, Călinescu rămâne Călinescu. Adică un mare scriitor, o mare conștiință critică, un erudit. Trecând la tribună, el nu abandonează biblioteca. Marele său rol este tot cel de profesor și de scriitor. În acești ani, în paralel cu activitatea gazetărească, îi apar și texte critice esențiale, de la Clasicism, romantism, baroc, la Sensul clasicismului, Domina bona sau Istoria ca știință inefabilă și sinteză epică. Punctele sale de vedere nu au nimic în comun cu ideologia comunistă. Criticul nu amestecă lucrurile și
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
redarea În cursiv aldin. Cutumiar, aldinul este destinat exclusiv Întăririi. Desigur, nu toate afirmațiile Îmi aparțin. Chiar dacă cele afirmate de alții, dar folosite de mine, au fost transpuse În stilul meu, dictat și de respectarea pe cât posibil a unei „culori“ gazetărești, sunt obligat la a adăuga bibliografia corespunzătoare care, sunt convins, poate folosi avantaj pentru cititor, dezavantaj pentru ascultător Întru aprofundarea, desigur și confruntarea, de către cel interesat, a problemei globale discutate. Ușurarea parcurgerii textului, ca și rațiuni de economie de spațiu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu substanța, degradată zi de zi, Îi va fi definitorie, ci informația, suma complexă a multor suflețele. Dacă ați perceput vorbele mele ca pe un arid raport științific, nu mă supăr. Pot spune că am vrut-o chiar. Dar culoare, gazetărească, tot veți obține. De la ceilalți contributori ai acestei ediții a Mileniumului. „Milenium“, 24 martie 2001, ora cca. 15,45 62. Leu și pisică Cum să dau greutate spuselor mele decât atârnându-le de picior nu o ghiulea, dar o „greutate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a ne confrunta opiniile. Al d-tale cu toată prețuirea, I.D. Lăudat </citation> (6) <citation author=”I.D. Lăudat” loc="[Iași]" data =”30 sept[embrie] 1968”> Dragă Domnule Călin, 1. M-au bucurat toate veștile trimise de D-ta. în privința moravurilor gazetărești intrate în toate aspectele vieții, D ta le cunoști bine ca unul ce ai lucrat mai aproape de ele. Bine că te-ai despărțit de acestea cu un gust amar și cu hotărîrea de a nu le practica. 2. Mă bucur
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
-a, adică în 1951. După o perioadă de șomaj, pleacă la București unde, cu insistențe după cum mărturisește, lucrează în redacția Gazetei cooperației. Existența îi era complicată de situația (desigur politică) a tatălui său. Ascultând zilnic refrenul „zarzavat, cereale, animale”, mediul gazetăresc nu-i priește, dar speră să-și facă un nume în literatură. De aceeași vârstă cu Labiș, Corneliu Sturzu (născut 26 ianuarie 1935) este elev la Pașcani. Scrisoarea o începe protocolar cu „Dragă Labiș”. Cuprins de „chinurile creației”, Corneliu adresează
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
politicieni români, precum N. Iorga. „« L’Oeuvre » glumește asupra regelui Mihai și asigură că am trimis pe cineva să negocieze cu acela (ex-prințul Carol - n.n.) care va domni el, sau România va deveni republică”, nota Iorga referindu-se la speculațiile gazetărești. 6 august. În corespondența pe care o întreținea cu fiul ei, Regina Maria, aflată la Peleș, îi scria că Mihai era „drăguț și extrem de conștient de greutatea care a căzut pe capul său mic”, iar Elena era „răbdătoare, dar sarcina
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cu o nuvelă, Crezul ocnașului. În 1918, românul Între artă și iubire, evocă activitatea sa de infirmieră în anii primului război mondial. Urmase (după propria-i mărturisire) studii universitare la Berlin, dar s-a lansat și într-o febrila activitate gazetăreasca. În „Steagul”, „Universul literar”, „Actualitatea”, „Scenă” (aici inițiază „Rubrică femeii”, iscălind Mină von Barnheld), „Gazeta tinerimei”, „Socialismul”, „Revista copiilor și a tinerimii”, „Rampă”, „Adevărul literar și artistic”, „Gazeta capitalei”, „Cuvântul liber”, „Dimineață” „Presă”, „Filmul”, „Omul liber”, „Lupta”, „Dimineață copiilor”, „Lumea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
un bal mascat - prilejuri pentru narator de a proiecta tablouri de epocă, înfățișând „lumea bună” în intimitate. Lui Ion Crevedia, bădăranul boierit, afemeiatul, i se urmărește ascensiunea politică până la fotoliul ministerial, ceea ce include și zugrăvirea faunei politicianiste, inclusiv a celei gazetărești. Cu merite și neîmpliniri, Purgatoriul preludează în literatura română romanul citadin de tip nou, diferit de cel de până la primul război, pregătind terenul pentru apariția cronicii romanești a secolului al XX-lea pe care avea să o scrie Cezar Petrescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
Cazimir, Băncilă, Haricleea Darclé, Caragiale, Gr.T. Popa, Nutzi Acontz, Camil Petrescu, Ibrăileanu, Lesnea, Pallady, Labiș, Topârceanu, Dăncinescu, Sava, Kiriakoff, Băncilă, Coandă, Codreanu, Miluță, Mărgărit etc. etc. etc. peste 200. "Cafelele" lui dintr-un cotidian ieșean de după '89 vesteau instaurarea echilibrului gazetăresc ne-partizan, într-o vreme tulbure, plină de acute și falseturi pe care, astăzi, mulți și le-ar vrea uitate. -Mă! mi-a spus odată este loc pentru toți. În urma lui Leon, ceva s-a surpat: a dispărut fireasca legătură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
text în două ziare "centrale" atinge ades cote ridicole și infantile: "comuniștii au încercat din răsputeri să șteargă orice urmă". Ce spui, Franz? Urma cui? A fiicei lui Eminescu? De ce s-o șteargă, în numele luptei de clasă? Dar culmea iresponsabilității gazetărești o reprezintă fraza "istoricii ieșeni și lingviștii confirmă în mare parte legendele oamenilor". Aiurea! Nu confirmă nici unul. Autorele și-l aduce în sprijin pe eminescologul Mihai Drăgan. Care-i mort și nimeni nu l-a auzit vreodată pe M.D., îngrijitorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
am cunoscut, nu mă cunoaște. Îi știu însă foarte bine scriitura și-i explicabilă curiozitatea cu care i-am citit această nouă carte, intitulată " Programat să ucidă, Lee Harwey Oswald, KGB-ul și asasinarea lui Kennedy" (Ed. "Ziua", 2007). Lapidaritatea gazetărească, complet lipsită de "fiorituri", bine potrivită la temă ("Orizonturi roșii") putea fi marcată și de contribuția lui Nestor Rateș, așa că definitorie pentru Pacepa-scriitorul și Pacepa-analistul rămânea "Moștenirea Kremlinului". Care, cinstit vorbind, nu prea m-a entuziasmat, poate și fiindcă, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Dreptății”, de apărător al lui Gavril Trifon și de acuzat, pentru 72 de articole considerate subversive de autoritățile austro-ungare. Este condamant la doi ani de închisoare și execută cincisprezece luni de detenție în temnița de la Vác. Practică activități didactice și gazetărești la Brașov, Cernăuți și Sibiu, iar din 1901 se stabilește la Lugoj, unde înființează și conduce gazetele „Drapelul” (1901-1920) și „Banatul” (1905), semnând un mare număr de articole socio-politice, dar și de limbă, literatură și folclor. Conferențiar apreciat și orator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
în reuniuni boeme în care dominau jovialitatea și calamburul. Uimea asistența și crea bună dispoziție prin extraordinara ușurință de a improviza catrene, cu poantă savuroasă și ironie fină, la adresa celor mai diverse personaje și împrejurări din mediul literar-artistic, politic, juridic, gazetăresc, salonard etc. Se mai pot discerne dexteritatea cu care erau alcătuite catrenele, verva spumoasă, acuitatea instantanee a observației, urbanitatea și umorul sagace al ironiei. Prin natura și obiectul lor, țintind situații de moment, trăsături de caracter particulare, fapte izolate și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
cu maturitate, unii dintre ei, înrolați în Armata Română, printre care Lascăr Lutia și Ion Grămadă au sfințit în 1916 cu jertfa lor tranșeele dezrobirii. Numai decât dragostea de neam, de limba română a fost mobilul și rostul îndărătniciei muncii gazetărești a unor condeie care au pregătit și contribuit politic și moral la Marea Unire. Stăpâniți peste 200 de ani de asuprirea austriacă și ungurească în Țara Oașului și Maramureș, de cea austriacă 144 de 9 ani în Bucovina, de cea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dezechilibrare psihologică. ... În fața acestor considerente... apariția unui organ de publicitate cu o conduită esențialmente pusă în serviciul opiniei publice și cu un program lipsit de meschinărie politică este mai mult decât o necesitate morală. Astăzi își face apariția în viața gazetărească și publică a provinciei noastre Informatorul Bucovinei, menit de a fi o nouă 122 călăuză a opiniei publice și un îndreptar nefalsificat al sentimentului obștesc întru consolidarea rosturilor noastre ca stat și ca națiune. Vom spune adevărul oricât de dureros
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
despre Deschiderea stagiunii Teatrului Național, cu o fotografie a dlui Mișu Fotino, directorul instituției, încercări literare cu „Soacra zălog”, comedie într-un act de Orest Horia Pașcanu, un portret-interviu cu regizorul Sică Alexandrscu, glume, anecdote și condoleanțe și iarăși dispute gazetărești, de data aceasta cu C.C.R („Un miop răzvrătit” semnat G. Vas, dar și o poezieportret de Sandu Vârtej cu recomandarea „Să și-l aleagă fiecare” dar individualizarea este gata făcută: „ Kohn - Cehan, căutător de subvenții la Primărie nefiind altul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a țapului alcoolizat”, „behăe înfuriat”, „vampirul bancar”, „cocoșul familiar”, „alterat la creier” , „modul de a raționa vine de la spate și nu de la cap”, „dementul C.C.R.”, „a murit paiața” (despre morți numai de bine! n.n.) etc. La toate acestea adăugăm răfuielile gazetărești cu cei de la Glasul Bucovinei, Crainicul Bucovinei, Informatorul Bucovinei, Timpul etc. În Luptătorul semnează preponderent Eugen Popovici - directorul, mai rar Constantin Vicol, Ion Bucovineanul, Dori Popovici, mai adesea: Deponent, dr.Ax, dr. Argus, ABY, Il, iar adesea materialele apar fără
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la Cernăuți în iunie 1939, ori Cuvântul nostru, organul Asociației învățătorilor dorohoieni înainte de Crăciunul anului 1938. 135 * Observatorul, ziarul de la Dorohoi al domnului George D. Râncu a împlinit numărul 100. În același timp, directorul său sărbătorește 10 ani de activitate gazetărească, 10 ani de muncă fără preget, de zbucium și vis. Aniversarea dlui Râncu este un eveniment scump tuturor iar noi îl rugăm să primească cele mai sincere omagii de prietenie și înțelegere. În acest număr colaborează: prof.Al Bardier, Cezar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sacrificați” celor „speculați prin piraterie” - spunându-le că ziarul e al lor și îndemnându-i: „spuneți-vă păsurile prin scris, nu cruțați pe nimeni, drepturile sociale se câștigă prin presă, condeiul e o armă, folosițio!”, dar ținând seama de experiența gazetărească a celui care în 1919 lucrase la ziarul Bucovina ca secretar de redacție, apoi prim redactor și redactor responsabil, iar în 192o ca director la Democratul a pleca la drum în 1930 fără un program concret al ziarului Timpul este
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mare ... handicap. De aici și explicația că săptămânalul Timpul scrie de toate, nu numai din Cernăuți ori toată Bucovina, ci și din Basarabia, Maramureș, București, mai ales, din Iași, Vaslui, Galați, din Transilvania, dar fără o tematică, fără respectarea genurilor gazetărești, departe de ceea ce fusese gazetăria la ... Bucovina din 1919, de exemplu. Se realizează un ziar plat, fără a corespunde gazetăriei cu care fuseseră obișnuiți ori citeau din Glasul Bucovinei, un ziar profesionist în perioada aceea. Pe bună dreptate, încă de la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
V Coban (medalion Nichifor Crainic), D. FloreaRariște, Volbură Poiană Năsturaș, Iustin Ilieșiu, D. Murărașu (cu un fragment dintrun articol Mihai Eminescu), Ion Pas, Timpul (32x48 cm; 44x62 cm) continuă să rămână tributar nu numai în ce privește sărăcia tematică și a genurilor gazetărești dar și în privința vocabularului, a modului de a se adresa mai ales celor acuzați într-o problemă sau alta. „Presa primarului Costeanu” se intitulează un articol din 11 octombrie 1931 unde citim: „Dl Pohoață e însărcinat cu conducerea ziarului Informatorul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]