835 matches
-
făcând din orașe locuri eminamente vulnerabile la oricare agent perturbator exogen sau endogen. În ceea ce privește numărul de victime, în ultimii 35 ani, circa 87% din pierderi sunt datorate fenomenelor naturale, împărțite aproape in mod egal între cele climato-hidrologice și cele geologo geomorfologice, restul de 13% relevând evenimente extreme de origine tehnologică (Grozavu, 2007). Catastrofele tehnologice nu se înscriu decât rar în clasa de riscuri extreme, statisticile evidențiind o medie de circa 30 victime pentru accidentele majore (catastrofele de la Cernobâl și Bhopal, cu
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
are o densitate cuprinsă între 0,40-0,50 km/km2, urmat de 20% cu 0,50-0,60 km/km2, 18% între 0,30-0,40 km/km2 și 10% sub aceste valori. Relieful Podișului Bârlad este tipic deluros, fiind o subunitate geomorfologică etalon, având în partea nordică un relief structural, reprezentat prin văi consecvente (majoritatea afluenților Bârladului), subsecvente (Bârladul superior, Racova, Lohanul), cueste (Coasta Racovei, Bârladului, Lohanului) sau suprafețe structurale dispuse sub forma unor niveluri distincte (Repedea, Tansa-Suhuleț, Ipatele, Șcheia). În lipsa unor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
prezența apei din abundență, terenurile bune pentru agricultură și păstorit, de pe terasele văilor și șesurilor Bârladului au asigurat condiții optime pentru o intensă locuire și au facilitat posibilitatea comunicării, a legăturilor dintr-o parte în alta a spațiului moldovenesc. Condițiile geomorfologice denotă o dispunere uniformă a siturilor spre diferite forme de relief, cum ar fi platformele, terasele văilor, șesurile, mai rar zonele inundabile ale Bârladului (lunca acestuia). Cea mai recentă statistică (de la jumătatea anilor '90), la care vom face mai des
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lunca Berhecilui de acum, cu gândul și cu nostalgia luncii care a fost, pentru că aspectul ei prezent este departe de frumusețea și bogăția de altădată. Actuala înfățișare a luncii, peisajul ei, au suferit modificări substanțiale datorită unor procese hidrologice și geomorfologice specifice, dar mai cu seamă datorită intervenției omului. Nu greșesc și nici nu exagerez atunci când spun că poate cele mai frumoase clipe din vremea copilăriei, ale multor generații de tărniceni, bărboșeni sau lăzeni, sunt legate de această luncă. Ele se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din vestul Oceanului Pacific. AFELIU punctul cel mai depărtat de Soare de pe orbita unei planete. AFLUENT curs de apă ce se varsă în altul mai important, punctul de joncțiune numindu-se confluență; exemple: Prutul și Siretul sunt afluenți ai Dunării. AGENȚI GEOMORFOLOGICI forțele tectonice, fizice, chimice, mecanice sau biotice ce acționează asupra scoarței terestre, modificându-i suprafața și creând forme de relief; exemple: vântul, precipitațiile, ghețarii ș.a.. AGRICULTURĂ ramură de bază a economiei cu două subramuri: cultura plantelor și creșterea animalelor. AGROTERASĂ
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
x” suprafețe, cu fizionomie, înclinare, expunere și extindere diferită, care definesc prin complexitatea lor forme variate și tipuri sau subtipuri de unități de peisaj. Elementele care impun diferențieri de specificitate peisajului determinat de relief sunt, în majoritatea cazurilor, de ordin geomorfologic și orografic asociate apoi componentei biogeografice: altitudinea; pantele (prin formă și mai ales prin aliniamentele de schimbare a valorii lor); expoziția versanților; forma interfluviilor (plată, rotunjită, ascuțită); forma versanților și a văilor; structura orografică; formele de relief structural și petrografic
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
apoi componentei biogeografice: altitudinea; pantele (prin formă și mai ales prin aliniamentele de schimbare a valorii lor); expoziția versanților; forma interfluviilor (plată, rotunjită, ascuțită); forma versanților și a văilor; structura orografică; formele de relief structural și petrografic; depresiunile; unele procese geomorfologice actuale a căror frecvență sau intensitate deosebită produc degradări însemnate (spălări, șiroiri, alunecări, torențialitate) devenind factori de vulnerabilitate, hazard sau de risc geomorfologic; vegetația și modul de utilizare a terenurilor, sunt componentele sistemice care în majoritatea situațiilor se impun observării
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
ascuțită); forma versanților și a văilor; structura orografică; formele de relief structural și petrografic; depresiunile; unele procese geomorfologice actuale a căror frecvență sau intensitate deosebită produc degradări însemnate (spălări, șiroiri, alunecări, torențialitate) devenind factori de vulnerabilitate, hazard sau de risc geomorfologic; vegetația și modul de utilizare a terenurilor, sunt componentele sistemice care în majoritatea situațiilor se impun observării în mod direct, prin arealul compact, culoare, tip (păduri, pajiști, arbuști etc.), reflectând cel mai bine relațiile și ierarhiile acestora (condiționarea sol-utilizare a
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
august-septembrie, care de obicei este considerată de o calitate superioară fiind coaptă peste vară; iarbă cosită (fân) după coasa din vară; etc. Subcompetențele specifice verificate prin lectura geografică 1. Poziționarea geografică/localizarea pe Harta fizică a României a tuturor unităților geomorfologice care sunt menționate în lectură(delimitări, încadrări teritoriale, vecinătăți, drenaj/ape etc); 2. Explicarea cauzală a diferențierilor impuse de expoziția, înclinarea și asimetria versanților care creează utilizări ale terenului și peisaje diverse în general (în cazul Munților Cozia); 3. Înțelegerea
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
destinul Vienei a fost unul tragic. A avut parte de o moarte lentă, prin sufocarea imperiului său devenit tot mai debil. Geografic, apariția noii rute strategice s-a datorat, așa cum se întâmplă de obicei, accesibilități. Se evidențiază absența unor obstacole geomorfologice majore și transferul facil care se realizează dintr-un bazin hidrografic în altul. De la Moscova spre Varșovia se trece ușor prin Podișul Valdai. Se urmează cursul superior al Niprului pentru a ajunge în bazinul Nemanului și mai departe al Vistulei
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
folclorice și lingvistice (inclusiv în domeniul toponimiei) s-au impus ca o “pecete” a timpului, chiar cu deosebiri de la o zonă la alta. Deoarece Valea Trotușului se extinde pe teritorii din cinci județe (Bacău, Covasna, Harghita, Neamț și Vrancea), structura geomorfologică și cea a reliefului este diversă, pusă în evidență de elemente caracteristice. Dintre acestea, se cuvine să fie menționate două, legate indisponibil de originea și evoluția în timp a vieții pe aceste străvechi meleaguri. Este vorba, în primul rând, pe lângă
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
configurarea unor tipuri relativ asemănătoare de medii naturale, din peninsula arabă până pe litoralul atlantic. Acest fapt induce o anumită monotonie peisagistică, întreruptă însă de o serie de “excepții de mediu”, reprezentate de unele discontinuități naturale, cauzate în general de factori geomorfologici. Astfel, unele catene orografice impun, pe restrânsele suprafețe pe care le ocupă, o azonalitate climatică, care generează la rându-i areale landșaftice atipice, intrazonale, situate de regulă, la marginile spațiului arab: catenele montane din sudul peninsulei arabe, munții Atlas din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
să demonstreze “unitatea pământului iberic cu cel marocan” și să justifice, în fond, politica externă a autorităților spaniole de atunci. Astfel, colonelul Armada a invocat comuniunea unor elemente geotectonice (mișcările orogenetice comune în care s-au format Pirineii și Atlasul), geomorfologice, climatice, biogeografice, pedologice și istorice, ca argumente pentru definirea spațiului ibero maghrebian ca “o mare unitate geografică”, în care Marocul ar reprezenta o prelungire peste Gibraltar a pământului spaniol - o “Iberie africană”. Generalul Alfredo Kindelan Duany definește în 1941 acest
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
ocolului silvic Eminescu UP II - Vorona. Relieful se caracterizează prin prezența unor culmi deluroase prelungi, cu orientare generală nord-sud. Comuna Vorona se află situată în partea de est a Podișului Sucevei, pe șesul și terasele Siretului. Din punct de vedere geomorfologic zona studiată se încadrează în: unitatea Podișul Moldovei subunitatea Podișul Sucevei la V de apa Siretului la NV de Dealul Mare-Hârlău Altitudinile maxime se întâlnesc în nordul masivului Dealul Mare (400 m), Dealul Chiscovata (411m), Dealul Mare Sihăstrie 490 m
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Blesca, unde cu ani în urma, în special în timpul verilor ploioase apele se în urau și se tulburau. Regularizarea acestor pârâie a facut să dispară fenomenul; Valea Iezerului, Valea Valea Costei, Valea Cosestilor. Pe cuprinsul teritoriului comunei se deosebesc trei unități geomorfologice distincte: relieful colinar, podișuri Îsau platouriă, văile Îsesurileă situate pe paraiele, afluenți ai Racovei: Podisul Blesca, Podisul Ursoaia,Podisul Tulburea, Podisul Delnita, Podisul Maioreasa, Podișul Cosești, Podisul Vlădeni, Podișul Mănșstirea. Datorită faptului că dealurile au în general pante repezi, apele
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
regiuni deșertice din America de Nord sunt: deșerturile din Podișul Marelui Bazin, regiunea Sonora (care include, în afara deșertului Sonoran propriu zis, și podișul Arizonei, Colorado, Viscanta Magdalena și deșerturile din jurul golfului California), deșertul Mojave, deșertul Chihuahua. Din punct de vedere al structurii geomorfologice, deșerturile SUA și ale Mexicului se deosebesc de cele ale Asiei, prin predominarea unor morfostructuri complexe. În relieful acestor deșerturi se impun adesea o succesiune de creste montane de mică înălțime și depresiuni intramontane largi, cu depuneri aluviale, lacustre și
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
1975, cu ocazia unor lucrări de excavare și lărgire a albiei minore a râului Bahlui, între Podul Roș și Podul Trancu. Rezultatele acestor cercetări au fost publicate în anul 1977 (MARTINIUC, CHIRICA, NIȚU 1977), accentul fiind pus pe stabilirea poziției geomorfologice și cronologice a așezării. În cel de al doilea caz, așezarea cucuteniană din apropierea satului Hoisești (com. Dumești, jud. Iași) a fost descoperită în anul 1988, prin adunarea unor materiale ceramice, de către locuitorul I. Istov. Au urmat cercetări de suprafață efectuate
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Colin Renfrew în anii 80 și rămân încă valabile, deși domeniile de cercetare ale acesteia s-au diversificat și specializat considerabil. Astfel, acestea constau în utilizarea sistematică a controlului cronologic pentru stabilirea intervalului de timp în studierea locală a evoluției geomorfologice și a peisajului înconjurător al unui sit. De asemenea, un loc important este ocupat de dezvoltarea unui model de microgeomorfologie umană a unui loc de activitate, cu accent asupra modului în care implicarea factorului uman acționează ca agent formator asupra
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Câmpiei Moldovei, într-un meandru de pe stânga cursului inferior al râului Bahlui, în dreptul podului care asigură legătura cu satul Hoisești, dinspre D.E. 587 Iași - Roman (la 19 km de Iași se desprinde D.C. 36A spre Hoisești) (Pl. 2/1). Landșaftul geomorfologic al zonei Dumești, care apare sub forma unei câmpii cu fragmentare colinară și deluroasă a fost format prin activitatea de eroziune și acumulare a văii Bahluiului și a afluenților săi, în condițiile unui regim tectonic de platformă (MARTINIUC, BĂCĂUANU 1961
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
modelare. În cazul în care argila extrasă este prea umedă pentru a fi prelucrată, remedierea acestei probleme este relativ simplă și constă în adăugarea de nisip fin sau alt degresant de natură organică (SKIBO, SCHIFFER, REID 1989, 136-137). Analizând caracteristicile geomorfologice ale hinterland-ului așezării de la Hoisești, observăm că acesta oferă cu generozitate, atât argila umedă, cât și nisipul necesar manufacturării rapide a vaselor ceramice (BODI 2007, 181). Luând în considerare caracteristicile fizice și termice ale fiecărui tip de pastă și
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
sunt mult mai numeroase și mai diverse decît cele geografice. Aspectele cele mai frecvent folosite drept criterii de clasificare sunt: structura formativă (simple, derivate și compuse, numite și analitice), domeniul lexical de proveniență al formanților (apelative, antroponime, toponime), caracteristicile semantice (geomorfologice, floră, faună, cultură agricolă, căi de comunicație, construcții sau amenajări, aspecte social istorice etc.), derivative (sufixul -uș, -el, eț, -ior, -ișor, -uț, -uia, -uica, -ica, -ița etc.) sau gra maticale (singular > < plural, masculin > < feminin, nominativ > < genitiv > < acuzativ, substantiv + substantiv, substantiv
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
au propus etimoane diferite pentru acest nume, aparținînd limbii romîne, substratului, limbii germane sau limbii slave. Finala -ova încadrează toponimul într-o serie bogată de nume (Craiova, Sadova, Brabova, Glogova etc.) de așezări umane sau obiecte geografice fizice (ape, aspecte geomorfologice), ale căror etimoane aparțin limbii slave (sufixul -ov, -ova poate arăta posesia, apartenența, dacă e atașat unui nume de persoane, sau caracteristica locului, dacă e atașat unui apelativ: glogova < glogov, „cu păducei“). O soluție foarte simplă este cea oferită de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
limite ea are o lățime maximă de 4 km (la nivelul ultimelor terase lățimea este de 1,2-1,3 km) și o lungime ce depășește 6 km. Energia maximă a reliefului atinge 560 m”<footnote Ioan Iosep, Dragomir Paulencu, Harta geomorfologică a depresiunii Vama, în “Lucrările științifice ale cadrelor didactice”, vol. I, Suceava, 1970, p. 359 footnote>. Din punct de vedere geologic, depresiunea (bazinul depresionar) Vama 6, este sculptată în flișul a două unități: a șisturilor negre (cretacice) și a celei
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ARC Barajul a fost realizat pentru asigurarea necesarului de apă industrială a Combinatului Siderurgic Hunedoara. Amplasamentul barajului a fost ales pe râul Cerna transilvană, la cca. 6,5 km de Hunedoara. După studierea a mai multor variante și a condițiilor geomorfologice, barajul de la Cinciș a fost ales ca tip de baraj de beton în arc. Caracteristicile constructive ale barajului sunt: înalțimea maximă deasupra fundației 48 m; lungimea la coronament 220 m; lățime maximă la coronament 4,5 m; lățime maximă la
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
de istorie veche a României., Ed. Științifică și Enciclopedică, București. 93.Pișotă, I. (1987)Biogeografîe, CMU București. 94.Pișotă, I., Buta, I. (1983)Hidrologie, E.D.P., București. 95.Parvan, V. (1982)Getica, Ed. Meridiane, București. 96.Ploscaru, D. (1973)Podișul Central-Moldovenescstudiu geomorfologic, teză de doctorat, Univ. Iași. 97.Poghirc, P. (1979)harta "Rețeaua așezărilor rurale din Moldova după condițiile naturale", Univ. Iași. 98.Poghirc, P. (1983)Podișul Bârladului, Univ. lași. 99.Popa, A. (1973)Caracterizarea erodabilității solurilor din Podișul Bârladului și măsurile
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]