336 matches
-
niște mucoși. Mandzuk îl făcu atent la mal. — Cel care vine încoace nu e Ardarich? — E Utrigúr cu el, îl anunță Odolgan. Urmărindu-le privirea, Balamber văzu ieșind din întuneric cei doi principi, fiecare însoțit de suita sa. Hunul și gepidul erau de rase diferite și totuși, în anumite puncte, se asemănau mult. Amândoi, deși erau trecuți de cincizeci de ani, erau de statură modestă, pe care însă o compensau printr-o înfățișare și o ținută autoritare. în privirile amândurora se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mare, lent în mișcări, dar acea impresie de moliciune pe care o lăsa oricui îl privea era imediat contrazisă de privirea sa pătrunzătoare și extrem de vie a neliniștitorilor săi ochi mongoli. La fel de crud sau poate chiar mai crud decât căpetenia gepidă de același rang, era total lipsit de umorul acestuia: într-adevăr, nici unul dintre războinicii hiung-nu nu putea spune că-l văzuse vreodată râzând. Cel mult, îl puteai vedea câteodată cum își întinde buzele într-un zâmbet de gheață, neliniștitor chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Am făcut tot ce am putut cu forțele de care dispuneam. — Războinicii tăi s-au luptat ca niște tigri. Păcat că e prea târziu să-l urmărim pe dușman. La cuvintele acelea, Ardarich și Onegesius schimbară o privire perplexă, apoi gepidul, înălțându-și sprâncenele sure, își întoarse privirea către el. — Să-l urmărim pe dușman, zici? Surprins de nesiguranța ce se citea pe chipul lor, Balamber își privi căpetenia descumpănit, făcând semn cu mâna către apus, unde dușmanii dispăruseră de-acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Avem foarte mulți răniți și... Nerăbădător, Utrigúr trase de hățuri: — Faceți ce puteți pentru ei. Trebuie să plecăm de aici imediat. Balamber, în culmea uimirii, ar fi vrut să obiecteze, să se opună, să pună întrebări dar Onegesius și regele gepid deja își întorseseră caii și se îndepărtau împreună cu războinicii din suitele lor. îi urmări cu privirea până când dispărură în întuneric, apoi Odolgan îl readuse a realitate. — Ne mișcăm? întrebă cu glas șovăitor. Balamber abia de întoarse capul spre el; pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
părea să manifeste vreo teamă reverențioasă față de Magister. Etius răspunse prompt: — Probabil că Atila va prefera că se lupte în tabăra lui fortificată și, cu siguranță, nu-și va posta hunii prea departe de ea. Oricum, după câte spun iscoadele, gepizii, care au ajuns ultimii, au poposit la dreapta taberei; dacă luăm în considerare că francii lui Meroveus sunt deja în dispozitiv înaintea lor, la o distanță de câteva mile, aș zice că, mâine, lucrul cel mai bun ar fi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
coboare blestemata de colină pe care în zadar încercase să o cucerească în zorii zilei. Cât despre aripa stângă romană, ea era alcătuită aproape în întregime din trupe auxiliare și, cu siguranță, avea să cedeze de îndată ce soldații vedeau străfulgerând sulițele gepizilor și ale turingienilor care-i înfruntau. Și cu acea ocazie, Balamber putuse să vadă pe Atila doar de la distanță, dar îi sorbise avid cuvintele, unindu-și apoi vocea cu vocile celorlalți, fără număr, atunci când el se îndepărtase în aclamațiile oamenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
zis, ruinele ei -, armata coborî în câmpie, intrând în bazinul râului Saône. Peisajul se schimbase, iar pădurile lăsau acum tot mai mult locul pășunilor întinse și terenurilor cultivate. La apropierea hunilor, ca și cu o lună mai înainte, la sosirea gepizilor, țăranii își părăsiseră gospodăriile fără să încheie recoltatul, astfel că o mare parte din grâne se afla încă pe câmp, uscându-se sub soarele arzător de iulie. Era foarte cald, iar oamenii mergeau goi până la brâu, potolindu-și setea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
încetinite de care preferau să se deplaseze pe câmp. După câte se părea, trupele lui Etius se țineau prudent la distanță, astfel că armata înainta repede, dar fără precauții deosebite; multe burguri care scăpaseră, cu o lună înainte, de jafurile gepizilor, erau acum prădate în pripă de hiung-nu, dornici șă-și sporească atât cât se mai putea prada, înainte de a trece Rinul și de a se întoarce în Turingia, iar de acolo, în Panonia. Balamber cunoștea acele locuri - le mai văzuse atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
întoarce în Turingia, iar de acolo, în Panonia. Balamber cunoștea acele locuri - le mai văzuse atunci când, cu durere în suflet, părăsise Sapaudia -, dar n-avea ce face: mingan-ul său trebuia, fără îndoială, să urmeze traseul armatei, căreia trupele încercate ale gepizilor îi deschideau drumul. Practic, unitatea sa era ultima, chiar dacă, din când în când, ea lăsa în urmă mici grupuri ale altor contingente, care întârziaseră și rămăseseră în urmă. Odată traversat Saône, el și cu oameni săi aveau să se apropie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Q, pentru turco mongoli; N, pentru fino ugrici. S-a năpustit pe meleagurile noastre ca un puhoi care a captat, pe un fond genetic de tip indo european, slavo germanic, dar și iranian, componente central asiatice și caucaziene (goții, hunii, gepizii, avarii, slavii, bulgarii, ungurii, pecenegii, cumanii, tătarii). În Evul Mediu, au țâșnit pâraie care s-au îndreptat spre ținuturile noastre odată cu retragerea armenilor din Caucaz, în mai multe valuri, a rutenilor din Polonia și a migrării romilor (țiganilor) din nordul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
populație de origine geto-tracă, urmată, între secolele al IV-lea și al XVIII-lea, de evenimente istorice care au pus în contact, de scurtă sau de lungă durată, populația locală cu populații de origini dintre cele mai diverse: pecenegii, cumanii, gepizii, slavii, goții, hunii, bulgarii, avarii (în timpul marilor migrații); slavii de sud (limba slavă fiind limbă de cult până în secolul al XVII-lea); maghiarii, sașii și șvabii (în Transilvania și Banat); turcii și grecii (în Țara Românească și Moldova); ucrainenii (în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Absența mărturiilor arheologice care ar fi rămas aici din perioada năvălirilor barbare care n au ocolit estul Transilvaniei este o realitate. Până la venirea slavilor În secolele VI și VII, peste teritoriul vechii Dacii au trecut pe rând: goții, vizigoții, hunii, gepizii și avarii. Sub presiunea lor, administrația și armata română a părăsit provincia. Atacurile carpilor, aliați cu goții, stabiliți În Moldova, au ajuns și În estul Transilvaniei și au incendiat castrele romane de aici. În zonele extra carpatice goții au fost
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
II-lea secol al erei noastre. Teritoriul cucerit, cu adăugirile făcute de coloni, cuprindea toată regiunea aflată între Nistru și Tisa, și anume: Basarabia, Moldova, Bucovina, Valahia, Banatul Ungariei; și, pe malul drept al Dunării, Bulgaria. Invazia goților și a gepizilor în secolul al III-lea. Împăratul Aurelian abandonează Dacia în 274. Invazia hunilor în secolul al V-lea; sunt stăpâni ai Daciei romane; dominația lor e nimicită la mijlocul secolului al VI-lea de către lombarzi și avari. Naționalitatea română se dezvoltă
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
permite nicio îndoială asupra întoarcerii la Roma a familiilor patriciene stabilite în Dacia cu ocazia cuceririi lui Traian. Această retragere avu loc în anul 274, sub împăratul Aurelian, ce renunță el însuși la speranța de a respinge invazia goților și gepizilor. Colonii, rămași în posesia pământului, se refugiau în munți la fiecare nouă invazie; când valul de barbari se retrăgea, colonii coborau la câmpie și lucrau împreună la repararea dezastrelor cauzate de aceștia. Regimul proprietății colective pare deci să fi precumpănit
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pătrund În Dacia intra carpatică, ci pornesc spre nord - vest și se stabilesc În Câmpia Pannonică. Sub conducerea lui Attila organizează campanii de pradă. După moartea acestuia puterea hunilor va slăbi. Ei vor fi Învinși de gepizi În 454. 3. Gepizii, de neam germanic, stăpânesc Transilvania și Banat (necropola de la Apahida); Înfrânți de avari și longobarzi, În 567, gepizii se Împrăștie și sunt asimilați de autohtoni. 4. Avarii, originari din Mongolia, va domina Europa Centrală până la sfârșitul secolului VIII, când sunt
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
lui Attila organizează campanii de pradă. După moartea acestuia puterea hunilor va slăbi. Ei vor fi Învinși de gepizi În 454. 3. Gepizii, de neam germanic, stăpânesc Transilvania și Banat (necropola de la Apahida); Înfrânți de avari și longobarzi, În 567, gepizii se Împrăștie și sunt asimilați de autohtoni. 4. Avarii, originari din Mongolia, va domina Europa Centrală până la sfârșitul secolului VIII, când sunt alungați de bulgari și slavi. 5. Slavii trec pe teritoriul țării noastre Începând cu secolul VI, spre Bizanț
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
fi un argument că, în timpul prezenței lor la nordul Dunării, romînii n-ar fi fost aici și de aceea n-ar fi fost păstrate toponimele create de germanici, pentru că nici la sudul Dunării unde au fost, de asemenea, prezenți (îndeosebi gepizii) nu au lăsat urme toponimice. Caracterul bulgăresc al toponimelor slave din teritoriul romînesc nu poate fi nici el o dovadă a formării romînilor în sudul Dunării și a emigrării lor ulterioare în nord, întrucît tot slavi de tip bulgar erau
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
multă populație romană decât în alte părți, „iar poporului celui premulțitu cu anevoie este a i se schimba limba”, aceasta cu toate că după ce au descălecat romanii în Dacia multe ginți barbare au trecut și au și locuit acolo, precum goții și gepizii, popoare nemțești, hunii și avarii, vițe schitești, întrucât „inima cea boierească a lor, a nu se mesteca în căsătorie cu muieri de soi străin, au împiedicat stricarea limbii romane prin limbi varvare”; și apoi „nici nu și-au bătut românii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
gotice ori în general vechi germane în limba română” (I, 350). În privința germanismelor din română Philippide acordă încredere lui Diculescu care vorbește, în lucrările sale despre elementele vechi germane din română (a. 1921) și despre gepizi (1922), de elemente „numaidecât gepide” care însă după Philippide „ar putea fi tot atât de bine gote” (I, 350): bâtcă, beucă, boare, bulz, burduf, burtă, butură, cotângan, élele, gâldău, grind, harnic, iazmă, a îmburda, măgură, mârțoagă, picui, pisc, plug, rofie, smetie, stărnut, strugure, tureatcă, a se uita
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
seminții germane. După marcomani, cu o sută de ani mai târziu, vin goții, cărora Aurelian le cedează provincia. De asemenea prin ținuturile locuite de strămoșii noștri, sau prin apropierea lor, trec vandalii și longobarzii, se așează herulii și mai ales gepizii, care stăpânesc mai mult de o sută de ani o parte a Ardealului și Olteniei. Gepizii, ca și ostrogoții înaintea lor, au trecut și Dunărea, stabilindu-se în nordul Peninsulei Balcanice” (p. 269). În pofida contactului cu atâtea neamuri, considerate germanice
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cedează provincia. De asemenea prin ținuturile locuite de strămoșii noștri, sau prin apropierea lor, trec vandalii și longobarzii, se așează herulii și mai ales gepizii, care stăpânesc mai mult de o sută de ani o parte a Ardealului și Olteniei. Gepizii, ca și ostrogoții înaintea lor, au trecut și Dunărea, stabilindu-se în nordul Peninsulei Balcanice” (p. 269). În pofida contactului cu atâtea neamuri, considerate germanice, nici strămoșii autohtoni ai românilor și nici latinii > românii nu au lăsat în limba română urme
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
lustinian și, în acest sens, bătăliile cele mai grele le-au avut de purtat în Orient, împotriva perșilor. Această activă politică la frontierele Eufratului a avut drept consecință o mare pasivitate în Occident. Pentru a-i ține în frîu pe gepizii care ocupaseră Sirmium, Iustin II (565-578) îi trimite împotriva lor pe vecinii lor din est, avarii, și apoi pe cei din vest, longobarzii. Primii se instalează la Sirmium, reclamînd un tribut împăratului, și devastează Tracia și Dalmația. Ceilalți, profitînd de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
În numeroase alte localități. Dincolo de Tisa, spre Ugocea, s-au identificat monumente arheologice, centre de prelucrare a metalelor, necropole, morminte, precum și monede romane, majoritatea din secolele II-IV. Perioada migrațiilor este puțin reprezentată, ceea ce denotă că Maramureșul nu a cunoscut trecerea gepizilor, goților, avarilor. Au fost descoperite așezări organizate anterioare secolului al XIV-lea, iar diplome imperiale de pe timpul lui Iancu de Hunedoara atestă existența unor juzi și voievozi stăpâni de cetăți și de pământuri,dinaintea pătrunderii maghiare. Dacismul locurilor este atestat
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
cei 1.620.199 unguri. Cine sunt de fapt și de drept secuii? Cei care i-au studiat au păreri diferite cu privire la originea lor: a) sunt resturi ale hunilor învinși de o coaliție în care rolul conducător l-au avut gepizii germanici, la anul 454; b) sunt un conglomerat etnic format din tot ce stepa a deversat în spațiul etnic și istoric românesc: huni, avari, bașchiri, cabiri (cazari), pecinegi, toți de limbă turcică, la care s-au adăugat, în timp, unguri
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
al Elbei, suabii între Elba și Oder, marcomanii și quazii în regiunea Boemiei, juthungii pe cursul superior al Dunării); ramura răsăriteană (herulii, rugii și schirii pe cursul inferior al Oderului, burgunzii și vandalii pe cursul mijlociu și superior al Oderului, gepizii între Oder și Vistula, goții în nordul Mării Negre); ramura nordică: danii și suedezii în sudul peninsulei Scandinavia. Populațiile de est și de vest se deosebesc cu claritate 7: în timp ce germanicii de est (așezați la est de Oder) încep mișcări de
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]