417 matches
-
de doză prea mare de medicamente (Squier, ..., pp. 144-145). Algele marine brune Acestea sunt plante dure, groase și ieftine, care se găsesc din belșug În zonele cu flux Înalt. Sunt cunoscute și sub numele de varec. Varecul este o materie gelatinoasă, vizibilă la suprafața apei, pe care adesea mareea o aduce la țărm. În prezent se cultivă În cantități imense, În scopuri comerciale, și este prelucrat În diferite forme alimentare. Pilulele de varec se găsesc În magazinele cu alimente destinate Îngrijirii
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Citirea se face după 10 secunde de la agitare. Interpretare: * negativ = amestecul rămâne lichid, fără îngroșare sau precipitat; * urme = se observă un precipitat foarte ușor, ce tinde să dispară la mișcare prelungită; * slab pozitiv = precipitat distinct, fără tendință de a deveni gelatinos; la unele probe de lapte reacția este reversibilă; * pozitiv = amestecul se îngroașă imediat, cu apariție de gel; prin agitare, gelul nu dispare, ci se adună în centru; * intens-pozitiv = se formează un gel consistent, cu suprafața convexă; cu cât crește vâscozitatea
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
timp de 24 ore, la temperaturi de +37...+40 °C. Se înregistrează timpul necesar coagulării laptelui, precum și caracterele coagulului format și cele ale lactoserului rezultat. Interpretare: natura coagului diferă în funcție de specia microbiană, distingându-se 4 tipuri principale de coagul: * tipul gelatinos = este specific laptelui normal. Coagulul este omogen, fără gaze, cu aromă, miros și gust plăcute, puțin acrișor. Este determinat de o fermentație lactică normală; * tipul cazeos = coagulul este neuniform, puțin compact, cu lactoser în cantitate mare. Este dat de bacterii
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
coli, în număr foarte mare. În practică, în multe cazuri pot apare forme intermediare de coagul: * laptele de bună calitate, cu germeni în limite normale, nu coagulează în decurs de 12 ore; în următoarele 18 ore produce un coagul dens, gelatinos, omogen, fără fisuri, lipsit de bule de gaze; * laptele este considerat acceptabil dacă nu coagulează în timp de 24 ore și își păstrează gustul dulceag sau slab acid; * laptele este învechit și conține un număr mare de bacterii lactice dacă
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
sodiu, derivați de celuloză, APV, PVP, carbopoli). Problema excipienților este de o mare însemnătate și în analiza supozitoarelor. Se folosesc excipienți liposolubili (trigliceride, untul de cacao, uleiuri și grăsimi hidrogenate, massupol, lassupol, twen 61, suposstal etc.) și excipienți hidrosolubili (masă gelatinoasă, PEG), iar ca substanțe adjuvante le menționăm pe acelea care măresc vâscozitatea (aerosil, bentonita, stearații de aluminiu și calciu, lecitina), care ridică punctul de topire (alcooli: cetilic, stearilic; ceara, cetaceul) sau scad punctul de topire (uleiul de ricin). Un rol
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
de 1 - 2 g pentru copii. Supozitoarele vaginale (ovule) au forma sferică sau ovoidală, masa de 2 - 4 g (ovulele preparate cu unt de cacao sau cu grăsimi sintetice neutre) și masa de 5 - 12 g (ovulele preparate cu masă gelatinoasă). Supozitoarele uretrale (bujiuri) au formă de cilindri ascuțiți la un capăt, lungimea de 5 - 10 cm, diamterul de 2 - 7 mm și masa de 2 - 3 g. Aspect Supozitoarele trebuie să aibă un aspect omogen și să-și păstreze forma
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
de cupru, apoi se scufundă într-o soluție de hexacianoferat II tetrapotasic: 2 (Cu2+ + SO42 ) + {4K+ + [Fe(CN)6]4-} → Cu2[Fe(CN)6] + 2(2K+ + SO42-) Hexacianoferatul II cupric ce precipită în porii vasului de porțelan este o substanță gelatinoasă, brună, insolubilă în apă. Mai recent a luat amploare folosirea ca membrane a diferitelor tipuri de frite foarte subțiri, cu diametrul porilor de 0,7·10-6 m. Se folosesc și membrane de natură organică, macromoleculară, obținute din esteri ai celulozei
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
De exemplu, obținerea gelatinei sau a gelului de amidon se face prin concentrarea unei soluții coloidale de gelatină, respectiv de amidon prin încălzire și apoi răcirea bruscă a soluțiilor. În unele reacții chimice se obțin ca produși de reacție precipitate gelatinoase. De exemplu, reacția ionului Fe3+ cu hidroxizi alcalini (NaOH, KOH), când se formează un precipitat gelatinos roșu-brun de hidroxid feric, insolubil în exces de reactiv și solubil în acizi. Sau în reacția ionului Mg2+ cu hidroxizi alcalini (NaOH, KOH), când
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de gelatină, respectiv de amidon prin încălzire și apoi răcirea bruscă a soluțiilor. În unele reacții chimice se obțin ca produși de reacție precipitate gelatinoase. De exemplu, reacția ionului Fe3+ cu hidroxizi alcalini (NaOH, KOH), când se formează un precipitat gelatinos roșu-brun de hidroxid feric, insolubil în exces de reactiv și solubil în acizi. Sau în reacția ionului Mg2+ cu hidroxizi alcalini (NaOH, KOH), când se formează un precipitat alb gelatinos de hidroxid de magneziu, solubil în acizi diluați, apă cu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cu hidroxizi alcalini (NaOH, KOH), când se formează un precipitat gelatinos roșu-brun de hidroxid feric, insolubil în exces de reactiv și solubil în acizi. Sau în reacția ionului Mg2+ cu hidroxizi alcalini (NaOH, KOH), când se formează un precipitat alb gelatinos de hidroxid de magneziu, solubil în acizi diluați, apă cu CO2, săruri de amoniu și în exces de reactiv. Un alt ion care formează geluri prin reacții chimice este ionul silicat. Prin acțiunea acidului sulfuric (sau în general a acizilor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
săruri de amoniu și în exces de reactiv. Un alt ion care formează geluri prin reacții chimice este ionul silicat. Prin acțiunea acidului sulfuric (sau în general a acizilor) se formează în soluțiile concentrate de silicați alcalini un precipitat alb gelatinos de acid silicic, care este de fapt un gel bogat în apă, cu formula [x SiO2 . y H2O]. Precipitarea acidului silicic se explică prin hidroliza silicaților alcalini în soluție apoasă, reacție catalizată de acizi. Proprietățile gelurilor 1. Sinereza - în funcție de cantitatea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în mediu de acid acetic precipită hexanitrocobaltiatul de potasiu, galben cristalin: (Co2++2NO3-)+7(K++NO2-)+2(H++CH3COO )= K3[Co(NO2)6]+2(K++ CH3COO-)+2(K++NO3-)+NO+H2O Cu2+ Hexacianoferatul tetrapotasic (ferocianura de potasiu) formează un precipitat gelatinos Fig. 1. Instalație simplă de distilare Metode de separare a amestecurilor lichide: distilarea simplă și fracționată (rectificarea) Distilarea simplă se aplică în separarea amestecurilor binare de lichide atunci când punctele de fierbere ale celor două componente diferă cu mai mult de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ori diviziunea celulelor, celulele tinere formând alte depuneri. Cele arătate sunt valabile și la organisme animale monocelulare precum protozoarele și pluricelulare precum briozoarele, care se încrustează cu CaCO3 [78]. În al doilea rând, ne referim la depozitele de massă organică gelatinoasă (polizaharide) care înconjoară unele organisme sau înglobează celulele coloniilor la alte specii. Fenomenul este întâlnit atât la bacterii (Ferribacterium, Leptothrix, Sideronema), ciuperci (Trichoderma), o mențiune specială referindu-se la Xanthomonas campestris care, în scopul protecției sale secretă în jurul celulei un
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
al acestui conglomerat (ce conține și organismele vii, pe care le vom discuta separat), este jucat atât de compușii chimici precipitați în stratul de fouling, cât și de aceia formați în fouling ca urmare a activității organismelor, cum sunt formațiunile gelatinoase, calcaroase ori feruginoase discutate mai sus. Nu există deosebiri principiale în ceea ce privește alte genuri de fouling, ci doar de nuanță. întrucât rolul determinant în manifestarea efectelor foulingului biologic îl joacă componenta biotică, cea abiotică fiind o consecință, măcar pentru că are nevoie
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
în contextul secțiunii de față doar Flagellata, Sarcodina și Ciliophora, celelalte fiind parazite ale animalelor. Multe protozoare conțin substanțe minerale (CaCO3, SiO2 etc.) repartizate într’un schelet intern sau extern, ultimul fiind cel mai frecvent [90]. Uneori, învelișurile extracelulare sunt gelatinoase, fapt ce înlesnește aderarea unor corpuri străine [90]. Alteori ele formează cochilii tari (schelet extern), care generează cu timpul, în natură, zăcăminte minerale biogene, precum creta; aici putem face o remarcă speculativă: ceea ce unele microorganisme fac depunând, în mediu, fosforita
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
este organismul animal, dar în interior, depunând apatita osului. Ca urmare, se pot discuta trei categorii mari de protozoare: − fără un înveliș extracelular, care au în foulingul biologic un rol exclusiv biocenotic (de întreținere a vieții biocenozei); − cu înveliș extracelular gelatinos, care pot constitui nuclee de acumulare a particulelor; impactul lor se reflectă mai ales prin efecte mecanice, termice, foulingogene; − cu înveliș extracelular mineral, care generează depozite necomestibile, deci stabile; acțiunea lor ar putea fi rezumată intuitiv ca o concentrare și
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
cu câteva diferențe de nuanță. Astfel, corpul lor este întotdeauna acoperit cu o peliculă de natură diversă (proteică, poliglucidică - chitină ori celuloză) [90]; din punctul de vedere al subiectului, cele mai relevante sunt speciile caracterizate de un înveliș proteic, respectiv gelatinos. Nu se pune însă problema, ca la celelalte protozoare, existenței unor schelete minerale. Ca urmare, implicarea flagelatelor în efecte mecanice este redusă doar la rolul de „adeziv“ pentru particule străine. Există însă destule exemple de flagelate fixate, printr’un peduncul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
dispută. Unii le consideră ca o clasă din încrengătura Lophophorata, alții ca o încrengătură distinctă [90]. Briozoarele sunt animale acvatice, în majoritate marine, cu dimensiuni relativ mici (până la câțiva milimetri), care formează colonii. Fiecare individ (polip) își formează o lojă gelatinoasă, chitinoasă ori calcaroasă, loje care concresc în colonii de forme și dimensiuni variate [90, 91], ca rezultat a două tendințe opuse: specificitatea determinată genetic, respectiv polimorfismul determinat de condițiile de mediu. Sunt animale destul de evoluate (v., în fig. 56, poziția
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
există fier ori mangan), iar în cazul celui interior, în partea aerată, adică în turnul de răcire. Din punct de vedere morfologic, o notă generală a acestor bacterii este prezența unei teci, de obicei comună mai multor bacterii (unor trichomi), gelatinoase, mucilaginoase (polizaharid echimolecular de glucoză, galactoză și fucoză, ca la Sphaerotilus natans [85]), impregnată cu Fe(OH)3 [16]. Aceste teci, care pot fi filamentoase sau ramificate (ca la ciuperci, v. §2.3.2.2.1.2, pe care le
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
diferențiată [16], provocată atât prin producerea de oxigen [16] cât și prin depunerea lor neuniformă, ca fouling; − modificarea rH-ului apei [16], de fapt tot o modificare a caracterului redox al acesteia; − mecanismul membrană datorat depozitelor de alge ori precipitatelor gelatinoase ce le însoțesc (uneori, deosebit de dezvoltate, adevărate pete ce înglobează un mare număr de celule algale, precum la Anacystis, Chaetophora) ori, în sfârșit, cenobiilor altor alge, precum Pediastrum; − secreția de substanțe direct corosive, atât pentru metale cât și pentru beton
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
biocenotic, bazat pe repetarea unui ciclu pasivizare-depasivizare datorat oscilațiilor rH-ului indus în biotop (apă) pentru menținerea homeostaziei redox a ecosistemului. O discuție specială, prilejuită de cele arătate acum, cu manifestare specială în cadrul algelor, este prilejuită de secreția de substanțe gelatinoase (gelatinoase ca aspect, nu neapărat și din punct de vedere chimic). Nu este de mirare că agar-agarul (polizaharid) se extrage din alge. Încă la algele albastre, în exteriorul membranei celulozice obișnuite, apare un manșon gelatinos foarte abundent; la Nostoc se
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
bazat pe repetarea unui ciclu pasivizare-depasivizare datorat oscilațiilor rH-ului indus în biotop (apă) pentru menținerea homeostaziei redox a ecosistemului. O discuție specială, prilejuită de cele arătate acum, cu manifestare specială în cadrul algelor, este prilejuită de secreția de substanțe gelatinoase (gelatinoase ca aspect, nu neapărat și din punct de vedere chimic). Nu este de mirare că agar-agarul (polizaharid) se extrage din alge. Încă la algele albastre, în exteriorul membranei celulozice obișnuite, apare un manșon gelatinos foarte abundent; la Nostoc se realizează
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
prilejuită de secreția de substanțe gelatinoase (gelatinoase ca aspect, nu neapărat și din punct de vedere chimic). Nu este de mirare că agar-agarul (polizaharid) se extrage din alge. Încă la algele albastre, în exteriorul membranei celulozice obișnuite, apare un manșon gelatinos foarte abundent; la Nostoc se realizează astfel o massă vâscoasă care înglobează cenobiile [84]; la Aphanocapsa, massa gelatinoasă poate atinge volume de ordinul centimetrului cub. Chiar diatomeele, bine cunoscute pentru cochilia lor silicioasă, secretă peste aceasta un strat gelatinos [83
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
este de mirare că agar-agarul (polizaharid) se extrage din alge. Încă la algele albastre, în exteriorul membranei celulozice obișnuite, apare un manșon gelatinos foarte abundent; la Nostoc se realizează astfel o massă vâscoasă care înglobează cenobiile [84]; la Aphanocapsa, massa gelatinoasă poate atinge volume de ordinul centimetrului cub. Chiar diatomeele, bine cunoscute pentru cochilia lor silicioasă, secretă peste aceasta un strat gelatinos [83]; la fel procedează și alte alge verzi, precum cele din clasa Akontae [84]. Pentru algele pluricelulare, massa gelatinoasă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
manșon gelatinos foarte abundent; la Nostoc se realizează astfel o massă vâscoasă care înglobează cenobiile [84]; la Aphanocapsa, massa gelatinoasă poate atinge volume de ordinul centimetrului cub. Chiar diatomeele, bine cunoscute pentru cochilia lor silicioasă, secretă peste aceasta un strat gelatinos [83]; la fel procedează și alte alge verzi, precum cele din clasa Akontae [84]. Pentru algele pluricelulare, massa gelatinoasă este materialul de solidarizare („liant“) a celulelor [84]. De aici rezultă că o altă problemă ridicată de prezența algelor este acțiunea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]