576 matches
-
corelate (interdisciplinaritate), demonstrative (de prezentare a unor decupaje ale realității, de imagini, modele), de rezolvări de situații-problemă, de investigație (interpretare, reflecție), de motivație, de evaluare (administrare a unor teste), de dezvoltare a unor capacități sau aptitudini, tutoriale (de dialog tutorial), generative (se construiesc ad-hoc după trebuințele concrete ale elevilor) ș.a. c) Avantajetc " c) Avantaje" IAC deține un potențial semnificativ pentru instruire. Resursele ei constau În diversitatea rolurilor și funcțiilor pe care și le oferă, dar și În procedurile didactice pe care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Ward și Smith (1992; vezi și contribuțiile lui Smith, Ward și Finke, 1995; Sternberg și Davidson, 1995). Finke și colaboratorii lui au propus așa-numitul model Geneplore, conform căruia există două mari etape de procesare ale gândirii creative: o etapă generativă și una exploratoare. În etapa generativă, individul construiește reprezentări mentale, denumite structuri preinventive, ale căror funcții duc la apariția descoperirilor creative. În etapa exploratoare, funcțiile respective generează idei creative. O serie de procese mentale - selecție, asociere, sinteză, transformare, transfer analogic
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
contribuțiile lui Smith, Ward și Finke, 1995; Sternberg și Davidson, 1995). Finke și colaboratorii lui au propus așa-numitul model Geneplore, conform căruia există două mari etape de procesare ale gândirii creative: o etapă generativă și una exploratoare. În etapa generativă, individul construiește reprezentări mentale, denumite structuri preinventive, ale căror funcții duc la apariția descoperirilor creative. În etapa exploratoare, funcțiile respective generează idei creative. O serie de procese mentale - selecție, asociere, sinteză, transformare, transfer analogic și reducere categorială (reducerea mentală a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de dezvoltare - este lucrarea lui Franklin (1994), studiu întreprins asupra a șapte cazuri de femei cu educație artistică. Contrar noțiunii de ansamblu unic de stadii la care este redus procesul de dezvoltare, Franklin a avansat „trei modalități de schimbare: rezolvarea generativă de probleme, explorarea direcționată și tendințele convergente” (1994, p. 172). Prin aceasta, nu să vrem să sugerăm necesitatea aderării la noua convenție care atestă numai aceste trei etape de dezvoltare, ci mai curând ar trebui să încurajăm cercetarea riguroasă a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
analitice ale limbajului, modelarea matematică a unor categorii lingvistice, analogii și diferențe între limbajele naturale și limbajele de programare, modelul topologic al limbajului poetic și modelul algebric al limbajului științific, modelarea matematică a strategiei în teatru, noi tipuri de mecanisme generative (îndeosebi gramaticile contextuale), modele matematice în folcloristică, mecanismul generativ în basmul fantastic, interacțiunea datelor înnăscute și a celor dobândite în unele modele topologice ale procesului de învățare, modele matematico-lingvistice în domeniul artelor vizuale, semiotica diagnosticului medical, metaforele și metonimiile în
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
analogii și diferențe între limbajele naturale și limbajele de programare, modelul topologic al limbajului poetic și modelul algebric al limbajului științific, modelarea matematică a strategiei în teatru, noi tipuri de mecanisme generative (îndeosebi gramaticile contextuale), modele matematice în folcloristică, mecanismul generativ în basmul fantastic, interacțiunea datelor înnăscute și a celor dobândite în unele modele topologice ale procesului de învățare, modele matematico-lingvistice în domeniul artelor vizuale, semiotica diagnosticului medical, metaforele și metonimiile în limbajul matematic, metaforele în componenta artificială a limbajului științific
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
limbajul cotidian, neutru sau literar impune un statut cât de cât riguros pentru acesta din urmă, statut încă foarte controversat. Ecoul acestei cercetări poate fi urmărit în sute de exegeze, în multe țări. M. a dezvoltat o teorie a mecanismelor generative ale basmului fantastic, având ca punct de plecare bine cunoscuta morfologie a basmului elaborată de V. I. Propp și dezvoltată ulterior de A.J. Greimas, Claude Brémond ș.a. În acest sens, sunt exploatate structurile la diferite niveluri, mult mai pronunțate
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
bine cunoscuta morfologie a basmului elaborată de V. I. Propp și dezvoltată ulterior de A.J. Greimas, Claude Brémond ș.a. În acest sens, sunt exploatate structurile la diferite niveluri, mult mai pronunțate în narativitatea populară decât în cea cultă. Gramatica generativă (de tip Noam Chomsky), obținută prin detectarea recurențelor ce definesc tendințele de regularitate a textului este construită pe un alfabet finit de mărci semantice, mărci în a căror alegere teoriile anterioare ale lui Propp și ale continuatorilor săi au un
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
motivația ascuns) în spatele obiceiului. În politica internațional), ca în orice system de tip auto-ajutorare, unit)țile posedând capabilitatea cea mai mare stabilesc arena de acțiune atât pentru alții, cât și pentru ei înșiși. În teoria sistemic), structura este o noțiune generativ), iar structura unui sistem este generat) de interacțiunile p)rților sale principale. Teoriile care se aplic) sistemelor de tip auto-ap)rare sunt scrise avându-se în vedere p)rțile principale ale sistemului. Ar fi la fel de ridicol s) se construiasc) o
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cuprindă și să reordoneze, într-o mitologie poetică personală, întreaga memorie a universului istoric, fizic, uman (inclusiv universul anatomiei umane), universul atomic și subatomic: „după ce tot timpul s-a scurs amintirile mele sunt ale tuturor oamenilor” (palimpsest. net). Dacă impulsul generativ este unul prometeic, modernist, prin tematică Solaris aparține „canonului” postmodern, narațiunea apocaliptică (the apocalypse narrative, ilustrată de nume precum A.Burgess, R.Hoban, K.Vonnegut, D.Lessing) fiind una dintre speciile la modă ale romanului contemporan. Sensibilitate orfică, dar în
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
text lucrul acela minunat, momentul citirii textului tău ca un observator participativ. Pentru că, să fie foarte clar, nu cred că În acest moment partea metodologică și partea tehnică a conceptului există. Ștefan Borbély: Eu Îl văd ca pe un proteism generativ continuu. Ilustrarea o primim, de pildă, din partea acelui domn care a trimis Observatorului cultural vreo două scrisori entuziasmate, legitimând public lansarea conceptului, cu accepțiuni diferite, pe care nu le putem nici măcar bănui. Cine știe ce asociații se petrec În capul respectivelor persoane
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lucrurile indisponibile la a căror existență/desfășurare În sine nu ai acces, subiectul liber să constituie care ești și limbă, martor secret și indispensabil, În mediul semnificativ al căreia orice constituire capătă ființă. Pod cu trei capete (metaforă primă, nucleu generativ al cărții pe care o citești). Ființă mereu efemeră, dar mereu clară până la strălucire, vie până uneori la deznădejde, arcuită și perpetuu mișcată Între trei agenți ai constituirii, la rândul lor mereu modificați fiecare prin dialogul - prin lupta - cu ceilalți
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Romains, André Gide ș.a. - M. caută acele filoane, suporturi ideatice și deprinderi de meșteșug care să îi apropie de anii noștri, permițând, pe de o parte, reasimilarea lor în funcție de exigențele nu o dată sofisticate ale unui secol tehnocratic și realizarea contactului generativ cu proza nouă, pe de alta. Referirile analitice din eseul Noul Roman francez, un roman poetic, disting, față de conceptul mai larg al „noului roman” de la începutul secolului al XX-lea, poeticitatea prozelor din deceniile următoare: Nathalie Sarraute, Alain Robbe-Grillet, Michel
MAVRODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
științifică. Întemeiată pe o informație impresionantă, Receptarea poetică este „o sinteză personală cu numeroase contribuții de indiscutabilă valoare”, care lasă „impresia unei cărți de o rară densitate, utilitate și acuratețe științifică” (Theodor Hristea). Lucrarea Textul poetic. Perspectivă teoretică și modele generative (1995) reprezintă o abordare interdisciplinară la care și-au dat concursul lingvistica, semiotica în general și pragmatica în special, semantica logică și metodele matematice de semiformalizare. După o discuție teoretică asupra textului ca „obiect”, „act” și „activitate de limbaj”, M.
MIHAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
au dat concursul lingvistica, semiotica în general și pragmatica în special, semantica logică și metodele matematice de semiformalizare. După o discuție teoretică asupra textului ca „obiect”, „act” și „activitate de limbaj”, M. trece la o analiză mai aplicată, descriind perspectiva generativă în gramatica și teoria textului. Se propune o abordare personală, conform căreia structura de suprafață a textului poetic este structura de suprafață și structura de adâncime a propozițiilor în succesiunea lor liniară, în timp ce structura de adâncime este o mulțime vagă
MIHAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
semantice, structurată în două sau mai multe domenii semantice. Între componentele unui domeniu semantic, ca și între domeniile semantice considerate global, se stabilesc relații de diferite tipuri. Din această perspectivă sunt prezentate ca sublumi posibile ale lumii textului câteva modele generative, ilustrate cu analizele unor poezii de Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Nichita Stănescu. Revenind la nivelul abstract, bazat însă pe modelul propus, M. înțelege structura de adâncime a textului ca fiind guvernată de categorii pragmatico-teleologice, asociate tipurilor
MIHAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
poeziei dintre 1960 și 1980, primul analizând textele din perspectiva alcătuirii lor interne, cel de-al doilea având în atenție textele în globalitatea lor. SCRIERI: Receptarea poetică, București, 1980; Neguțătorul de vise, București, 1993; Textul poetic. Perspectivă teoretică și modele generative, București, 1995; Limbajul poeziei românești neomoderne, București, 2001; Semiotica poeziei românești neomoderne, București, 2003. Repere bibliografice: Theodor Hristea, „Receptarea poetică”, RL, 1980, 28; Mihai Niculescu, „Receptarea poetică”, LCF, 1980, 51; Andrei Corbea, Din nou despre estetica receptării, VR, 1981, 12
MIHAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
ale literaturii moderne din Lumea Nouă. Ordonate cronologic, cele treisprezece portrete sugerează procesualitatea fenomenului literar american din epoca modernă, pe care G. a înfățișat-o și în Dicționar cronologic. Literatura americană (1977). Vrând să deslușească trasee, orientări și să puncteze generativ momentele cheie, specialistul semnalează o mulțime de date, deliberat nu toate importante, referitoare la opere, scriitori și curente, de istorie și de sociologie a literaturii, pe care le completează cu informații despre celelalte arte și discipline pozitive, pentru a închega
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
invarianța și independența structurilor (față de cohortele specifice de subiecți), dar el arată, totodată, că structurile nu au o existență a priori, ci ființează și subzistă în măsura în care sunt create și recunoscute de oameni în derularea activităților practice. Există așadar o gramatică generativă a cotidianului careeste întotdeauna locală. Etnometodologia deplasează structurile în microsocial și în primul rând pe planul subiectivității. Ea năzuiește la descrierea și explicarea unor microculturi și instituții concrete, multe studii efectuându-se pe familie. Metodologia ei constă în a provoca
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
I. (2000), Proiectarea cercetării sociologice, Editura Polirom, Iași. McAdam, S.; Tarrow, S.; Tilly, Ch. (2001), Dynamics of contention, Cambridge University Press, Cambridge. McAdams, D.P.; Diamond, A.; Aubin, E. de S.; Mansfield, E. (1997), „Stories of Commitment: The psychosocial construction of generative lives”, Journal of Personality and Social Psychology, 72. McGuire, W. (1964), „Inducing resistance to persuasion”, în L. Berkowitz (ed.), Advances in Experimental Social Psychology, Academic Press, New York. McIver, R. (1954), Academic freedom in the United States, Columbia University Press, New York
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sprijină învățarea de natură kinestezică. Desigur că există și alte modalități de vizualizare a relațiilor între conținuturile de învățare. Harta de tip „pânză de păianjen” (spider map) pornește de la ideea situării în centru a temei (ori a conceptului central), ideile generative ale acestuia urmând să fie dezvoltate în jur. Figura 46. Harta de tip „pânză de păianjen” O modalitate creativă de dezvoltare a acestei tehnici este realizarea unei hărți a minții (mind-mapping), în fapt o tehnică de brainstorming individual, bazată pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
intitulat „Cele șase pălării gânditoare” (Six Thinking Hats method). Pentru a putea înțelege în profunzime acest joc, să amintim câteva dintre ipotezele emise de autor descriind gândirea laterală prin comparație cu cea orizontală: Gândirea verticală este selectivă, gândirea laterală este generativă ș...ț Gândirea verticală înaintează doar dacă există o direcție în care să înainteze, gândirea laterală înaintează pentru a genera o direcție ș...ț Gândirea verticală este analitică, gândirea laterală este provocatoare ș...ț Gândirea verticală este secvențială, gândirea laterală
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
al textului pentru albumul de artă plastică Paul Neagu (Londra, 2001), va fi prezent cu un text și în albumul A Derridean Tornado. Paul Neagu (1965-2000) (Londra, 2002). Este membru al grupului de inițiativă al Fundației pentru Promovarea Ideilor Artei Generative „Lumi Diverse”, constituit la Timișoara în 2001. Cu un destin mai puțin obișnuit, S. oferă cazul unui excelent poet puțin cunoscut de contemporani, prețuit și susținut de un cerc relativ restrâns de „cunoscători”, în fine, recunoscut tardiv în dimensiunile aportului
SIMIONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289685_a_291014]
-
a individului; de la 15 la 25 de ani este perioada de continuare a creșterii după instalarea capacității de reproducere a individului; de la 25 la 45 de ani este perioada de stabilizare, în cursul căreia se realizează un echilibru între creșterea generativă și cea retrogresivă, continuând a se menține capacitatea de reproducere a individului; de la 45 la 65 de ani începe creșterea retrogresivă, iar pentru femei și sfârșitul capacității de reproducere; după vârsta de 65 de ani continuă creșterea retrogresivă și se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prin raporturi de termeni ai șirului lui Fibonacci (de exemplu, la tei 1 2 , la alun 1 3 , la măr, stejar și cais 2 5 , iar la păr 3 8 ). Frunzele succesive se află pe o spirală strâns înfășurată (spirala generativă). Mărimea importantă ce caracterizează poziția frunzelor este unghiul dintre dreptele care unesc centrul ramurii cu frunzele succesive. Noile ramuri avansează în jurul cercului cu aproximativ același unghi, de regulă în jurul valorii de 360137,5 360 ϕ= − o o o (Unghiul de
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]