176 matches
-
în anul 1975. a fost un profesor prin excelentă și un cercetător înnăscut. În învățământ a susținut, atât în cadrul Facultății de Geologie-Geografie, cât și la Facultatea de Istorie-Geografic a Institutului Pedagogic din București, cursuri de geografie fizică și regională, de geomorfologie generală și a României, de cuaternar, etc. În condițiile perioadei postbelice și ale învățământului reformat de după 1948, a suferit, din păcate, rigorile politice ale epocii. Nu i s-a îngăduit conducerea de doctorate sau contacte științifice în străinătate. Cauzele au
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
căruia îi este dedicat articolul acesta. Activitatea de cercetare a desfășurat-o toată viata în paralel cu cea didactică. A fost membru activ al Institutului de Geografie încă de la înființarea acestuia în 1944, unde a condus, un timp, Sectorul de Geomorfologie. A participat direct la cercetările desfășurate pentru elaborarea Monografiei geografice, voi. I (1954-1958) și a altor lucrări fundamentale realizate de Institut. A colaborat și cu alte instituții de cercetare din tara noastră, între care Institutul de Meteorologie și Hidrologie, Institutul
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
Română - căreia îi consacră, în 1976, o sinteză a cercetărilor de teren a unei bogate informații de specialitate, între care se detașează forajele, analizele sporo-polinice, reconstituirile paleogeografice, servind cu precădere practicienilor, o încercare de aplicație a concepției sistemice , multicorelative în geomorfologie. Studii variate, publicate cu deosebire în periodicele geografice ale Academiei, în cele ale Societății de Geografie, dar și în reviste de peste hotare - fără ca autorul lor să fi avut prilejul de a călători în străinătate - sunt consacrate piemonturilor, depozitelor corelate din
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
mai tinere la cele mai vechi formațiuni peneplenizate ale Dobrogei etc. Dintr-o atare experientă de cercetare, îmbogățită permanent și metodologic, împletită cu sarcinile sale didactice (în anii '50 ținea pentru prima dată în Universitatea din București un curs de geomorfologie a României), se naște mai târziu o sinteză precum "Geomorfologia României" (1973), asa cum, în 1951, capitolul de geomorfologie din "Manualul Inginerului de Mine", vol. I, încununat cu Premiul de Stat, se înscrie ca o inițiere, mult lărgită apoi în
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
etc. Dintr-o atare experientă de cercetare, îmbogățită permanent și metodologic, împletită cu sarcinile sale didactice (în anii '50 ținea pentru prima dată în Universitatea din București un curs de geomorfologie a României), se naște mai târziu o sinteză precum "Geomorfologia României" (1973), asa cum, în 1951, capitolul de geomorfologie din "Manualul Inginerului de Mine", vol. I, încununat cu Premiul de Stat, se înscrie ca o inițiere, mult lărgită apoi în cursul sau de "Geomorfologie, cu elemente de geologie" (1969, 1971
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
și metodologic, împletită cu sarcinile sale didactice (în anii '50 ținea pentru prima dată în Universitatea din București un curs de geomorfologie a României), se naște mai târziu o sinteză precum "Geomorfologia României" (1973), asa cum, în 1951, capitolul de geomorfologie din "Manualul Inginerului de Mine", vol. I, încununat cu Premiul de Stat, se înscrie ca o inițiere, mult lărgită apoi în cursul sau de "Geomorfologie, cu elemente de geologie" (1969, 1971). Din aceeași perioadă datează și cursurile sale "Europa, Asia
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
naște mai târziu o sinteză precum "Geomorfologia României" (1973), asa cum, în 1951, capitolul de geomorfologie din "Manualul Inginerului de Mine", vol. I, încununat cu Premiul de Stat, se înscrie ca o inițiere, mult lărgită apoi în cursul sau de "Geomorfologie, cu elemente de geologie" (1969, 1971). Din aceeași perioadă datează și cursurile sale "Europa, Asia" (1967), "Australia, Oceania, Antarctica" (în colab., 1972), și o hartă murală inedită, "Dinamica litosferei, Tectonica Plăcilor", scara 1 : 22.000.000, ilustrare cartografică de uz
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
sunt împărțiți în trei categorii: abrupți, moderați și lini. După forma pantei aceștia sunt: concavi, convecși, rectilinii și complecși. Aceștia din urmă prezintă rupturi de pantă sau linii de inflexiune, pe locurile unde se unesc două din tipurile anterioare. În geomorfologie se folosește o clasificare oarecum evolutivă: versanți tineri, maturi și bătrâni, sau mai simplificată: versanți abrupți (fără pături de alterări) și versanți în echilibru dinamic (cu pături de alterări). Cauza care face ca un versant să îmbrace o formă sau
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
inselbergului sau poate avea intrânduri adânci sau mai mici în interiorul abruptului muntos. Se formează cu precădere în regiunile semiaride calde. Dacă suprafață reziduală finală este o peneplenă sau o pediplenă — această este una din cele mai discutate probleme generale ale geomorfologiei. Că noțiune peneplenă are întâietate, fiind prima fondată și documentată de către W. Davis, și „apărată” de H. Bauling (1950). Această „aproape -câmpie” se formează prin lărgirea văilor, micșorarea pantei versanților de sus în jos și scăderea altitudinii relative a interfluviilor
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
depresionare în cadrul câmpiilor de sandre. Cursurile fluvio-glaciare au antrenat cu ele și blocuri de gheață, pe care le depun după o anumita distanță, acoperindu-le ulterior cu aluviuni. Este acea „gheață moartă” sau „fosilă” care prin topire creează zoliile. 1.“Geomorfologie generala”, Ilie, Gr. Posea, N. Popescu, 1970, Editura Didactică și Pedagogică, București 2. “Dictionar de geografie fizica”, Ielenicz M. și colab., 1999, Editura Corint, București
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
o lună după eveniment. Observațiile sunt realizate cu ajutorul unui „pachet științific” care include instrumente de imagistică, spectroscopice, de investigații pe baza undelor radio, de măsurare a radiațiilor și a plasmei solare și alte instrumente. Scopurile științifice ale sondei sunt caracterizarea geomorfologiei globale a lui Pluto și a satelitului său - Charon - a compoziției suprafeței, analiza atmosferei neutre și ionizate a lui Pluto și rata de eliberare a atmosferei.
Pluto () [Corola-website/Science/326883_a_328212]
-
1966-1980), participând activ la toate formele procesului de învățământ până în 1980, când s-a pensionat, după care a fost numit profesor consultant. A activat în cadrul Seminarului de Geografie Fizică a României mai întâi, iar din 1949 devine titularul disciplinei de Geomorfologie, creând la Iași o adevărată școală de geomorfologie aplicată. A uimit prin veridicitatea și credibilitatea argumentelor etalându-le cu har și cu entuziasm contagios. A avut numeroși discipoli, numeroși doctoranzi (a fost investit cu sarcina de a conduce doctoratul începând
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
învățământ până în 1980, când s-a pensionat, după care a fost numit profesor consultant. A activat în cadrul Seminarului de Geografie Fizică a României mai întâi, iar din 1949 devine titularul disciplinei de Geomorfologie, creând la Iași o adevărată școală de geomorfologie aplicată. A uimit prin veridicitatea și credibilitatea argumentelor etalându-le cu har și cu entuziasm contagios. A avut numeroși discipoli, numeroși doctoranzi (a fost investit cu sarcina de a conduce doctoratul începând cu anul 1968), pe care i-a îndrumat
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
descifra trăsăturile calitative și cantitative ale reliefului. Temporar a mai predat și cursuri de Hidrologie generală (1952-1957), Metodica cercetărilor de teren etc. Lucrările sale elaborate îi definesc calitățile de om de știință angajat în lărgirea bazelor teoretice și metodologice ale geomorfologiei, realizând legături puternice între învățământ, cercetare și activitatea economică. Și-a adus contribuții în geomorfologia generală, a evidențiat rolul morfogenetic al condițiilor geologice și hidro-climatice, a cercetat și caracterizat procesele de versant și a avut preocupări pentru studiile geo-hidro-morfologice. Fiind
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
generală (1952-1957), Metodica cercetărilor de teren etc. Lucrările sale elaborate îi definesc calitățile de om de știință angajat în lărgirea bazelor teoretice și metodologice ale geomorfologiei, realizând legături puternice între învățământ, cercetare și activitatea economică. Și-a adus contribuții în geomorfologia generală, a evidențiat rolul morfogenetic al condițiilor geologice și hidro-climatice, a cercetat și caracterizat procesele de versant și a avut preocupări pentru studiile geo-hidro-morfologice. Fiind un specialist de renume și în domeniul geologiei a fost ani mulți colaborator extern cu
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
a Societății de Geografie, conducător al Filialei Iași a Institutului de Geografie din cadrul Academiei Române, membru al Comitetului Național de Geografie. Ca specialist geomorfolog a făcut parte din diferite organisme științifice naționale și internaționale. Domeniul abordat cu predilecție este cel al geomorfologiei și geomorfologiei aplicate. A fost doctor docent. De-a lungul carierei, Matiniuc a efectuat cercetări geomorfologice în regiunea Baia-Suceava (1949) și a acumulat date noi geomorfologice în legătură cu Subcarpații românești (1950). Și-a adus, de asemenea, contribuția la studiul geomorfologic al
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
de Geografie, conducător al Filialei Iași a Institutului de Geografie din cadrul Academiei Române, membru al Comitetului Național de Geografie. Ca specialist geomorfolog a făcut parte din diferite organisme științifice naționale și internaționale. Domeniul abordat cu predilecție este cel al geomorfologiei și geomorfologiei aplicate. A fost doctor docent. De-a lungul carierei, Matiniuc a efectuat cercetări geomorfologice în regiunea Baia-Suceava (1949) și a acumulat date noi geomorfologice în legătură cu Subcarpații românești (1950). Și-a adus, de asemenea, contribuția la studiul geomorfologic al teritoriului orașului
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
a lungul carierei, Matiniuc a efectuat cercetări geomorfologice în regiunea Baia-Suceava (1949) și a acumulat date noi geomorfologice în legătură cu Subcarpații românești (1950). Și-a adus, de asemenea, contribuția la studiul geomorfologic al teritoriului orașului Suceava și a împrejurimilor (1960), la geomorfologia teritoriului orașului Vatra Dornei (1962) și a întreprins cercetări de geomorfologie aplicată în sprijinul sistematizării urbane și rurale din Moldova (1964). Printre alte contribuții se numără cele din cadrul studiului geomorfologic al teraselor văii Moldovei dintre Păltinoasa și Timișești (1983) și
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
1949) și a acumulat date noi geomorfologice în legătură cu Subcarpații românești (1950). Și-a adus, de asemenea, contribuția la studiul geomorfologic al teritoriului orașului Suceava și a împrejurimilor (1960), la geomorfologia teritoriului orașului Vatra Dornei (1962) și a întreprins cercetări de geomorfologie aplicată în sprijinul sistematizării urbane și rurale din Moldova (1964). Printre alte contribuții se numără cele din cadrul studiului geomorfologic al teraselor văii Moldovei dintre Păltinoasa și Timișești (1983) și cele din cadrul iconografiei geografice a României (1960). A realizat lucrări și
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
mulți ani, definitivând-o abia în anul 1965 la Universitatea din Cluj-Napoca, sub îndrumarea Prof. Dr. Doc. Tiberiu Morariu. Această splendidă lucrare nu a fost publicată integral;doar câteva capitole au reușit să vadă lumina tiparului, sub forma unor studii de geomorfologie și hidrologie. Activitatea de profesor de geografie o începe ca suplinitor la Gimnaziile „Ștefan Vodă” și „Alexandru cel Bun” din Iași. Din 1938 este numit profesor la cel mai renumit liceu din Moldova, Liceul Internat, până în 1940. Între 1940 și
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
I. Borcea și C. Papp, având o instruire temeinică obținută la Universitate și perfecționându-se printr-o muncă personală asiduă, Alexandru Obreja a reușit să se remarce în lumea geografică din timpul său. Cercetările sale s-au axat preponderent pe Geomorfologie, Geografie Fizică și Economică precum și Geografie Umană sau Istoria Geografiei. Se înscrie la doctorat în anul 1938, lucrând mai mulți ani la teza de dizertație intitulată: Câmpia Tecuciului - Studiu de geografie fizică”. A analizat cu precădere particularitățile Câmpiei Tecuciului, o
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
detaliu, și anume, analizele granulometrice folosite pentru determinarea originii anumitor depozite cuaternare și a dat o atenție deosebită fenomenelor provocate de neotectonică. Din păcate, lucrarea nu a fost publicată în volum, ci doar capitole sub forma unor studii în domeniul geomorfologiei și hidrologiei. A desfășurat o activitate de excepție în mediul academic, iar cursurile: Istoria geografiei, Geografia fizică și economică a României și a continentelor, Toponimia geografică, Metodica predării geografiei, ș. a. au fost audiate cu deosebit interes de către studenți. A fost
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
mai adânc amănuntul științific.”" Ca om de știință, Gh. I Năstase poate fi considerat un geograf complet, întrucât preocupările sale au vizat atât geografia fizică, cât și geografia umană. În cadrul geografiei fizice, acesta a efectuat studii notabile de limnologie și geomorfologie. În ceea ce privește geografia umană, el s-a axat pe geografia populației (sub forma a numeroase studii privind structura populației în diverse zone ale Republicii Moldova), geografia așezărilor umane (aplecându-se în special asupra analizei orașelor mici), geografia istorică, geografia politică (studiul statelor
Gheorghe I. Năstase () [Corola-website/Science/324676_a_326005]
-
(n. 4 februarie 1910, Sondershausen; d. 1 februarie 2003, Tübingen) a fost un geograf german. Wilhelmy a avut un impact semnificativ în domeniul geografiei regionale din America Latină, ocupându-se de geomorfologia climatică și, în special, de geografia urbană morfogenetică . Wilhelmy a studiat geografia, geologia și etnologia la universitățile din Gießen, Bonn, Viena (1930) și Leipzig. În 1932 și-a terminat studiile de doctorat, sub supravegherea lui Heinrich Schmitthenner, analizând geomorfologia vestului
Herbert Wilhelmy () [Corola-website/Science/333232_a_334561]
-
de geomorfologia climatică și, în special, de geografia urbană morfogenetică . Wilhelmy a studiat geografia, geologia și etnologia la universitățile din Gießen, Bonn, Viena (1930) și Leipzig. În 1932 și-a terminat studiile de doctorat, sub supravegherea lui Heinrich Schmitthenner, analizând geomorfologia vestului Bulgariei și elaborând teza "Die Oberflächenformen des Iskergebietes: Eine Morphogenese Westbulgariens". A urmat de asemenea studii de doctor habilitat la Kiel, ca asistent al lui Oskar Schmieder (din 1932), specializându-se pe economia și geografia umană a localităților bulgărești
Herbert Wilhelmy () [Corola-website/Science/333232_a_334561]