354 matches
-
și logice precum punctul, linia, pătratul, cercul, cubul, sfera, numărul, aleph. În abordarea problemei infinitului (și nu numai), Nichita Stănescu nu este un adept al logicii matematice, ci recurge la intuiție, despre care Poincaré spunea: "...se pare că te naști geometru, adică intuitiv, sau analist, adică logician". Din acest punct de vedere, poetul rămâne un geometru, adică un intuiționist convins... până la capătul vieții. GRUPA 7 Paradoxul lui Zenon Bibliografie: http://en.wikipedia.org/wiki/Zeno%27s paradoxes Motivația: Paradoxul lui Zenon, care
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
și nu numai), Nichita Stănescu nu este un adept al logicii matematice, ci recurge la intuiție, despre care Poincaré spunea: "...se pare că te naști geometru, adică intuitiv, sau analist, adică logician". Din acest punct de vedere, poetul rămâne un geometru, adică un intuiționist convins... până la capătul vieții. GRUPA 7 Paradoxul lui Zenon Bibliografie: http://en.wikipedia.org/wiki/Zeno%27s paradoxes Motivația: Paradoxul lui Zenon, care a fost rezolvat prin introducerea calculului infinitezimal, propune observarea relativă a fenomenelor: fie A și
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
botaniști și de zoologi și de membrii acestei grupe care au ajuns la următoarele concluzii. Membrii grupei au făcut două experimente: au măsurat distanțele dintre nodurile de unde cresc frunzele și au observat spirala de pe cochilia melcului, numită "spirala logaritmică" de către geometri. Au ajuns la concluzia că raportul distanțelor dintre două creșteri consecutive este egal cu (fac măsurători și în oră). În ce privește spirala logaritmică, ea are proprietatea că taie orice rază ce trece prin centrul 0, după un unghi constant. Raza OD
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
ca fiind inferioare celor aparținând lui Homer și lui Hesiod. N-ar fi oare mai potrivit să le considerăm modele ale unei perfecțiuni desăvârșite, rectificând astfel părerea noastră critică greșit formată prin lecturi anterioare fără valoare?”. Iată Însă că Boethos, geometrul, luă cuvântul și spuse așa (cunoști persoana, care acum se declară epicureu): (E) „Auzit-ai tu zise el, ce-a făcut pictorul Pauson?2 Primind o comandă, după cât se pare, ca să picteze un cal care se rostogolea pe pământ, el
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
la Mantua, menit? s? formeze elită cet??enilor. Totu?i, idealul umanist al ecumenismului, dac? nu chiar al cosmopolitismului, al dragostei pentru oameni, al armoniei ?i echilibrului puterilor nu face loc ?i reali-z?rilor ?tiin?ifice ale vremii: cercet?rile geometrilor ?i ale arti?tilor asupra perspectivei sau contribu?iei algebrei, de exemplu. Arhitectură g�ndit? ?i construit? la Floren?a �n secolul al XV-lea, este influen?at? de spiritul umanist. Dar ea �mbin?, dintr-o necesitate de prim ordin
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
unității în diversitatea și metamorfoza întrupărilor. Un discurs poetic stăpânit, pe întreaga sa suprafață, de luciditatea unei conștiințe care-i rotunjește toate reliefurile; o rostire iubitoare de clarități, înscriind, în ritmurile-i solemne, până și tulburile fantasme nesupuse, îndeobște, nici unei geometrii; considerarea reticentă a contingentului și concentrarea tuturor puterilor de gândire și imaginație spre un orizont al permanențelor umane, ca și salvate de mutilările istoriei: sunt trăsături ce situează lirica lui Ștefan Augustin Doinaș într-un spațiu pe care ne-am
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
valea Bistriței "lângă satul Vadul Gârcei"18, în "posesie amfiteotică", contra unei dări anuale de 12 lei/falcea. Pădurile de pe văile Tarcăului, Oanțului, Vadurilor și Gârc<in>ei, în întinderea ce urma să fie stabilită de către o comisie specială de geometri, rămâneau în exclusivitate pentru trebuința "băii de fier", al cărei necesar de lemne impunea "să se taie pe an cel puțin 150 de fălci". Pentru "parchetuirea" acestora, antreprenorii se ofereau să contribuie pe fiecare an cu câte 140 lei de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
stabilirii limitelor valabilității și a domeniului de aplicabilitate a respectivei teorii, precum și a găsirii metodelor de construire mai rațională a acesteia. Apariția geometriilor neeuclidiene a pus în discuție noțiunea de axiomă. Aceste două geometrii au apărut după ce o serie de geometri au căutat să găsească o demonstrație pentru faimosul postulat al lui Euclid referitor la câte paralele pot fi duse printr-un punct exterior la o dreaptă dată. Această demonstrație s-a dovedit imposibilă, până când, în același timp, doi geometri au
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
de geometri au căutat să găsească o demonstrație pentru faimosul postulat al lui Euclid referitor la câte paralele pot fi duse printr-un punct exterior la o dreaptă dată. Această demonstrație s-a dovedit imposibilă, până când, în același timp, doi geometri au avut ideea să renunțe la el socotind că-l pot înlocui cu un postulat contradictoriu cu acesta. În prezent există 3 tipuri de geometrii: a) geometria euclidiană, cu postulatul lui Euclid valabil (care poate fi enunțat și sub forma
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
fizică, astronomie și la toate activitățile științifice cu care pierzi un timp enorm. Nihilist în materie de epistemologie, el își concentrează toate eforturile asupra moralei. Aceasta și nimic altceva. Așadar, în concepția lui Aristip, nu e nicio nevoie să fii geometru, poți intra în edificiul său și fără să dispui de documente științifice în regulă; de asemenea, nu trebuie să te închini la cifre, la numere, așa cum apar ele în Timaios, ca niște concepte operatorii majore în cosmogonia platoniciană. Nicio reminiscență
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
alte studii de istoria artei, București, 1971; Shakespeare, Sonete, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 1974; Poezia trubadurilor provensali, italieni, portughezi, a truverilor și minnesängerilor, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 1980. Repere bibliografice: Mircea Tomuș, Cronică teatrală - „Curcubeul negru”, „Facla” (Cluj), 1969, 7145; Liviu Petrescu, Geometrii imaginare - Monument Shakespeare, TR, 1974, 22; Marian Papahagi, O antologie de poezie medievală, TR, 1980, 50; I. Pulbere, Poezia trubadurilor, a truverilor și a minnesängerilor, ST, 1981, 4; Marian Papahagi, Un profesor, un traducător, TR, 1987, 43; Dicț. scriit. rom
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285821_a_287150]
-
sau terminologiilor din domeniul socio-uman. Radius desemnează unul dintre "oasele mâinii" în nomenclatura anatomică și are ca model lat. radius, ii. Extensiunea metaforică a fost posibilă datorită unei alte caracteristici conceptual-semantice a cuvântului latin: "radius, ii"- "bețișor... vargă, bastonaș al geometrului" (Gh. Guțu, 2003: 121) care a permis analogii între cele două domenii. În baza aceleiași matrici se produc dezvoltări metaforice și în limbajul matematic, în mecanică, fizică, dacă ne referim la conceptul de "rază" (rază a cercului, rază luminoasă, spiță
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
aripi de vultur, astrologia. Acolo au trăit și au strălucit cei mai vestiți învățați ai lumii vechi. Hisparc, cel mai de seamă astronom, Aristarch din Samos, cel care a găsit distanța de la Soare la Lună și a susținut sistemul heliocentric(!); geometrul Menelaus; medicul Claudiu Galien; Apolonius din Perga, geometrul conicelor și al excentricelor mobile; Ptolemeu Claudiu, inventatorul trigonometriei; Eratostene, care a socotit mărimea pământului atât de bine, cum numai de 200 de ani încoace s-a putut calcula exact. Aici s-
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
au strălucit cei mai vestiți învățați ai lumii vechi. Hisparc, cel mai de seamă astronom, Aristarch din Samos, cel care a găsit distanța de la Soare la Lună și a susținut sistemul heliocentric(!); geometrul Menelaus; medicul Claudiu Galien; Apolonius din Perga, geometrul conicelor și al excentricelor mobile; Ptolemeu Claudiu, inventatorul trigonometriei; Eratostene, care a socotit mărimea pământului atât de bine, cum numai de 200 de ani încoace s-a putut calcula exact. Aici s-au scris tratate mistice, opere nebuloase, încurcate sau
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
o sferă, suma unghiurilor unui triunghi nu este egală cu 180°. Deci teorema lui Pitagora nu este valabilă decât în spațiul linear al geometriei lui Euclid, deoarece suma unghiurilor unui triunghi pe suprafața pământului poate fi superioară triunghiului pitagoreic. Noua geometri euclidiană În geometria euclidiană suma unghiurilor unui triunghi poate fi superioară triunghiului pitagoreic Întâlnindu-l pe Dr. Isaac Beeckman la Universitatea din Caen, specializat în mecanismele de gândire, este fascinat de subiect și îi dedică următorii 54 de ani ai
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cu miză mare, astfel încât la final cititorul aproape că nu mai are de ales: va adera necondiționat la punctul său de vedere sau va fi nevoit să trișeze, sub-interpretând ceea ce textul îi oferă. Înaintea lui Caragiale, el este întâiul mare "geometru" din literatura română. Să revenim la scena care recuperează istoria Monocherolepardalului. Mai întâi, aceasta este plasată exact la jumătatea romanului, întrucât autorul îi conferă o funcție extrem de importantă: aceea de a legitima dreptul Inorogului la tronul țării patrupedelor. După derularea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
interpretare iese în evidență imediat ce ne îndreptăm atenția asupra distincției trasată de Kant între cunoașterea filosofică și cea matematică. La baza acestei distincții stă, așa cum am văzut, ideea lui Kant că cunoașterea matematică înaintează doar prin construirea conceptelor. Astfel, dacă "geometrul se ocupă de această problemă [a găsirii raportului dintre suma unghiurilor unui triunghi și un unghi drept] începe prin a construi un triunghi. Fiindcă știe că două unghiuri drepte fac împreună cât toate unghiurile adiacente care pot fi trase dintr-
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
matematică este abilitatea matematicianului de a produce figuri construindu-le. Astfel, în cazul teoremei despre raportul dintre suma unghiurilor unui triunghi și un unghi drept, demonstrația este ghidată de construcții pe un triunghi dat. Pentru a ajunge la această demonstrație, geometrul trebuie să înceapă "prin a construi un triunghi". După asta, el continuă prelungind BC în E și trasând CD paralel cu BA. În urma acestei construcții obținem unghiurile ACD și DCE. Din faptul că BA este paralelă cu CE, avem BAC
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
singurele surse de judecăți sintetice a priori. Putem pune în acest punct întrebarea care ne interesează în aceasta secțiune: ce face ca matematica să fie aplicabilă la lumea empirică? Dacă luăm cazul geometriei, răspunsul este următorul: "spațiul, așa cum îl gândește geometrul, este tocmai forma intuiției sensibile pe care o găsim a priori în noi și care conține temeiul posibilității tuturor fenomenelor exterioare." (Prolegomene, p. 89). Cum spațiul, înțeles ca formă a sensibilității, este acel ceva pe care se întemeiază posibilitatea fenomenelor
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
sensibile pe care o găsim a priori în noi și care conține temeiul posibilității tuturor fenomenelor exterioare." (Prolegomene, p. 89). Cum spațiul, înțeles ca formă a sensibilității, este acel ceva pe care se întemeiază posibilitatea fenomenelor, cunoașterea la care ajunge geometrul în legătură cu acesta va fi valabilă și despre tot ce poate fi întâlnit în spațiu. Putem dezvolta considerații similare și în cazul aritmeticii. 1.1.4. Distincția pur aplicat Din cele spuse mai sus despre construcția obiectelor matematice și despre felul
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Beltrami a unei interpretări a lucrării lui Lobacevski. Ajungem astfel la ultima dintre cele trei etape amintite mai sus. Contribuția majoră a lui Beltrami constă în construirea unui model al geometriei hiperbolice. Acesta reușește să găsească o suprafață a cărei geometrii intrinseci să fie hiperbolică: aceasta este pseudosfera 20. O pseudosferă se obține rotind un tractrix în jurul asimptotei sale. Ce este interesant de remarcat în legătură cu aceasta este că pe ea sunt valabile rezultatele obținute de Lobacevski și Bolyai și astfel poate
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
varză, ardei, mai departe porumbiști, trifoiște, Jucu controlorul, parcurs corect al biletelor, încă șase-șapte ore de stat împreună, stratul de țigle alt sat, brad împăduriri pe kilometri, arbuști și tufișuri pe jos, în 10-15 km puncte de ghidaj în Gherla, geometru în consecința faptului că legătura cu cerul se face postural, pe statura înaltă a bisericilor lumea căzînd în toamnă, relief de văi la oră de amiază, nori albi cu releul pe deal, Mintiu Gherlii două biserici, semn cu creta pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Rimmer îi îngădui: - Bine, fă atunci cum știi... IAȘII ÎN 1951 IV În disperare de cauză, Cățeaua încercă altă mișcare pentru a-și surprinde faliții. A aranjat cu profesorul de matematică, Eugen Țâmpoc, să-i cedeze o jumătate din oră. Geometru de elită și preocupat de probleme încâlcite mai mult decât de pregătirea elevilor, Țâmpoc, când intra în clasă, începea să dicteze din mers datele problemei care în clipa aceea îi absorbise interesul. Făgăduia celui care îi află soluția să-i
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
, Felicia (17.XII.1928, Bicazu Ardelean, j. Neamț), poetă și prozatoare. Este fiica Ecaterinei (n. Rogin) și a lui Aurel Crișan, inginer geometru. Face școala primară în Vânători- Neamț, liceul la Piatra Neamț, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei. Va absolvi Facultatea de Filosofie, secția ziaristică (1955) și Facultatea de Filologie (1963). Funcționează ca profesorară la Liceul „Elena Cuza” din Craiova, redactor la „Gazeta învățământului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288031_a_289360]
-
de plumb, pila Leclanche. Electroliza metodă de obținere a substanțelor simple și compuse. Legile electrolizei aplicații. 10. Reacții cu formare de precipitate. Solubilitate. Produs de solubilitate. 11. Reacții cu formare de combinații complexe. Numere de coordinare (2,4,6) și geometrii de coordinare. 12. Noțiuni generale de termodinamică chimică: energie internă, entalpie, entropie, entalpie liberă. Legile termochimiei. Aplicații. 13. Noțiuni generale de cinetică chimică: viteza de reacție, reacții simple de ordinul I și II. Factorii care influențează viteza de reacție. 14
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]