14,807 matches
-
puțini. Dă mâna cu fiecare din noi. Când ajunge în dreptul meu, simt că miroase tare a Paciuli, iar mâna mi-o strânge cu o mână moale, feminină. De această mână mi-am adus aminte când l-am văzut căzând în genunchi în fața plutonului de execuție într-un documentar (adaug tot azi, mai, 2004).
Figură și fond – note 1944 – (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12737_a_14062]
-
și nu cosmetizările strepezite promovate ca la iarmaroc - ar însemna puternice mișcări sociale și o previzibilă nemulțumire populară. Dar e de datoria conducătorilor să-i ducă pe supuși în direcția bună, chiar riscând ca unii dintre ei să-și julească genunchii, decât să-i păstorească de-a brambura, doinind duios în direcția prăpastiei. Probabil că la Budapesta actualul guvern va plăti neanjunrile inerente ale schimbării de statut a Ungariei. Dar socialiștii maghiari știu că predau viitoarei puteri o țară sănătoasă, solid
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
Idealizarea trecutului produce un prezent blocat, interzicînd, de facto, viitorul: "Rătăcitor, cu ochii tulburi,/ Cu trupul istovit de cale,/ Eu cad neputincios, stăpîne,/ în fața strălucirii tale./ în drum mi se desfac prăpăstii,/ Și-n negură se-mbracă zarea,/ Eu în genunchi spre tine caut:/ Părinte, -orînduie-mi cărarea!// în pieptul zbuciumat de doruri/ Eu simt ispitele cum sapă,/ Cum vor să-mi tulbure izvorul/ Din care sufletul s-adapă./ Din valul lumii lor mă smulge/ Și cu povața ta-nțeleaptă,/ în veci
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
am puterea minții-ntreagă. Căci azi, de cum văzut-am al tău chip... Dar am cătat în mine-acea putere de-a nu ridica mîinile a rugăciune, ca în fața lui Dumnezeu, de a nu striga, de a nu mă prăbuși în genunchi. O, ce supliciu, Doamne, și nervii de-ncordare îmi plesnesc! Poate c-aceasta-mi fu pedeapsa c-altminteri decît în viața mea trupescă, atîta slăbiciune și nestatornicie au zăcut în inima mea? Eu cred că aceste întrebări ar trebui să
Sisi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12835_a_14160]
-
ajuns mai devreme. Stăteam în mașină și apa ne cuprinsese, încet-încet, jur-împrejur. Bietul meu Tico se transforma într-o insulă. "Eram uzi leoarcă, frigul ne intrase în oase, după atîtea ore, zile, nopți, săptămîni" În ploaie. Ne clănțăneau urechile, picioarele, genunchii, nasul, dinții"au trecut optzeci de ani de-atunci." A cui e vocea asta? Cine spune toate astea? Bătrînul, Eu, El? Intru în Sala "Toma Caragiu". Caut un program. Nu găsesc. Mă așez confortabil. Se aude ploaia. Și vîntul de
Ploua infernal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12836_a_14161]
-
Ca și în România, unde național-comunismul ceaușist a forțat la maximum formarea omului nou, moștenitorii regimului nu respectă nici o lege în prelevarea patrimoniului comun, nu au nici un scrupul în acapararea bogățiilor țării. Similitudinile se opresc însă aici pentru că, ținând "pe genunchi" Asia (Siberia), Rusia are la dispoziție resurse naturale aproape inepuizabile care îi pot garanta venituri susceptibile de a bloca inflația, asigurând stabilitatea macroeconomică. Efectul masivelor investiții străine pentru punerea în valoare a acestor resurse se vede deja în revigorarea orașelor
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
acolo unde a început să creadă că are un drept divin: la ambasade și la consulate generale. De bine, de rău, începusem să ne resemnăm cu fatalitatea Geoană (Mircea...) Chiar dacă, la intervale tot mai mici, Occidentul ne pune ba cu genunchii pe grăunțe, ba ne-o spune de la obraz (ultimul, cancelarul Schroeder) că aspirațiile noastre europene sunt apă chioară. Și atunci, de unde convingerea cvasi-generală că diplomatul-minune a făcut și-a dres? Se vorbește despre el de parc-ar fi ministrul de
Amurgul graseiaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12845_a_14170]
-
în mijlocul zilei, mă aplec și salut Cu o încordare a minții Mă apropii de înserare. Astup Mușchiul viitorului în ornamentul de pe cârja În care șchipătez peste pod Iubire feliată Femeia stând în semiîntuneric Pâlpâind ca o umbră, schimbă Priviri zgomotoase, genunchii în barbă Oglinzile ceții de altădată se întorc În prezent, într-o cabană. Mă scol, merg la ușă O deschid pe jumătate. Adio, spun. Mișcă-ți curul, îmi răspunde. Foarte bine. Ies din semiîntuneric, aud ușa Trântindu-se în spatele meu
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
Dumitru Hurubă Mă! Află despre despre mine că, după ce am stat cu smerenie în genunchi în fața televizorului (timp de o oră cât a durat publicitatea!) și am jurat cu mâna pe telecomandă că neam de neamul nostru nu va mai spăla nimic fără detergentul care ne va menține veșnic "mai curați, mai economici și mai
Întîia epistolă către Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12294_a_13619]
-
inculturii, da, în literatura de valoare, nu! Da, și? Nu era totul pierdut: se organizau concursuri, se dădeau premii de către jurii conduse de președinți de notorietate de care nu auzise nimeni, dar bărboși, netunși, cu geci slinoase, blugi decolorați în genunchi și în fund, cu o grămadă de fermoare și flenduriți în zona manșetelor... semiratatul i-a liniștit pe-ai casei: " Gata cu costumul și cravata! Așa arată generațiile de scriitori postdecembriști..." Membrii juriilor, pe jumătate adormiți, unii chiar năuciți de
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
i se umezesc. E din nou luptătorul trecut prin mii de pericole, învingătorul, precum eroul liric al lui Walt Whitman, care se cânta și se celebra pe sine. Nu este el acela de care tremurau toți? Nu i se înmuiau genunchii lui Eugen Barbu, când îl vedea, trecând în limuzină, la Șosea, pe Paul Niculescu-Mizil? Pauza de publicitate - ultima din acest veac - îi taie avântul: la reluare va arăta șters, tern, terminat. Așadar și prin urmare, întrebări binevoitoare, răspunsuri măsurate, câte
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
al unui pictor, al unui cititor de reviste. în cazul de față, de căutat Ramuri, serie nouă, lunar craiovean, nr. pe iulie-august 2004, 32 de pagini, 10.000 lei" l în fine, un ultim cuvânt. în perimetrul secțiunii de aur, genunchii femeii ce stă dezolată pe trepte, acoperindu-și fața cu mâinile, și gândindu-se la ceva ce o face să reziste în sine-și. Un exemplar de revistă frumos în toate ale sale, în limpezimea căruia se poate zăbovi cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
sărăciei ca virtute și-a prostiei ca formă de salvare a sufletului? Și toate acestea în timp ce mormolocii care dormitau în parlament ies la pensie cu sume uriașe. Iar profesorii să-și predea năstăsiota "lecție oferită copiilor" cu pantalonii rupți în genunchi, pantofii scâlciați, cu părul vâlvoi (știu, oare, somnolenții din Casa Poporului cât costă un tuns simplu, nesubvenționat?), morți de foame și complet deprofesionalizați? Din ce bani să-și cumpere o carte și când să-și pregătească lecțiile ca lumea, dacă
Tâlhăria de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12482_a_13807]
-
se arăta Purgatoriul:/ să scrii, să tot scrii,/ împăraților, preaînaltelor fețe,/ proteste și rugi,/ cereri, petiții, memorii,/ suplice, amare plîngeri,/ pe dale de piatră îngenuncheat,/ lîngă negri neclintiți chiparoși,/ ca negre sfeșnice.// Așa ți se arăta Purgatoriul:/ să scrii în genunchi, / să scrii, să scrii,/ cu un potir mereu plin de cerneală/ pe masa altarului tău./ Iarăși și iarăși cuminecîndu-te,/ inocentule Inocențiu, Ioane,/ pastor miserae nationis/ romano-valachicae" (Către Inocențiu). Așadar "necumințenia" celui ce și-a dorit a sluji idealul "cumințeniei" n-
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
ieși din spatele unui ghișeu unde ai rupt bilete pentru tramvai (nu fac metafore, unii din miliardarii români chiar au urmat acest traseu!) Așadar, le înțeleg lăcomia, prostia, nemernicia atunci când e vorba de averi dobândite pe baza unei semnături date pe genunchi. Nu înțeleg, însă, năvala pesedeilor în două domenii care, în mod normal, ar trebui să-i lase indiferenți - învățământul și medicina. Dacă te uiți la structura salarială din România, chiar nu înțelegi de ce pesedeii nu se fac polițiști, magistrați, electricieni
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
care prin Pactul de la Yalta a cedat puterii bolșevice Europa răsăriteană, devenită în consecință un enorm laborator de experimentare a comunismului: "Legatu-te-ai, cu Diavolul roșu alături/ oceane să treci și pămîntul să-l mături:/ Să-l pui în genunchi și, cu vrerea-i semeață,/ să-l faci să se schimbe la porniri și la față.../ Și Gîdelui datu-i-ai tu, ca-ntr-o nebună petrecere/ cu-o mînă cît Atlanticul de largă,/ cicloane de seceri, cu ele sălbatec
Metalirismul lui Aron Cotruș (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12513_a_13838]
-
se schimbe la porniri și la față.../ Și Gîdelui datu-i-ai tu, ca-ntr-o nebună petrecere/ cu-o mînă cît Atlanticul de largă,/ cicloane de seceri, cu ele sălbatec să secere,/ în năprasnice goane și treapăte,/ piramide de genunchi și de capete/ și năzdrăvane ciocane,/ cu ele pămîntul în două să-l spargă". în "monografia" ce i-a dedicat-o lui Aron Cotruș, în 1981, singura de care a avut parte acesta în perioada comunistă, Ion Dodu Bălan își
Metalirismul lui Aron Cotruș (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12513_a_13838]
-
desemnat drept ,om de gură și de mînă". Yannick Carré a arătat că era vorba, într-adevăr, de un angajament cu mare greutate. Politica sărutului O întreaga ierarhie a geografiei corporale organiza în consecință relațiile, de la sărutul picioarelor sau a genunchilor, sărutul mîinilor și pînă la sărutul pe obraz sau pe gură. Era vorba de obiceiuri vechi, de vreme ce Herodot relata deja despre astfel de uzanțe: ,Cînd se întîlnesc pe drum, putem să ne dăm seama după următorul gest dacă cei care
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
de același rang: în loc să se salute prin cuvinte, ei se sărută pe gură. Dacă unul dintre ei e de condiție puțin inferioară, ei se sărută pe obraz. Dacă unul dintre ei este de origine net inferioară, el se aruncă în genunchi și se prosternează în fața celuilalt 2.". Guillaume Durand, arhiepiscop din secolul al XIII-lea, insista mult asupra caracterului egalitar al sărutului pe gură: ,Pontiful care îl sărută pe preot pe gură arată prin aceasta că îl primește ca pe un
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
decât poezie, o pastă verbală densă ce umple spațiul paginii fără a lăsa cel mai mic lăcaș de ventilație lirică: ,Suflă țăranii cu capetele lor de cai/ În scăldătorile mașinilor - nici fiert/ Nici înghețat;/ Trece mama cu sângele fiului/ Până la genunchi, ca printr-o mlaștină:/ Industrii;/ }ăranii suflă ca vitele-n scăldătoarea/ De lapte, de ulei, de sânge -/ A industriilor;/ Se laudă ocârmuirea, țăranii suflă/ Cu boturile lor de cai în scăldătorile/ De lapte, de vin, de ulei./ Extracție de clasă
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
Crezi că le va fi frică să urce în autobuz? Întrebări la care, se pare că adevăratele răspunsuri au fost date în plic... l Observator (Antena 1), în ziua de 13.07. Reportera către un sinistrat, aflat în apă până la genunchi: - A plouat mult la dumneavoastră? Alt răspuns în plic... l La Realitatea Tv, În ziua de 15.07.2005, într-un chenar din josul micului ecran scria: ,Între bilanțuri și potoape". Atât de puternic era moderată emisiunea de către Mihai Tatulici
Numai presa e de vină... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11487_a_12812]
-
Sigla devine un substitut metonimic pentru cuvântul minte, în expresii populare: ,doar dacă-ți pui IQ-ul la contribuție" (club.neogen.ro); în genere e căutată asocierea sa cu expresii pitorești și cît mai concrete: ,IQ-ul șluiț nu depășește genunchiul broaștei" (lug.ro). Inventivitatea constă tocmai în tratarea figurală - metonimică, metaforică, personificatoare - a entității abstracte: ,bagă niște flotări cu IQ-ul" (graurealex.ro); ,cred că scanneru de la IQ-ul tău este defect" (level.ro); ,vezi, uneori IQ-ul meu e
IQ -ul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11481_a_12806]
-
Ștefănescu în R.L., nr. 19, despre ,demonizarea" Uniunii Scriitorilor), acolo , în acele medii, îngrămădindu-se, s-ar zice, relele năravuri, din trecut și de azi: lașitatea, egoismul, meschinăria, oportunismul, trădarea, colaboraționismul și poate, în cel mai bun caz, revolta în genunchi. Cine cultivă această imagine, măcar excesivă, despre comunitatea literară, cine acuză, cine judecă? Prea adesea tinerii gazetari ignoranți și cinici, doritori să se ilustreze, fie ce-o fi, prin lovituri de presă, prin demascări de senzație etc. Dar nu sunt
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
cu siguranță și formației clasice a celui care nu a învățat să ciupească corzile chitarei pe plaja de la Vama Veche, la "Stuffstock" sau la alte deșănțări bahico - melodice de amatori cu pretenții de muzicieni și promovare de fițuici scrise pe genunchi. O muzică de o complexitate aparte, nedepistabilă cu ușurință în fluxul pasional și lesne de asimilat al muzicii răzgâiate în soarele sterp al unei Spanii mai mult africane decât europene, în interpretarea nefiresc de firească a lui Maxim Belciug. Și
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
ar fi pierdut capul, de tot, în Irak? Și oricum, pentru negocieri, cu cine ar fi stat mai ușor de vorbă răpitorii: cu Popescu sau cu Al Pilaf? Că Al Pilaf, om de afaceri arab din România, a căzut în genunchi pe la toți șeicii și muftii influenți din Irak cerîndu-le să-i scape, o fi meritul lui că a fost convingător. Dar cel care l-a trimis pe Al Pilaf la negocieri acordîndu-i încredere într-o asemenea limită, n-are chiar
Brelanul lui Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11687_a_13012]