568 matches
-
desemnată nf2, localizată 22q12. Gena vhl a fost localizată prin analiză de likage în cromozomul 3p25. Această genă a fost și clonată. Ea este considerată gena declanșatoare a sindromului neoplaziei cu caracter familial von Hippel-Lindau, după o mutație în linia germinală. În carcinoame sporadice de celule renale, gena vhl este inactivată prin mutații somatice. Recent, a fost izolată gena mts1 (acronim derivat de la Multiple Tumor Suppressor 1), cartată 9p21 și implicată în numeroase neoplazii. Deoarece, ca și gena p53, mts1 funcționează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
că, virtual, fiecare tip de neoplazie umană este moștenită dominant (Knudson, 1989), iar neoplaziile ereditare (familiale) constituie doar o mică fracție din evantaiul mare al neoplaziilor. Majoritatea neoplaziilor ereditare determină moartea individului înainte de vârsta reproductivă, fiind supuse selecției naturale. Mutațiile germinale recurente mențin gena responsabilă în structura genetică a populației, din care cauză frecvența neoplaziilor ereditare este similară în diferite populații umane, formele corespondente, neereditare având o frecvență variabilă, în diferite populații umane, în funcție de interferența genomului uman cu factori carcinogeni de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de neoplazii ereditare, moștenite dominant printre care: retinoblastomul, neoplazia familială de colon, cu cele două variante (polipoza adenomatoasă familială și neoplazia ereditară nonpolipozică), neoplazia ereditară de sân și ovar, sindromul Li-Fraumeni. Prototipul acestora este retinoblastomul. Mutația ereditară, transmisă pe linia germinală, nu este însă suficientă pentru instalarea condiției oncogenice. Ea conferă numai susceptibilitatea la neoplazie pentru individul purtător. Pentru desăvârșirea expresiei stării maligne, predispoziția trebuie să se asocieze cu un eveniment de mutație somatică (cea de a doua lovitură din modelul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
nu este suficientă pentru transformarea neoplazică, fiind necesară apariția și a altor alterări genomice, pentru a fi exprimat un fenotip pe deplin tumoral (Cooper, 1995). În forma ereditară a retinoblastomului, primul eveniment determinant al condiției patologice manifeste apare în linia germinală a părintelui, iar cel de al doilea eveniment apare în celula retinală țintă a copilului. În forma sporadică de retinoblastom, ambele evenimente au loc în una și aceeași celulă țintă retinală a pacientului (Knudson, 1971). Gena normală a cărei mutație
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
propus modelul de transformare malignă care îi poartă numele. El a dedus ca retinoblastomul poate fi provocat numai dacă într-o celulă apar două mutații concomitente (fig. 21.1). Astfel, în forma ereditară a retinoblastomului, prima mutație apare în linia germinală și, în consecință, este moștenită nu numai de către toate celulele retinale, dar și de către toate celulele viitorului organism. A doua mutație apare în celulele somatice, în cursul primelor faze ale dezvoltării embrionare sau ulterior acesteia. Dacă mutația apare în celulele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
susține cu claritate modelul Knudson, demonstrându-se că dezvoltarea retinoblastomului necesită două mutații distincte ale alelelor genei Rb1+. În forma ereditară una dintre mutații este deja prezentă în toate celulele organismului, inclusiv în cele ale retinei, fiind moștenită pe linie germinală și transmisă de către unul dintre părinți. În consecință, mai este necesară o singură mutație, pentru a fi îndeplinită cerința „dublei lovituri” a modelului Knudson. A doua « lovitură », este reprezentată de o mutație somatică care poate să apară în orice moment
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
diagramatic prin analiza Southern blot în figura 21.6 prin analiza comparativă a ADN din sânge și din țesut tumoral. În figura 21.7 se prezintă diagrama mecanismelor genetice funcționale în apariția retinoblastomului, iar figura 21.8 prezintă interferența mutație germinală - mutație somatică în geneza retinoblastomului. Pentru a se dovedi aplicarea deplină a modelului Knudson, în cazurile de retinoblastom au fost necesare cercetări minuțioase, desfășurate timp de zece ani, la nivel cromozomal și molecular. Deleții apărute în cromozomul 13, într-o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
antigena T de SV40 și proteina E7 a virusului papilloma uman) se leagă și sechestrează sau degradează pRB, sau aceasta este inactivată direct prin mutații de pierdere a funcției ce apar în gena Rb1. Nu este clar de ce mutația constitutivă germinală a unei gene fundamentale pentru controlul ciclului celular, cum este aceea din gena Rb1, stă la baza doar a retinoblastomului și a altor câteva tipuri de tumori, în principal osteosarcoame. Aceasta este o constatare comună a patologiei moleculare umane: mutația
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în dezvoltarea acestei neoplazii este pierderea unei gene funcționale. Cele două mutații necesare pentru dezvoltarea retinoblastomului, conform modelului Knudson, determină inactivarea ambelor copii ale genei normale prezente în cei doi cromozomi ai perechii 13, dintr-o celulă normală. Prima mutație (germinală sau somatică), va determina starea heterozigotă a celulei, având o alelă normală și o alelă mutantă. Dacă o a doua mutație inactivează cea de a doua copie normală a genei, ea va determina pierderea completă a funcției genice la nivelul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sunt implicate și în alte cancere precum cele pulmonare, de sân și de vezică urinară. Aceste condiții maligne sunt de o mie de ori mai frecvente decât retinoblastomul și mutațiile genei Rb1 sunt mai curând somatice decât moștenite pe linia germinală. Asemenea tumori sunt comune la pacienții care supraviețuiesc retinoblastomului moștenit. Produsul genei Rb joacă totodată rol central în tumorile induse de virusurile tumorale ADN, în special SV40, adenovirus și papilomavirusurile umane. Proteinele oncogenice ale acestor virusuri (antigena T, E1A și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
adică fenotip mutator, cu erori în replicare. Genele h msh2 (2p 16), hmlh (3p 21-23), hpms1 (2q 31-33) și hpms2 (7p 22) aparțin MRS și cosegregă familial cu microsateliții strâns lincați lor. Mutațiile acestor gene în condiție heterozigotă în linia germinală, condiționează transmiterea dominantă a predispoziției la sindromul Lynch I. În celulele tumorale, ambele copii ale genelor MRS sunt defecte, dar în celulele normale ale pacienților neoplazici, structura genetică pentru sistemul MRS este heterozigotă, adică prezintă una dintre copiile genei MRS
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cromozomale din cromozomii fuzionați 8 și 14 într-o celulă din limfomul Burkitt. Săgețile din gelurile de secvențiere indică ultimul nucleotid care este identic în cele două secvențe genice. Secvența de nucleotide a genei c-myc în configurația sa din linia germinală este redată în partea de sus a imaginii, pe când în partea de jos se redă secvența de nucleotide din cromozomul translocat din cadrul liniei celulare BL22 de limfom Burkitt. A. din Offit, 1993; B. din Perspectives of Genetics, WHO, 1995. Unele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
dintre aceste două ipoteze, se consideră că organizarea și mecanismele de reglarea ale genelor brca la om și la șoarece ar putea prezenta diferențe care nu au fost încă descoperite. S-a raportat o stare dublu-heterozigotă pentru mutații în linia germinală în genele brca1 și brca2, la femei normale din punctul de vedere al dezvoltării, dar la care s-a identificat neoplazie mamară la 48 de ani și ovariană la 50 de ani (Ramus și colab., 1997). Majoritatea mutațiilor identificate în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
condiționa transformarea neoplazică a celulelor, este necesară apariția mutației în ambele alele ale genei supresoare de tumori dintr-o celulă normală. Mutațiile determină trunchierea sau abolirea sintezei proteinei codificate de gena normală sau inactivarea funcțiilor sale. Mutația moștenită prin linia germinală este adesea de dimensiuni mici și implică o singură alelă. Alela de tip sălbatic moștenită de la părintele normal este de obicei alterată/pierdută din celulele tumorale. Acest eveniment poate fi evidențiat prin pierderea stării heterozigote (LOH) a markerilor polimorfici din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fi evidențiat prin pierderea stării heterozigote (LOH) a markerilor polimorfici din regiunea genei brca în țesuturile tumorale. Ipoteza oncogenei recesive/gena supresoare de tumori, elaborată de Knudson, prezice că genele care conferă un risc la neoplazie datorită mutațiilor din linia germinală sunt posibile ținte ale mutației somatice în neoplaziile sporadice de același tip (Knudson, 1993). Acesta s-a dovedit a fi cazul paradigmei genei rb1 precum și a altor gene, cum ar fi vhl și nf2. Potrivit datelor publicate de BCLC, obținute
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de neoplazie de sân-ovar. Aceste gene manifestă multe dintre caracteristicile oncogenelor recesive. Mutațiile care predispun la neoplazie mamară par să determine pierderea funcției proteinei. La majoritatea neoplaziilor care apar la purtătorii de mutații brca1 și brca2, mutația transmisă pe linie germinală devine manifestă prin pierderea alelei de tip sălbatic. Se estimează că mutațiile somatice în genele brca1 și brca2, evidențiate prin pierderea stării heterozigote (LOH) a markerilor localizați în regiunile 17q12-q21 sau 13q12-q13, sunt prezente la 50-75% și respectiv 30-40% dintre
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
caracterizată prin transmitere pe model autozomal dominant, apariția de papiloame tegumentare și tumori benigne ale tiroidei, sânului, mucoasei bucale și epiteliului intestinal. Femeile care au boala Cowden prezintă un risc crescut pentru un debut timpuriu al neoplaziei de sân. Mutațiile germinale în pten/mmac1 (cromozomul 10q) apar în multe familii în care există persoane cu boala Cowden. Cu toate acestea gena pten nu poate acționa ca genă a predispoziției la neoplazie de sân, în afara contextului bolii Cowden (Liaw și colab., 1997
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
al MMTV - virusul tumorii mamare de șoarece -, care este un promotor puternic, inductibil cu hormoni glucocorticoizi. Constructele au fost injectate în pronucleii ovulelor fecundate de șoarece, obținându-se descendenți transgenici care conțin constructul MMTV/myc, integrat în ADN din linia germinală. Doi dintre șoarecii transgenici rezultați, precum și descendenții lor au dezvoltat carcinoame mamare. Aceasta a reprezentat prima dovadă experimentală a capacității unei oncogene celulare de a induce boala neoplazică, la un animal intact, normal. Dar, apariția tumorii s-a produs după
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Nivelele de expresie sunt mai crescute în inimă și moderat/redusă în ficat, mușchii scheletici și nucleu. Proteina este localizată în principal citosolic, dar atât proenzima cât și CASP-9 activă au fost identificate în nucleu și în mitocondrie. În linia germinală la om nu s-au descoperit încă mutații ale genei casp-9. Au fost detectate trei mutații somatice la pacienții cu cancer colorectal, gastric și pulmonar. Aceste mutații au un caracter silențios, motiv pentru care consecințele fiziopatologice sunt considerate a fi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pentru estrogen, diferențierea tipurilor de leucemii și studiul profilului de metilare al pacienților cu cancer colorectal (Naoki și colab., 2005). Imprintingul genetic se modifică într-un mod caracteristic de-a lungul ciclului de viață al unui organism. În timpul dezvoltării celulelor germinale, imprinting-ul genetic prezintă trei stadii care apoi se repetă succesiv: „ștergerea” parțială a caracteristicilor genelor amprentate din celulele germinale primordiale, stabilirea unui nou imprinting și menținerea caracteristicilor noi astfel încât zigotul format va avea propriile caracteristici care se vor menține de-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
2005). Imprintingul genetic se modifică într-un mod caracteristic de-a lungul ciclului de viață al unui organism. În timpul dezvoltării celulelor germinale, imprinting-ul genetic prezintă trei stadii care apoi se repetă succesiv: „ștergerea” parțială a caracteristicilor genelor amprentate din celulele germinale primordiale, stabilirea unui nou imprinting și menținerea caracteristicilor noi astfel încât zigotul format va avea propriile caracteristici care se vor menține de-a lungul diviziunilor din timpul dezvoltării post-zigotice și în cadrul celulelor diferențiate (fig. 31.4). Existența unor erori într-unul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ES. Aceste celule au fost denumite celule iPS adică celule stem pluripotente induse. Transplantarea subcutanată a acestor celule iPS la șoarecii nuzi a fost urmată de apariția unor tumori ce conțineau o varietate de țesuturi din toate cele trei straturi germinale. Prin injectarea celulelor iPS în blastociste, acestea au contribuit la dezvoltarea embrionară a șoarecelui. Aceste cercetări au o valoare enormă în strădania identificării de soluții pentru transplantul de țesuturi și de organe (clonare terapeutică), deoarece ele demonstrează posibilitatea virtuală a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mai puternică decât a plantelor sănătoase. Sub palei, semințele au o culoare cenușie-brună și prezintă conținutul transformat într-o masă de spori compactă (fig. 18). Transmitere-răspândire. Sporii de rezistență a ciupercii infestează (mânjesc) semințele sănătoase în timpul recoltării. Infecția va fi germinală și evoluția se va desfășura pe un an agricol (ca la mălura pitică a grâului). Atacul este mai grav dacă orzul se seamănă târziu în toamnă și la o adâncime mică, pe un agrofond fertilizat excesiv cu îngrășăminte pe bază
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Eminescu ar fi "întâiul gânditor artist al Europei care asimilează fecund al doilea principiu al termodinamicii" (p. 51), "Între Kant și Einstein, Eminescu este o punte de legătură" (p. 52), "viziunea eminesciană se întâlnește cu teoria lui Weissman asupra plasmei germinale eterne" (p. 131); sau referințele la Heisenberg, J.M. Ponty la teoriile cosmologice moderne ș.a.. Theodor Codreanu are dreptate când aduce în discuție cazul Leonardo, însă preocupările științifice ale lui Eminescu sunt, totuși, departe de sistematica și profunda tehnicitate ale aceluia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pot schimba sensul în funcție de context. Și chiar dacă nu trebuie să subestimăm rolul învățării în achiziția limbajului, capacitatea omului de a stăpîni la o vîrstă fragedă structurile lingvistice trebuie în mod necesar să decurgă din niște instrucțiuni codate în celula sa germinală. Problema patrimoniului genetic se pune imediat ce abordăm bazele limbajului uman. Izomorfismul constatat între structura codului genetic și cea subiacentă tuturor codurilor verbale ale limbilor umane merge mult dincolo de o simplă metaforă. El ne îndeamnă să concepem această arhitectonică universală ca
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]