12,132 matches
-
a acestei de altfel pasionante cărți. Memoria salvată oordonatoare a Grupului de istorie orală și antropologie culturală, Smaranda Vultur se ocupă de mult timp de memoria culturală a Banatului românesc, de la cea a generațiilor de început de secol ori a germanilor bănățeni la istoria afectivă a Timișoarei. De data aceasta, cei cu care stau de vorbă Adrian Onică, Antonia Komlosi, Adela Lungu, Roxana Pătrașcu, Florina Junga și ceilalți membri ai colectivului coordonat de Smaranda Vultur sînt membri ai comunității evreiești din
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
colaborat și au fost directori pe rând Mircea Eliade, C. Noica, Barbu Brezianu, Haig și Arșavir Acterian. Avea anume ușurință a limbilor străine, memorialistul considerându-se într-un fel discipolul lui. Multe din traducerile care-i aparțin din poeți francezi, germani și italieni se pare că sunt cele mai bune în limba română. G. Călinescu, observă foarte nemulțumit Alexandru Ciorănescu, îl comentează în Istoria literaturii române, într-un capitol intitulat cu totul inadecvat Tuberculoșii. În fine, cel mai mic dintre frați
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
surpriză în rîndurile dușmanului dacă întîmplător nu i-ar fi căzut în mîini. Doi tineri ofițeri de stat-major, zvelți și lipsiți de minte, îl aveau asupra lor cînd nimeriră cu automobilul în mijlocul unei coloane de bavarezi. Se orientaseră prost. Preveniți, germanilor le-a fost ușor să lovească drept în inimă sistemul tactic de apărare și să-l străpungă. Totuși, mai înainte de aceasta, în numeroase sectoare ale frontului succesul a fost de partea românilor. În ajunul intrării în foc, în ultima clipă
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
rog suficient cu morală că nu se va schimba nimic prea curând Felicitări, dragul meu Dragoș pentru articol. Regele nu a făcut nimic pentru România în cei 40 de ani de comunism, ne-a lăsat total pe mâna rușilor. În timp ce germanii după revoluția de la 1989 au reușit unificarea, românii nu, asta pentru că puterea Rusiei asupra R.Moldova era prea evidență, iar MS Regele Mihai trebuia să REFUZE invitația la ceremonia “învingătorilor”, sau să ceară să fie acompaniat de reprezentanți al statului
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
rece, ploioasa, frigul și umezeală care îi pătrundeau până în măduva oaselor erau tot atât de necruțători inamici că cei din tranșeele de vizavi. Pentru ridicarea moralului soldaților, li se trimiteau pe front pachete cu îmbrăcăminte călduroasă, alimente, băuturi, țigări... În ajunul Crăciunului, germanii au primit brăduleți împodobiți în care erau agățate lampioane de hârtie. Trupele germane și cele franco-britanice erau așezate față în față în tranșee apropiate, aproximativ la două-trei sute de metri. Își auzeau chiar vocile. În ajunul Crăciunului, germanii au pus
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
ajunul Crăciunului, germanii au primit brăduleți împodobiți în care erau agățate lampioane de hârtie. Trupele germane și cele franco-britanice erau așezate față în față în tranșee apropiate, aproximativ la două-trei sute de metri. Își auzeau chiar vocile. În ajunul Crăciunului, germanii au pus brazii împodobiți pe deasupra tranșeelor lor. Privind la ei, s-au văzut parcă dintr-o dată cuprinși de febră Sărbătorii Păcii și au început să cânte „Stille Nacht, Heilige Nacht”, „O Tannenbaum” și altele. Uneori se deslușea câte o voce
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
cu ce inima mai puteau să tragă în cei pe care cu puțin timp înainte îi îmbrățișase că pe buni prieteni? „La 8:30 am tras trei gloanțe în aer și am pus steagul pe care scria pe parapet. Un german a pus un steag pe care scria . Ne-am salutat și ne-am întors în tranșee. El a tras două gloanțe în aer și războiul începuse din nou", isi amintea căpitanul britanic Charles "Buffalo Bill" Stockwell. Superiorii au ținut ascuns
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
Paris la Orleans...în fine în ajunul sărbătorii Tuturor Sfinților am părăsit drumul spre răsărit și am călătorit timp de 8 zile spre sud, trecând prin niște munți înalți. Aici am întrebat de cetatea numită Thalas, în care locuiau și germani... Când am ajuns însă la cetatea lui Mangu Cham, am aflat că Mangu îi transferase pe aceștia de la Thalas spre răsărit la un sat numit Bolac, cam la o lună de mers de aici, unde ei lucrează la minele de
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
pe care a căpătat-o în timpul comunismului nu s-a stins în mințile noastre. Ceva din ferocitatea filistină a burtă-verzimii reacționare a contaminat adînc cîmpul semantic al acestei vocabule atît de inofensive. Și astfel, peste aerul urban al Burg-ului german și peste nuanța de efervescență cotidiană a bourgeoisie-ului francez - două cuvinte din care se trage etimologic românescul "burghezia" - peste aceste cuvinte s-a așternut vălul malefic al clasei exploatatoare. Pe scurt, un cuvînt ucis de o propagandă tenace și stăruitoare
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
românești - este ca, după recunoașterea limbii drept românească, se va recunoaște că suntem români toți cei peste 80 la suta din cetățeni, după care românii, dar și alogenii integrați, se vor întreba de ce nu suntem într-un stat, ca și germanii. Însă că de ce te temi (și încă fără motiv), nu scapi. De aceea, oricum, spre asta se merge și trebuie să ne pregătim. Sperăm să punem capăt acestei situații fals dilematice. Dar este adevărat că trebuie să rezistăm în fața atacurilor
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
chibzuit, menit să devină un autentic manual de învățătură pentru fiecare dintre noi în parte. Faptul că deja s-a pronunțat un înaintaș în același domeniu, acad. Eugen Simion și care în sejurul lui francez, mai puțin și în cel german, a avut revelația biografismului ca literatură, l-a determinat pe profesorul maramureșean să-și limiteze investigația, deocamdată, doar la jurnalul intim. Aș provoca mai mult decât necesar dacă aș deschide câteva marginalii critice la observațiile făcute până acum privitoare la
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
Faculty of Political Science from "Petre Andrei" University of Iași, the Institute for the Study of Ideologies and the "Polis" magazine, took place an event called "25 years since the fall of the Berlin Wall", organized în partnership with the German Cultural Centre of Iași. The event brought together: the opening exhibition "The wall. A boundary inside Germany" (organized by "The Federal Foundation for the Investigation of Communist Dictatorship" with help from the newspapers BILD and Die Welt), two conferences, film
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Căderea Zidului e legată de o nespusa stare de bucurie. În istoria Germaniei moderne nu există foarte multe astfel de momente. Dar un astfel de moment comparabil ar putea fi sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial pentru că, odată cu acesta, germanii au fost eliberați de o altă dictatură, anume a ceea a Socialismului Nazist. Acest lucru a dus la faptul că în vestul Germaniei s-a instalat o democrație și, din păcate, acest lucru nu a fost posibil și în estul
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
1990. Acum avem pentru prima dată în acest secol o democrație stabilă. A. R.: Pornind de aici, căderea Zidului are un rol de mit întemeietor, un rol de a relegitima unitatea Germaniei, un rol ce ar putea fi simbolic pentru germani? R. G.: Este foarte interesant că mulți oameni confundă ziua căderii Zidului cu ziua reunificării Germaniei. Ei uită că aceste două evenimente s-au intamplat la o distanță de aproape un an. A. R.: Și în România există aceeași problemă
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
un proces de democratizare, au existat niște alegeri libere, ca a existat un guvern ales de către oameni. Acesta este un aspect. A. R.: Dar dimensiunea mitică? R. G.: Momentele fericite ale căderii Zidului s-au imprimat în mentalul colectiv al germanilor într-un asemenea mod, de parcă ar fi fost același moment cu unificarea Germaniei. Chiar dacă acest lucru nu este exact, aici s-a născut un mit național. Se vede că acest mit s-a raspandit și la nivel mondial. A. R.
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
reunificării Europei. Percepeți în prezent o scădere a forței acestui mit? R. G.: Un aspect foarte important este ideea că nu trebuie să privim revoluția pașnică din 1989 că pe un fenomen izolat sau ca pe o revoluție națională a germanilor, ci ca pe o parte integrantă a revoluțiilor din întreaga Europa Centrală și de Est. Polonia începuse mult mai devreme, Cehia - la fel, până la România. În 1989 lumea s-a schimbat, a început o nouă fază. A. R.: Mai este
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
for Paradigmes of Modern European Philosophy în 2000 at University "Al. I. Cuza" of Iași and the PhD Diplomă with the thesis Friedrich Nietzsche and Modern Metaphysics (2009). Alexander RUBEL holds a PhD în Philosophy , is the Director of the German Cultural Centre from Iași and an Associate Professor of "Al. I. Cuza" University from Iași. Adrian TOMPEA is currently working aș Assistant Lecturer at the Faculty of Political and Administrative Sciences from "Petre Andrei" University from Iași. He holds a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
represalii, unde au murit mulți evrei nevinovați, în inima Olteniei nu au existat aceste tragedii. La recensământul din anul 1937, în orașul Craiova trăiau într-o deplină înțelegere, 53.361 români, 13.129 evrei și 1.324 alte etnii, maghiari, germani, italieni, greci și turci. Pe meserii, situația existentă în oraș, se prezenta în felul următor: cerealiști-10 români/17 evrei, comisionari-8/20, garaje auto-2/4, magazine haine-15/21, magazine galanterie-8/16, magazine porțelanuri-8/14, cinematografe-2/4 și multe altele. (24) Evreii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sentimentul dureros ce-l stăpânește la înfrângerea "admirabilei Franțe" și la căderea Parisului sub ocupația hitleristă: "Nici prăbușirea Babilonului, nici moartea Atenei, nici destrămarea Romei antice, n-au avut gravitatea și semnificația tragică pe care o are ocupația Parisului de către germani." Diaristul resimte catastrofa ca pe una personală și "a tuturor celor ce s-au hrănit până acum cu alimentul acesta indispensabil al culturii franceze." El trăiește clipe de deznădejde, îl bate gândul să se sinucidă, însă nu are curaj. Pericle
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
se numără trei femei: Marcia Sá Cavalcante Schuback în portugheză, Joan Stambaugh în engleză și Andrina Tonkli-Komel în slovenă. Recordul de rapiditate este deținut tot de japonezi: prima traducere japoneză provine din 1939, așadar după 12 ani de la publicarea originalului german. Urmează versiunea spaniolă (1951), cea italiană (1953) și apoi cea engleză (1962). În limba română, traducerea integrală a fost publicată în 2004 (traducători: Gabriel Liiceanu și Cătălin Cioabă), la fel ca versiunea bulgară (Bitie e vreme). Relatările traducătorilor sînt publicate
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]
-
în MGG4. Este evident că, într-o Europă contemporană, astfel de detalii biografice sunt rezultatul unor zone în care efervescența multinațională are o istorie îndelungată. Cel puțin până în 1944, trăiesc la Cernăuți pașnic laolaltă ucraineni, români, polonezi, ruteni, evrei și germani. Orașul își pierde însă după al doilea război mondial renumele său artistic - câștigat îndeosebi în domeniul arhitecturii, picturii și literaturii - odată cu persecutarea și distrugerea unor grupuri etnice de către comunismul sovietic. Cazul Mandicevschi precede cronologic astfel de evenimente, dar rămâne încă
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
execute anumite comenzi, precum Carierr-Belleuse, de exemplu, alții s-au împămîntenit și au pus temeliile viitoarei școli românești de sculptură. Cei din urmă, care, conform cutumei, sunt întotdeauna și cei dintîi, sunt binecunoscuții V. Hegel, un polonez naturalizat francez, și germanul Karl Storck, întemeietorul unei adevărate dinastii de artiști. Tinerii sculptori români care s-au născut imediat după impact, cum ar fi Ion Georgescu și Ștefan Ionescu-Valbudea, nu numai că învață fără dificultăți noul meșteșug, dar configurează profund fenomenul însuși, integrînd
Sculptura românească, de la reprezentare la teologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10628_a_11953]
-
represalii, unde au murit mulți evrei nevinovați, în inima Olteniei nu au existat aceste tragedii. La recensământul din anul 1937, în orașul Craiova trăiau într-o deplină înțelegere, 53.361 români, 13.129 evrei și 1.324 alte etnii, maghiari, germani, italieni, greci și turci. Pe meserii, situația existentă în oraș, se prezenta în felul următor: cerealiști-10 români/17 evrei, comisionari-8/20, garaje auto-2/4, magazine haine-15/21, magazine galanterie-8/16, magazine porțelanuri-8/14, cinematografe-2/4 și multe altele. (24) Evreii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
toată familia regală plecată. Unde? Nu se știa. Acum îmi aduc aminte de cuvintele spuse în ajun de bătrâna Miss Milne: „La reine ne peut pas se laisser faire prisonière, ma chère!” Capitala începe să fugă. Lumea pleacă pe capete. Germanii au trecut Dunărea și se apropie vertiginos. Într-o bună zi ne-am trezit cu inamici în oraș. S-au instalat în mod foarte ordonat pe unde au putut. Natural că la auzul trupelor dușmane, gata de a intra în
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
aducând învinuiri acelor prefesori care în timpul ocupației s-au manifestat artisticește, cântând în orchestre sau concerte. Avui neplăcuta impresie să-mi aud invocat și numele meu, pentru că am cântat într-un concert simfonic și de 2 ori la spitalul răniților germani. Se cerea „pedepsirea”mea, a prof. de vioară ceh Hans Skohutil și prof. Hans Hoerath, prof. de clarinet, un mare artist în felul său. Acest Livescu care mai târziu a trebuit să ispășească multe lucruri urâte la închisoarea de la Văcărești
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]