520 matches
-
dar nu mă lasă un amar pustiu ce mă-nnegrește a corb ... tu, biete corp ... miroși a colb”. Și integral RUGĂ CUVÂNTULUI: Mai dă-mi un vers,/ O, Tu, Stăpâne!/ Mai dă-mi o strofă/ Doar anume ... Cuvântule, cel din genune!// Mai dă-mi ceva:/ Nu mă lăsa cu dor// Cuvântule din matcă/ Nu mă opri din zbor! Lia Ruse, argeșeancă, farmacistă, stabilită în Canada din 2004, scrie versuri-emblemă precum: Pământul e-n asediu sub vremea ce îl fură ... Înmugurește alb
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Florin_grigoriu_1400889356.html [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
mitice, la eradicarea răului, eul liric rememorează apoi, pe măsură ce se liniștește, scena cvasi-ritualică de restaurare a echilibrului lumii, contemplând-o cu o inimaginabilă satisfacție morală și artistică. Contemplarea se realizează de sus, de pe un perete înalt de stâncă, la „marginea genunii”, într-o zonă crepusculară, în care se întretaie timpuri și spații, realități și irealități. Ca și în luptă, în contemplare avatarul lup îi rămâne alături eului liric, pentru a savura, într-o elevată tihnă, înseninarea antropocosmică. Cele patru personaje implicate
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452778962.html [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
celui sufletesc, sugerându-i nemărginirea, flexibilitatea temporală și spațială. Întruparea gemelară a aceluiași suflet, într-un timp și un loc neprecizate, în fapt, reconstituirea dublului în unitatea sa originară, încheie, cu un tablou static, poemul: „Apoi, am stat, pe marginea genunii, Noi, dublul nepătruns, întunecat, Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat: Doi colți însângerați, în raza lunii". Metafora centrală este cea a „dublului nepătruns, întunecat”, ivit din tenebre insondabile, din abisuri străvechi, pentru apărarea valorilor perene: dragostea, fidelitatea, onoarea, arta cuvântului
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452778962.html [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
care este momentan, raza are caracter durativ, contribuind la atenuarea întunericului și consfințind victoria asupra răului, prin aducerea la iveală a colților însângerați, care păstrează urmele cruzimii, ale sângelui vărsat într-o luptă fără menajamente. Supraviețuitorii se odihnesc, „pe marginea genunii”. Aceasta poate fi oriunde, inclusiv „la marginea sufletului”, unde se arătase lupul din Avatar II. Câtă realitate, atâta irealitate, câtă trăire, atâta poezie, cât abis de întuneric, tot atâta abis de lumină. Ce poate fi mai impresionant și mai salutar
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452778962.html [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
din anarhica-ți moarte/ smulgându-mă” - Avatar II); - cu lumile interioare (tulburi) și cu pădurea (eterată) (“Privește-n tulburi lumi interioare/ Cu ochii verzi și reci, întredeschiși”; Dispare în pădurea eterată,/ La care nu ajunge niciun drum" - Totem); - cu noaptea, genunea, câmpul și luna (“Apoi, am stat, pe marginea genunii,/ Noi, dublul nepătruns, întunecat,/ Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat:/ Doi colți însângerați, în raza lunii” - Avatar). Semnificațiile simbolice devin mijloace de caracterizare, la care se adaugă câțiva indicatori de atitudine
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452778962.html [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
lumile interioare (tulburi) și cu pădurea (eterată) (“Privește-n tulburi lumi interioare/ Cu ochii verzi și reci, întredeschiși”; Dispare în pădurea eterată,/ La care nu ajunge niciun drum" - Totem); - cu noaptea, genunea, câmpul și luna (“Apoi, am stat, pe marginea genunii,/ Noi, dublul nepătruns, întunecat,/ Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat:/ Doi colți însângerați, în raza lunii” - Avatar). Semnificațiile simbolice devin mijloace de caracterizare, la care se adaugă câțiva indicatori de atitudine: - postura demnă, neclintirea, care generează imagini statuare (“... alăturea un
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452778962.html [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
vădită coerență cu avatarurile celelalte, atât în plan metafizic și simbolic, cât și literar. De aceea, prin aportul său la vasta semnificație spirituală a liricii dorcesciene, lupul se integrează perfect stirpei artistului, avându-și locul chiar alături de Poet, “pe marginea genunii”, de unde cei doi contemplă, “cu bărbăteasca lor singurătate”, orizontul limpezit. Versul apoteotic “Doi colți însângerați, în raza lunii” rezumă, în finalul Avatarului, toată poetica Lupului avatar. Ca o veritabilă ars poetica într-un vers, care amintește de cea a lui
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452778962.html [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
era deasupra adâncului și Duhul lui Dumnezei se purta pe deasupra apelor. Arhiereul și poetul Bartolomeu Valeriu Anania le traduce: 1. Întru 'nceput a făcut Dumnezeu cerul și pământul. 2. Dar pământul era nedeslușit și ne 'mplinit, și întuneric era deasupra genunii; și Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor. Preotul Dimitrie Cornilescu le traduce: 1. La început, Dumnezeu a făcut cerurile și pământul. 2. Pământul era pustiu și gol; peste fața adâncului de ape era întuneric și Duhul lui Dumnezeu se
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1421263037.html [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > PĂȘIM ÎN TOAMNĂ CA-N GENUNE Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2020 din 12 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Și tot mai palizi, tot mai stinși, Pășim pe drumuri înserate Și ne lăsăm nedrept cuprinși De somnul lent, cu iz de moarte, Din tineri
PĂŞIM ÎN TOAMNĂ CA-N GENUNE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1468297817.html [Corola-blog/BlogPost/381525_a_382854]
-
12 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Și tot mai palizi, tot mai stinși, Pășim pe drumuri înserate Și ne lăsăm nedrept cuprinși De somnul lent, cu iz de moarte, Din tineri, ieri, tot mai bătrâni Pășim în toamnă ca-n genune Și-n inimă trecuți tăciuni Sperăm s-aprindă o minune, Un foc temeinic de iubire Să ne-nsoțească până sus, Când toate fi-vor amintire Și viața - un soare ce-a apus. Referință Bibliografică: Pășim în toamnă ca-n genune / Cristina
PĂŞIM ÎN TOAMNĂ CA-N GENUNE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1468297817.html [Corola-blog/BlogPost/381525_a_382854]
-
-n genune Și-n inimă trecuți tăciuni Sperăm s-aprindă o minune, Un foc temeinic de iubire Să ne-nsoțească până sus, Când toate fi-vor amintire Și viața - un soare ce-a apus. Referință Bibliografică: Pășim în toamnă ca-n genune / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2020, Anul VI, 12 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PĂŞIM ÎN TOAMNĂ CA-N GENUNE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1468297817.html [Corola-blog/BlogPost/381525_a_382854]
-
eram copilă Când cântai doar pentru mine.” ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. Pe străduța noastră, veche, Greierele-a adormit, Eu cu draga-nlănțuit - Ne șoptim doar la ureche. Noaptea, repede-a trecut ... Câtă grabă-mi are pe ea! Dintr-un colț de cer, o stea In genune-a coborât Și de pe bolta înroșită ... Ne-a trimis a ei lumină; Eu fac dragoste deplină, Și petrec cu-a mea iubită. Acum strada veche este Tot mai tristă și pustie; Poate-vreunul ca să-mi știe, Cum sfârși a mea poveste
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_strada_veche_marin_voican_ghioroiu_1358153627.html [Corola-blog/BlogPost/345170_a_346499]
-
recea agonie, Flori albe-nmiresmate și sihastre, Îmi cântă iarăși, trista-mi simfonie. Și menestrelu-mi cântă-n gând, Însă nu vreau s-ascult ce spune, Sunt slove ce le simt încă arzând, În zile de lumină și-n cele de genune Și dacă glasu-ți n-o să-l mai ascult, Voi asculta doar șoapta dulce-a mării, Izvorul îmi va susura iubirea de demult, Zefiru-mi va prinde-n păr, floarea uitării. Când zorii îmi spun să mă deștept, Voi învăța în visul
NU TE MAI AȘTEPT de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/margareta_merlusca_1491239617.html [Corola-blog/BlogPost/385120_a_386449]
-
ca simbol) amenință legătura universală a principiilor fundamentale din cosmogoniile vedice, buddhiste și jainiste, familiare poetului: „Dintr-o zare în/ alta,/ zac, în apele/ somnului,/ oameni uzi, de pământ./ Nu tresare niciunul. Nu/ învie/ niciunii./ Numai Duhul/ se poartă/ pe deasupra genunii” (p. 500). Sau: „... plouă,/ în solul uscat, firele de apă/ caută tuburile/ sparte ale scheletelor,/ undeva, adânc, foarte adânc,/ zac milioane de schelete din/ vremea Potopului [...] spre-a ne face și/ mai sinistră așteptarea, și/ mai de neînțeles amânarea” (p.
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
joacă ca pe derdeluș Mai am puțin, doar un mic pas Și pe obraz, ajung acuș Deja-i târziu, să îi dau zor Of, barba ta piedici îmi pune Mi-e sete și vreau la izvor Aici pe-a buzelor genune Și aș mai sta dar nu se poate Pe piept cobor săruturi moi Spre locul unde sângele se zbate Ars de dorință, însetat de noi. DE VORBĂ CU MINE Tu crezi în leacul de iubire Cel descântat în prima rouă
FUGA ÎN SPIRALĂ (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_neacsu_fuga_in_spi_mihaela_neacsu_1394241426.html [Corola-blog/BlogPost/360274_a_361603]
-
Ediția nr. 492 din 06 mai 2012 Toate Articolele Autorului Slăvi Slăvindu-Te Alunec în așteptări slăvindu-Te Cum primăvara Te glorifică Prin înfloririle Măriei Tale! Nebănuită cascadă azvîrlită peste talazurile lumii continuu Te cântă. Curcubeul Alunecă-n în oglinzile genunii Prin învolburări năucitoare Iederă șerpuitoare Ivește an de an Cercuri de lumină Albe, verzi, roșii, albastre Înfloririle Măriei Voastre! Reîntoarsă în surâs, Statornică, Neschimbătoare Alunec în extaz, slăvindu-Te Cu îngerii într-un glas Cum primăvara Te preamărește Glorificându-Te
SLĂVINDU-TE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Slavindu_te_elena_armenescu_1336308308.html [Corola-blog/BlogPost/357905_a_359234]
-
gâlgâind, spre a măririi și-nverzirii vară, Pădure de copii tu făurind, vei fi tot tânăr și vânjos că prima oară. A fericirii căsnicie, deci, îmbrac-o încălțând înțelepciunea, Învăța frumusețea s-o petreci, în sânul cald, si uită-n veci, genunea. De singur vei trăi în viața asta, în nebunii și în dezmăț îmbătrânind, Când peste tine va cădea nepasta, prieteni falși te vor lăsa, trișând. Deșteaptă-te, copil frumos al firii, trăiește-n liniștea căminului frumoasele orgii, Soția fie-ți
SONETELE SHAKESPEARIENE VĂZUTE DE MINE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1442410508.html [Corola-blog/BlogPost/381746_a_383075]
-
Acasa > Stihuri > Momente > POETUL NU TACE NICICÂND Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 366 din 01 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului poetul nu este tăcut doar adesea rămâne mut în fața atâtor minuni ce plâng irosite-n genuni dacă silabe-n cuvinte nu se despart să alinte ceea ce ochiul admiră în corzi de suflet pe liră visuri dorm în călimară le scoate noaptea afară în scârțâitul de condei cu îngeri zboară către zei poetul nu tace nicicând el
POETUL NU TACE NICICÂND de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Poetul_nu_tace_nicicand_.html [Corola-blog/BlogPost/361649_a_362978]
-
De ne-ntâmplare și-un halou apatic Îți definește umbra... Pari că tinzi Spre-accente de răspuns numai când tace Poemul în zăpezi de chihlimbar Și doar când harta hărții se preface În cratima ce-o ții în buzunar Ca să pronunți genunile-mpreună... Sunt prinsă-ntr-o capcană de uimiri De când te țin tristețile de mână Și nu ai decât noapte în priviri... Referință Bibliografică: Altfel / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1505, Anul V, 13 februarie 2015. Drepturi de
ALTFEL de AURA POPA în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/aura_popa_1423803114.html [Corola-blog/BlogPost/340394_a_341723]
-
roditor, cu poame dulci și mari, înmiresmate, Și un copil gingaș, iscoditor, ce se juca prin crengile-i înrămurate. În fiecare zi se întâlneau, și se jucau ca doi prieteni buni, Și uite-așa anii treceau, iar copilașul dispăru-n genuni. Era flăcău și nu vroia să știe, de-al său prieten din copilărie, Iar mărul, prins de dor fără să știe, îl aștepta cu jind când va să vie. Veni-n-tr-o zi posac și fără vlagă, iar mărul fu din cale-afar
MĂRUL de NELU PREDA în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/nelu_preda_1430580488.html [Corola-blog/BlogPost/371304_a_372633]
-
Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1974 din 27 mai 2016 Toate Articolele Autorului Omul prin a sa fântână ce poartă izvorul vieții, Devine în timp columnă, ce-o glorifică poeții. Limbajul și rațiunea îi dau propria grandoare. Îl va înghiți genunea de și-o calcă în picioare. Vraja degetelor sale ține trează măreția. Operele muncii sale, sporesc lumii avuția. Adesea simte nevoia să își protejeze forța. Soarta o să vrea să poată să îi ocrotescă viața. Când credința-n el se stinge
OMUL de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1464356620.html [Corola-blog/BlogPost/375223_a_376552]
-
ai incredere-n mine. Am să-i dau plutașului talantul de aur, Dar am să te aștept și pe tine. Am să stau pe cea mai înaltă stâncă, Să mă vezi peste apă întinsă, De-o fi să cobori în genunea adâncă. Străbătuta de lavă aprinsă. Să nu te grăbești, căci plutașul așteaptă, Iubito să ai viață lungă, Cât Styxul e Styx și cât lumea e lume, Cei mai multi aici o sa-ajunga. Iar de-o fi să te duci înspre partea cealaltă
IMPREUNA PENTRU TOTDEAUNA ... de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/marius_mircea_ganea_1454345273.html [Corola-blog/BlogPost/363572_a_364901]
-
din 17 mai 2014 Toate Articolele Autorului DOAMNE ROGU-TE Am o simplă, mică rugăciune, Cum sunt plin de slăbiciune, Doamne dă-mi înțelepciune, Nu mă lăsa în vasta uscăciune, Prin negură TU mă poți răpune, Aruncându-mă în vreo genune. În sufletul meu cu amărăciune, Sunt ca în luna lui Răpciune, Ieșit cumva dintr-o agresiune, Fiind mereu sub opresiune. Privind în jur te uiți la recesiune, Lucrurile sunt de mică dimensiune, Evenimente care te pot indispune, Creându-ți o
DOAMNE ROGU-TE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1400341296.html [Corola-blog/BlogPost/372850_a_374179]
-
era decât marea / și iarăși marea în zori, /vitroasă, albă sub zare, / vibrând. / Și iată-mă înalt / Din nou lângă umbra rămuroasă a stâncii, / jumătate-n lumină / jumătate-n noaptea aceea incertă” (vol. Arhitectura visului, p. 46). Poetul pentru care „genunea fierbe jos și te așteaptă” (idem, p. 13), care simte „ceața, ce ne mână-ncet din spate” (vol. Culegătorul de alge, p. 28), poetul care afirmă: „Tu, gând al meu, putea-vei să presimți / Aleasa clipă-n care albii zimți
LIVIUS PETRU BERCEA, ÎNSEMNĂRI DESPRE POEZIA LUI EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Livius_petru_bercea_insemnari_despre_eugen_dorcescu_1331144841.html [Corola-blog/BlogPost/354303_a_355632]
-
inima pe cicatrici, Că într-o florărie de poveste Mi-e dor să știu că sunt... Un simplu licurici, focul-lui- Dumnezeu, Când nici lumina orbitoare N-o să mă conteste... SANCTUARE ÎN VEȘMÂNT Prin nopți de sanctuare, în veșmânt, Hălăduiesc fantastice genuni, Cu- atâta paradis și voluptate, Îmi caut zeitatea-n alte lumi. Heruvice ascensiuni coboară Spre sensul înțelesului curat. Prin înălțarea gândurilor clară, Mai văd un sanctuar neîmbrăcat. Ușor, îi dau cuvântul să-l îngâne, Ce-n voluptăți de vis neispitit
GRUPAJ DE POEZII. E DIMINEAȚĂ PUR-CREȘTINĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1422523397.html [Corola-blog/BlogPost/369423_a_370752]