354 matches
-
ca fiind inferioare celor aparținând lui Homer și lui Hesiod. N-ar fi oare mai potrivit să le considerăm modele ale unei perfecțiuni desăvârșite, rectificând astfel părerea noastră critică greșit formată prin lecturi anterioare fără valoare?”. Iată Însă că Boethos, geometrul, luă cuvântul și spuse așa (cunoști persoana, care acum se declară epicureu): (E) „Auzit-ai tu zise el, ce-a făcut pictorul Pauson?2 Primind o comandă, după cât se pare, ca să picteze un cal care se rostogolea pe pământ, el
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
geometrie grădinărească, a cărei frumusețe refrigerentă este în același timp virtutea și vițiul ei". Lovinescu greșește pentru că "a enunțat în primele două volume o psihologie superioară, iar acum, ca să zicem așa, o demonstrează. Purtarea sa de scriitor este aceea a geometrului care formulează definiția teoremei mai întâi și apoi o îndreptățește silogistic. Ciclul de romane Bizu se prezintă astfel ca teoremă literară. Căci d. Lovinescu rămâne scriitorul de structură clasicistă pe care îl cunoaștem, chiar dacă materia căreia i se aplică este
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
subiective care instituie un limbaj ideizat, o frazare riguroasă controlată strict. Sintaxa interioară a textelor doinașiene, refractară brumozităților, pune în valoare sensurile, reliefurile, semnificațiile mecanismele unui recitativ calm. Decantate lexical și perspectivizate filozofic, ideile (construcțiile aforistice) beneficiază de arta unui geometru al formelor limpezi care, făcându-și un miraj din logica ordonanței, din perfecțiunea și puritatea desenului verbal, ajunge la sublimare poetică. Lângă numele poetului s-au pus calificative ca neoclasic ori neo-parnasian, însă, dincolo de convenții, el năzuiește spre un cer
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
fizică, astronomie și la toate activitățile științifice cu care pierzi un timp enorm. Nihilist în materie de epistemologie, el își concentrează toate eforturile asupra moralei. Aceasta și nimic altceva. Așadar, în concepția lui Aristip, nu e nicio nevoie să fii geometru, poți intra în edificiul său și fără să dispui de documente științifice în regulă; de asemenea, nu trebuie să te închini la cifre, la numere, așa cum apar ele în Timaios, ca niște concepte operatorii majore în cosmogonia platoniciană. Nicio reminiscență
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pe bărbatul ce lucra acum În turn: acel Paolo Uccello din cele trei Bătălii de la San Romano, expuse În palatul Uffizi, National Gallery și Luvru. Alegerea nu era Întâmplătoare. Alături de Piero della Francesca, Uccello fusese, În pictură, cel mai bun geometru din epoca lui, având În rezolvarea problemelor o inteligență de inginer care Încă Îi mai impresiona pe specialiști. Umbra florentinului plana peste Întreaga frescă mare și circulară din turn, printre altele fiindcă primul gând de a abandona aparatele fotografice și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
gândit Îndelung proiectul lucrării Întreprinse și a fi căutat adevărata metodă de a dobândi cunoașterea tuturor lucrurilor de care spiritul meu ar fi capabil. Pe când eram mai tânăr, am studiat dintre ramurile filosofiei logica, iar dintre cele ale matematicii analiza geometrilor și algebra, trei arte sau științe care păreau că trebuie să contribuie oarecum la realizarea scopului meu. Studiindu-le Însă mi-am dat seama că, În ceea ce privește logica, silogismele și majoritatea celorlalte reguli ale sale servesc mai degrabă la a explica
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
În mod firesc. Și ultima, de a face peste tot enumerări atât de complete și revizuiri atât de generale, Încât să fiu sigur că n-am omis nimic. Aceste lungi șiruri de explicații foarte simple și la Îndemână, de care geometrii obișnuiesc să se slujească pentru a reuși În demonstrațiile lor cele mai dificile, mi-au oferit prilejul să-mi Închipui că toate lucrurile ce intră În sfera cunoașterii umane se Înlănțuie În același fel, respectînd condiția de a nu considera
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
inteligență sau altă natură, care să nu fie perfecte, ființa lor trebuie să depindă de puterea lui Dumnezeu În așa fel Încât nu puteau subzista nici un moment fără el. Am vrut apoi să cercetez alte adevăruri, și propunându-mi obiectul geometrilor, pe care Îl concepeam ca un corp continuu sau un spațiu infinit Întins În lungime, lățime și Înălțime sau adâncime, divizibil În diverse părți ce puteau avea diverse figuri și mărimi și care puteau fi mișcate și transpuse În toate
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Îl concepeam ca un corp continuu sau un spațiu infinit Întins În lungime, lățime și Înălțime sau adâncime, divizibil În diverse părți ce puteau avea diverse figuri și mărimi și care puteau fi mișcate și transpuse În toate felurile, căci geometrii presupun toate acestea despre obiectul lor - am parcurs câteva din cele mai simple demonstrații ale lor; și remarcând că cea mai mare certitudine pe care toată lumea le-o atribuie nu este bazată decât pe faptul că lucrurile sunt În mod
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
În somn nu trebuie deloc să ne facă să ne Îndoim de adevărul gândurilor pe care le avem când suntem treji. Căci, dacă li s-ar Întâmpla unora ca dormind să aibă o idee foarte distinctă, ca de exemplu un geometru să inventeze o nouă demonstrație, somnul său n-ar Împiedica-o să fie adevărată; cât despre greșeala cea mai obișnuită a viselor noastre, constând În faptul ca reprezintă diferite obiecte la fel ca simțurile noastre exterioare, nu are importanța faptul
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
și logice precum punctul, linia, pătratul, cercul, cubul, sfera, numărul, aleph. În abordarea problemei infinitului (și nu numai), Nichita Stănescu nu este un adept al logicii matematice, ci recurge la intuiție, despre care Poincaré spunea: "...se pare că te naști geometru, adică intuitiv, sau analist, adică logician". Din acest punct de vedere, poetul rămâne un geometru, adică un intuiționist convins... până la capătul vieții. GRUPA 7 Paradoxul lui Zenon Bibliografie: http://en.wikipedia.org/wiki/Zeno%27s paradoxes Motivația: Paradoxul lui Zenon, care
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
și nu numai), Nichita Stănescu nu este un adept al logicii matematice, ci recurge la intuiție, despre care Poincaré spunea: "...se pare că te naști geometru, adică intuitiv, sau analist, adică logician". Din acest punct de vedere, poetul rămâne un geometru, adică un intuiționist convins... până la capătul vieții. GRUPA 7 Paradoxul lui Zenon Bibliografie: http://en.wikipedia.org/wiki/Zeno%27s paradoxes Motivația: Paradoxul lui Zenon, care a fost rezolvat prin introducerea calculului infinitezimal, propune observarea relativă a fenomenelor: fie A și
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
botaniști și de zoologi și de membrii acestei grupe care au ajuns la următoarele concluzii. Membrii grupei au făcut două experimente: au măsurat distanțele dintre nodurile de unde cresc frunzele și au observat spirala de pe cochilia melcului, numită "spirala logaritmică" de către geometri. Au ajuns la concluzia că raportul distanțelor dintre două creșteri consecutive este egal cu (fac măsurători și în oră). În ce privește spirala logaritmică, ea are proprietatea că taie orice rază ce trece prin centrul 0, după un unghi constant. Raza OD
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de aceea, înfricoșează. Cam în asta a constat contribuția mea: reconfigurarea structurii de ansamblu a scenariului și sugerarea discretă a unei anumite iconomii poetice. Mai departe, încărcarea textului filmic cu materia concretă, emoțională și faptică a vieții, decuparea acesteia în geometrii de detaliu și transpunerea în realitate filmică un drum nesfârșit de lung, anevoios și consumator de talent i-au aparținut în întregime regizorului. Au trecut doi ani de atunci, în care nu am mai știut nimic despre viața filmului, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mica mea moarte. De mica mea durere. De micile mele pulsiuni mistice. Atâtea cuvinte s-ar dovedi inutile. Atâtea tipare s-ar dovedi un cheag de fantasme. Aș da deoparte metafora artificială. Aș degusta frumusețea naivă a mitului. Aș redeveni geometru. L-aș împrieteni pe Platon cu Crick și Watson. Pe Iisus cu Lynn Margulis. Șirurile de cifre ar fi rugăciunea mea sobră, de eremit al retortelor, de pustnic al lamelelor, de zăvorât al experimentelor" (Cel mai mult mi-aș dori
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
puțurile părăsite./ mirosuri stranii./ urmăresc soarele,/ dar fuga lui/ e definitivă./ cad frunze/ cad picături de sânge/ ochii se înfășoară în roșu" ***). Celelalte poeme din unicul volum de versuri al lui Constantin Pricop conțin fie tablouri statice, stilizate de un geometru impasibil, fie înscenări ironice ale luptei cu tentația histrionismului artistic (seria ingenioaselor Klee). Referințe critice (selectiv): Ion Bogdan Lefter, în "Viața Românească", nr. 9, septembrie, 1982; Ștefan Melancu, în "Echinox", nr. 10-11-12, octombrie-noiembrie-decembrie, 1982; Cristian Livescu, în "Steaua", nr. 10
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
valea Bistriței "lângă satul Vadul Gârcei"18, în "posesie amfiteotică", contra unei dări anuale de 12 lei/falcea. Pădurile de pe văile Tarcăului, Oanțului, Vadurilor și Gârc<in>ei, în întinderea ce urma să fie stabilită de către o comisie specială de geometri, rămâneau în exclusivitate pentru trebuința "băii de fier", al cărei necesar de lemne impunea "să se taie pe an cel puțin 150 de fălci". Pentru "parchetuirea" acestora, antreprenorii se ofereau să contribuie pe fiecare an cu câte 140 lei de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe de o parte, și o aplicarea a matematicii pe termen lung și într-un mod surprinzător, pe de altă parte. Permiteți-mi să vă dau unul din cele mai bine-cunoscute exemple pentru ilustrarea acestui punct. În anul 200 î.Hr., geometrul grec Apollonius din Perga a scris celebrul său Tratat despre secțiunile conice. Deși Apollonius însuși contribuise major la studiul astronomiei matematice, discursul său geometric asupra secțiunilor conice (elipsa, parabola și hiperbola) a fost un exercițiu de matematică pură în sens
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
ani din momentul dezvoltării teoriei matricilor ca parte a matematicii pure în anul 1860, și până la aplicarea ei ca instrument matematic fundamental în mecanica matricială pentru a descrie sisteme atomice în 1925, 30 de ani de la dezvoltarea calculului tensorial de către geometri din Italia în anii 1870 și până la aplicarea acestuia ca instrument matematic de bază în teoria relativității a lui Einstein, în 1910, 20 de ani de la dezvoltarea funcțiilor proprii ale operatorilor diferențiali și integrali de către David Hilbert în 1906-1910 (continuând
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
nu face filosofie poate modifica acest limbaj: acest lucru ar afecta foarte puțin concluziile mele. Contrastul dintre matematica pură și matematica aplicată iese în evidență cel mai clar, poate, în geometrie. Există știința geometriei pure22, în care există mai multe geometrii: geometria proiectivă, geometria euclidiană, geometria ne-euclidiană, și așa mai departe. Fiecare dintre aceste geometrii este un model, un tipar de idei, și poate fi judecată prin interesul și frumusețea fiecărui tipar particular al său. Este o hartă sau o
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
nu sunt imagini; aceasta este realitatea spațio-temporală a lumii fizice. Faptul că nu pot fi este cu siguranță evident, atât timp cât cutremurele și eclipsele nu sunt concepte matematice. Cuiva din afară i s-ar părea cel puțin paradoxal, dar pentru un geometru acesta este un truism; și cred că aș putea să aduc mai multă lumină prin exemplificarea care urmează. Să presupunem că susțin o prelegere despre un sistem geometric oarecare, cum ar fi geometria euclidiană normală, și că desenez pe tablă
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Am putea fi capabili să discernem o oarecare asemănare între cele două seturi de relații, și atunci geometria pură ar deveni interesantă pentru fizician; ne-ar da, în acest fel, o hartă care "s-ar potrivi cu faptele" lumii fizice. Geometrul oferă fizicianului un set întreg de hărți din care să aleagă. Poate o hartă se va potrivi unor fapte mai bine decât altele, și atunci geometria care furnizează acea hartă particulară va fi geometria cea mai importantă pentru matematica aplicată
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
și fac (din prima) cuceriri rapide, deși precare uneori, asemenea cavalerilor îndrăzneți din avangardă. În fapt, nu subiectul tratat le impune una sau alta dintre metode. Dacă despre primii se spune adesea că sunt analiști, iar despre ceilalți că sunt geometri, nimic nu-i împiedică pe unii să rămână analiști chiar și atunci când fac geometrie, în timp ce ceilalți rămân geometri chiar dacă se ocupă de Analiză pură. Natura însăși a spiritului lor îi face logicieni sau intuiționiști, și nu pot scăpa de asta
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
tratat le impune una sau alta dintre metode. Dacă despre primii se spune adesea că sunt analiști, iar despre ceilalți că sunt geometri, nimic nu-i împiedică pe unii să rămână analiști chiar și atunci când fac geometrie, în timp ce ceilalți rămân geometri chiar dacă se ocupă de Analiză pură. Natura însăși a spiritului lor îi face logicieni sau intuiționiști, și nu pot scăpa de asta când abordează un nou subiect. Nu este vorba nici de educația care a dezvoltat în ei una din
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
abordează un nou subiect. Nu este vorba nici de educația care a dezvoltat în ei una din cele două tendințe și a înăbușit-o pe cealaltă. Te naști matematician, nu devii unul, și se pare, de asemenea, că te naști geometru sau analist. Aș dori să citez câteva exemple și cu siguranță exemplele nu ne lipsesc; dar pentru a accentua contrastul, aș dori să încep cu un exemplu extrem: îmi cer scuze, dar sunt obligat să-l caut în cazul a
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]