540 matches
-
aspect teoretic, problema a fost tratată pentru prima oara în "Gramatica de la Port Royal”, în care Chomsky crede că apar primele elemente ale gramaticii transformaționale 67. Conceptul de transformare și distincția dintre cele doua structuri sunt elementele definitorii ale gramaticii generative de tip transforma țional. Cu ajutorul lor pot fi interpretate situațiile de sinonimie și omonimie (ambiguitatea) sintactica. Pentru aceasta, gramatica urmează să distingă și să definească eu precizie noțiunile de funcție gramaticală (de tipul subiect, obiect, predicat), de relație gramaticală (de
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
imitativă gradată a noilor patternuri de comportament ce pot semăna de departe cu cele expuse de modelele originale. Depinde de modul cum sunt folosite influențele modelatoare; ele pot produce nu doar mimetism specific, dar pot, de asemenea, produce un comportament generativ și inovator. După Bandura, influențele modelatoare pot genera schimbări psihologice mai complexe decât se crede de obicei. Cu puține excepții, experimentele conduse în laboratorul său foloseau o procedură de achiziție bazată pe nonrăspuns; dar altfel se înregistrează răspunsuri, deși nu
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sprijină învățarea de natură kinestezică. Desigur că există și alte modalități de vizualizare a relațiilor între conținuturile de învățare. Harta de tip „pânză de păianjen” (spider map) pornește de la ideea situării în centru a temei (ori a conceptului central), ideile generative ale acestuia urmând să fie dezvoltate în jur. Figura 9. Harta de tip „pânză de păianjen” O modalitate creativă de dezvoltare a acestei tehnici este realizarea unei hărți a minții (mind-mapping), în fapt o tehnică de brainstorming individual, bazată pe
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
intitulat „Cele șase pălării gânditoare” (Six Thinking Hats method). Pentru a putea înțelege în profunzime acest joc, să amintim câteva dintre ipotezele emise de autor descriind gândirea laterală prin comparație cu cea orizontală: Gândirea verticală este selectivă, gândirea laterală este generativă șțț Gândirea verticală înaintează doar dacă există o direcție în care să înainteze, gândirea laterală înaintează pentru a genera o direcție șțț Gândirea verticală este analitică, gândirea laterală este provocatoare șțț Gândirea verticală este secvențială, gândirea laterală poate face salturi
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cuprindă și să reordoneze, într-o mitologie poetică personală, întreaga memorie a universului istoric, fizic, uman (inclusiv universul anatomiei umane), universul atomic și subatomic: „după ce tot timpul s-a scurs amintirile mele sunt ale tuturor oamenilor” (palimpsest. net). Dacă impulsul generativ este unul prometeic, modernist, prin tematică Solaris aparține „canonului” postmodern, narațiunea apocaliptică (the apocalypse narrative, ilustrată de nume precum A.Burgess, R.Hoban, K.Vonnegut, D.Lessing) fiind una dintre speciile la modă ale romanului contemporan. Sensibilitate orfică, dar în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
are ca puncte de plecare interesele si experiențele comune (Baldwin, 1996), productivitatea persuasivă prin antrenamentul aptitudinilor retorice, al gândirii combative, critice, al capacității de a face conexiuni între idei, al liberalizării opiniilor ideologice. Identificăm aici o învățare dominată de programatic, generativă de lexical, de contextual, de procese discursive, reflexive și democratice, o învățare care schimbă modelul de organizare și ierarhia intereselor școlare. O învățare plină de reprezentări noi, de simbolism, deschisă experienței personale și cu o specificitate crescută pentru ruta profesională
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de învățare; analiza și interpretarea mesajelor produse în diferite tipuri de comunicare; abordarea mathemagenică a textelor școlare ; abordarea metacognitivă a sarcinilor de învățare (conceptualizate, declarative, procedurale, de elaborare, condiționale și motivațional voliționale); managementul și gestiunea timpului de studiu; luarea notițelor generative; monitorizarea înțelegerii celor învățate (S 3 Q R, tehnica CLOZE ș.a.) monitorizarea proceselor în învățare (PQRST, tehnica lui N. Nerber); abordarea mesajelor bazate pe limbaj iconic (imagistic-grafic); consultarea, realizarea, utilizarea și integrarea aparatului bibliografic; învățarea creativă; învățarea formativă (colaborativă) în
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
sensul) altei unități lingvistice" implică existența unor categorii gramaticale sau trăsături comune celor doi termeni care se acordă. În general, definițiile actuale ale acordului pot fi împărțite în două categorii: definiții de tip derivațional (în gramatica tradițională și în gramaticile generative) și definiții de tip "unificațional" (de unificare), bazate pe constrângeri (în HPSG, în GPSG). Potrivit definițiilor de tip derivațional, acordul este o relație direcțională prin care trăsăturile de acord sunt copiate, mutate sau controlate de la / de către un nominal (numit controlor
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
perspectiva unor teorii lingvistice recente. În generativism, gramatica este concepută ca un mecanism care, pe baza unui set de reguli, poate produce toate combinațiile corecte de cuvinte, care formează grupuri și propoziții. Conform acestui cadru teoretic, multe dintre proprietățile gramaticii generative rezultă dintr-o gramatică universală înnăscută. În cadrul teoretic minimalist, componentele limbajului sunt lexiconul și procedura computațională generativă a limbajului uman (engl. computational procedure for human languages). Elementele din lexicon sunt formate din trăsături, fiind seturi de trăsături asamblate dintre trăsăturile
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
set de reguli, poate produce toate combinațiile corecte de cuvinte, care formează grupuri și propoziții. Conform acestui cadru teoretic, multe dintre proprietățile gramaticii generative rezultă dintr-o gramatică universală înnăscută. În cadrul teoretic minimalist, componentele limbajului sunt lexiconul și procedura computațională generativă a limbajului uman (engl. computational procedure for human languages). Elementele din lexicon sunt formate din trăsături, fiind seturi de trăsături asamblate dintre trăsăturile care există în gramatica universală. O structură este bine formată, corectă, dacă sunt îndeplinite două condiții: sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și indivizibil genul, numărul și cazul. S epoata ca acordul să fie doar în gen și număr, iar cazul să fie atras în acord datorită sincretismului morfologic. 4. Mecanismul acordului 4.1. Modelul copierii În analizele mai vechi ale gramaticii generative, acordul a fost analizat ca o copiere a valorilor trăsăturilor de la controlor/sursă la termenul acordat. Astfel, în băieți buni, valorile de gen [masculin] și număr [plural] se copiază de la substantiv la adjectiv. În Băieții au venit, valorile de număr
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nominal se referă doar la grupul organizat în jurul unui substantiv centru. Termenii dependenți se acordă cu nominalul centru, dacă au cel puțin una dintre trăsăturile de acord: genul, numărul, persoana (= trăsături phi) și cazul. Este general acceptată astăzi în cadrul teoretic generativ ipoteza propusă de Abney (1987) că grupul nominal (substantival) este guvernat de un grup funcțional determinant (GD), care are drept centru determinantul. Se stabilește astfel un paralelism între verb și substantiv: ambele sunt guvernate de o proiecție funcțională și, posibil
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fi extinse de mai multe ori (Ion și Dan și Vasile și Andrei...; Ion sau Dan sau Vasile sau Andrei...). 1.2. Statutul sintactic și structura sintagmei coordonate Sintagmele coordonate sunt considerate în unele studii grupuri sintactice GConj. În lingvistica generativă au fost propuse mai multe analize ale acestui GConj: (i) primul conjunct 89 (cf. engl. conjunct) este specificator, conjuncția este centru, iar al doilea conjunct este complement: (3) GConj 3 GDet Conj' Ion 3 Conj GDet și nevastă-sa (ii
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fizică sau psihică (Sunt leneș, Sunt fricos, echivalente cu Mi-e lene, Mi-e frică); - prezența opoziției static - dinamic (Mi-e foame - Mi se face foame), opoziție ce caracterizează și structurile cu nume predicativ (Sunt fricos - Devin fricos). În gramatica generativă, elementul sau elementele postverbale sunt analizate ca o propoziție redusă (Stowell, 1978, apud Avram, 2003: 446-447). Astfel, în propoziția There is a man in the room, sintagma a man in the room este o propoziție redusă (engl. small clause). Același
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ca gen nespecificat este susținută de acordul adjectivelor cu sintagma nominală coordonată. 2. Ipoteze privind genul neutru Unele dintre aceste analize sau ipoteze au fost propuse pentru neutrul românesc, mult discutat în lingvistica românească, altele au fost propuse în lingvistica generativă și pot fi aplicate neutrului românesc. (i) Ipoteza celor trei genuri Conform acestei ipoteze, româna are trei genuri: masculin, feminin, și neutru. Este ipoteza cea mai larg răspândită în lingvistica românească, adoptată în toate edițiile Gramaticii Academiei. Conform definițiilor curente
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
in the Determiner Phrase, Amsterdam, John Benjamins, p. 305-332. Alexiadou, Artemis, 2006, On the cross-linguistic distribution of (in)definiteness spreading, ÖLT Syntax Workshop, Universität Klagenfurt, December 8-9, 2006 (internet). Alexiadou, Artemis, Liliane Haegeman, Melita Stavrou, 2007, Noun Phrase in the Generative Perspective, Berlin, New York, Mouton de Gruyter. Allan, Keith, 1986, Linguistic Meaning, Routledge (http://books.google.ro). Anagnostopoulou, Elena, 2006, "Clitic Doubling", în Martin Everaert și Henk van Riemsdijk (eds), The Blackwell Companion to Syntax, I, Blackwell Publishing, p. 519-581. Anderson
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
II. Le seizième siècle, ediție critică și note de V. Rusu, prefață de B. Cazacu, București, Minerva. Depiante, M., P. Masullo, 2001, "Género y número en la elipsis nominal: Consecuencias para la hipótesis lexicalista", comunicare susținută la Encuentro de Gramática Generativa, Escuela Superior de Idiomas, Universidad Nacional del Comahue, Río Negro, Argentina, 22-23 noiembrie (internet). Diaconescu, Paula, 1963, "Le nombre et le genre du substantif roumain", în Revue Roumaine de Linguistique, 8 ("Numărul și genul substantivului românesc", în Studii și cercetări
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Dobrovie-Sorin, Carmen, Ion Giurgea, 2006, "The suffixation of definite articles in Balkan languages", în Revue Roumaine de Linguistique, LI, 1, p. 105-126. Dobrovie-Sorin, Carmen, Ion Giurgea, 2008, Pronominal possessors and Feature Uniqueness, conferință susținută la The XXXIVth Incontro di Grammatica Generativa, Padova (februarie) și The18th Colloquium on Generative Grammar, Lisabona (aprilie). Dobrovie-Sorin, Carmen, Ion Giurgea, 2011, "Pronominal possessors and Feature Uniqueness", în Language, 87, 1, p. 126-157. Doetjes, Jenny, 1997, Quantifiers and Selection: On the Distribution of quantifying expressions in French
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
of definite articles in Balkan languages", în Revue Roumaine de Linguistique, LI, 1, p. 105-126. Dobrovie-Sorin, Carmen, Ion Giurgea, 2008, Pronominal possessors and Feature Uniqueness, conferință susținută la The XXXIVth Incontro di Grammatica Generativa, Padova (februarie) și The18th Colloquium on Generative Grammar, Lisabona (aprilie). Dobrovie-Sorin, Carmen, Ion Giurgea, 2011, "Pronominal possessors and Feature Uniqueness", în Language, 87, 1, p. 126-157. Doetjes, Jenny, 1997, Quantifiers and Selection: On the Distribution of quantifying expressions in French, Dutch, English, Dissertation, Leiden University, The Hague
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Papers in Linguistics, vol. X, nr. 1, p. 97-120. Giurgea, Ion, 2009a, "Gender on Definite Pronouns", în Bucharest Working Paper in Linguistics, X, 1, p. 97-120. Giurgea, Ion, 2009b, Romanian null objects and gender, comunicare susținută la Incontro di Grammatica Generativa, XXXV, Siena. Giusti, Giuliana, 2002, "The functional structure of noun phrases: A bare phrase structure approach", în Guglielmo Cinque (ed.), Functional Structure in DP and IP, Oxford University Press, p. 54-90. Giusti, Giuliana, 2005, "At the left periphery of the
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
vegetație și faza nepatogenă saprofită care are loc în timpul iernii când populația bacteriană perenează și va constitui inoculul primar pentru declanșarea bolilor bacteriene din anul următor. Transmiterea bacteriilor patogene se face pe mai multe căi și anume: prin semințe (transmitere generativă), la care bacteriile pot fi aderente la suprafață sau în interiorul semințelor; prin material vegetativ de înmulțire (altoi, bulbi, rizomi, tuberculi); prin sol, în cazul în care aici rămân resturi ale plantelor parazitate; prin plantele perene infectate; prin insecte, animale, păsări
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
lis-ului, începând cu principiul întemeietor, ex archés. Imaginarul originii interesează aici mai ales pentru modul în care sunt organizate relațiile, mai mult decât pentru identitatea conținuturilor: familia este constituită nu din indivizi distincți, ci din unirea unor raporturi între principiul generativ (masculin-feminin) și principiile ordonatoare (cum ar fi stăpân-sclav). Raporturile sunt diferit motivate, cel de muncă și de apartenență (inferiorul depinde de ocrotitorul și posesorul său) de cel familial - deși ambele sunt ierarhice. Ele se păstrează intacte și în moștenirea medievală
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
filosofii de la care se revendică cel mai adesea gândirea europeană medievală (invocați și în textele la care am făcut trimitere în acest capitol). Ei înșiși au consacrat puncte de vedere diferite, fapt ce a permis, dezvoltând noțiuni din câmpul semantic generativ al imaginarului, urmărirea a două filoane care se vor "amesteca" ulterior în formarea societății creștine, respectiv atitudinile filosofice pro și contra imaginii și a imaginației. Ele se vor reflecta în imaginariile politicului, influențând major în anumite perioade planul de guvernare
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
fi posibilă reprezentarea doctrinară a lui Christos nu numai ca întrupare a divinului, ci și ca om. Aceste două ipostaze, divină și umană, în relația lor cu arhēíron, pot fi regăsite în cadrul imaginarului la un nivel paradigmatic, arhetipal, generativ de modele și de tipuri reprezentative. Fiul, care era Numele Tatălui, devine reprezentarea Tatălui. Cuvântul "consubstanțial" de la Niceea autorizează, în fapt, toate interpretările iconografice. Teama de idolatrie prin imagine se va estompa așteptând întoarcerea intransigenței: iconoclastia. (Tristan 317). Asemănarea dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
un ecosistem, adică o totalitate vie auto-organizată spontan. • Conștiința dependenței independenței noastre, adică a relației fundamentale cu ecosistemul, ceea ce presupune respingerea viziunii asupra lumii ca obiect și a omului insular. Din perspectiva constituirii relaționale a conștiinței ecologiste, Morin identifică nucleul generativ în relația dintre înțelegerea ecosistemică a naturii și revizuirea viziunii tradiționale asupra naturii. Filosoful francez enumeră următoarele componente procesuale ale formării conștiinței ecologiste 9: • Reintegrarea mediului înconjurător în conștiința antropologică și socială. • Resurecția ecosistemică a ideii de natură. • Aportul decisiv
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]