KorAP: Find »[drukola/base=germinare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...16 >

385 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

din interior, vor produce infecții în toamnă, dacă nu se tratează grâul cu fungicide sistemice(cele ce pot opri evoluția ciupercii din interior). Transmitere-răspândire. Ciclul evolutiv al ciupercii se desfășoară pe un an agricol, infecția are loc în toamnă în timpul germinării iar manifestarea bolii se observă abia la înspicat. La treier semințele mălurate se sparg și pun în libertate sporii, care se depun pe semințele sănătoase, fiind găsiți pe șanțul ventral sau pe perișorii de la vârf. La semănat, semințele netratate, aduc

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în care se observă la început un praf roșcat, apoi un praf negru (fig. 9). Ciuperca rezistă peste iarnă sub formă de spori de rezistență sau sub formă de miceliu de infecție în mugurii lăstarilor de dracilă. Sporii rezultați din germinarea sporilor de rezistență asigură infecțiile primare de pe frunzele de dracilă și mahonie. Răspândirea ciupercii în primăvară se face prin intermediul sporilor, ce multiplică infecția pe plantele gazdă intermediare, dracilă și mahonie. Sporii formați pe plantele gazdă pot germina 3-6 săptămâni la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și cea de la tăciunele zburător . Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește prin intermediul sporilor în perioada dintre înspicare și maturare sau chiar în timpul recoltării. Sporii rămân pe suprafața semințelor și dacă acestea sunt semănate fără a fi tratate, infecția se va produce în timpul germinării iar manifestarea bolii va apărea în vară. Ciuperca se poate transmite și prin intermediul sporilor din sol mai ales în regiunile secetoase. Sporii germinează lângă sămânță, apare miceliul de infecție ce pătrunde prin colțul tânăr în plantulă. Miceliul crește odată cu planta

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Paleele și aristele sunt distruse numai parțial așa încât se mai păstrează ceva din forma fostului spic. Axul spicelor este fragil și la recoltare se rupe în fragmente mici (fig. 17). Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în timpul recoltării, infecția se produce la germinare iar simptomele de tăciunare apar în vară. Atacul de tăciune îmbrăcat este mult amplificat de reacția acidă a solului și de temperaturile optime (10 12șC), existente în sol în momentul germinării orzului care este semănat prea adânc. Prevenirea și combaterea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Ciuperca se răspândește în timpul recoltării, infecția se produce la germinare iar simptomele de tăciunare apar în vară. Atacul de tăciune îmbrăcat este mult amplificat de reacția acidă a solului și de temperaturile optime (10 12șC), existente în sol în momentul germinării orzului care este semănat prea adânc. Prevenirea și combaterea acestei ciuperci este la fel cu a tăciunelui negru. Soiurile nou introduse Orizont, Adi și Dana deși sunt productive, manifestă o sensibilitate la atacul ciupercilor ce produc tăciuni. 1.2.9

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
strălucitoare, din cauza membranei aflate la exterior. Spre toamnă tumorile capătă o culoare cenușie-negricioasă, membrana se rupe și sunt puși în libertate sporii ciupercii. Transmitere-răspândire. Sporii de rezistență formați în tumori rămân în sol, au o perioadă de repaus și după germinare formează spori care produc infecții locale prin răni, mai rar prin stomate sau prin străpungerea epidermei. Pentru germinarea sporilor este nevoie de o temperatură de 8-36șC (optima 26 30șC) și de o umiditate ridicată. Fertilizarea cu gunoi de grajd proaspăt

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
puși în libertate sporii ciupercii. Transmitere-răspândire. Sporii de rezistență formați în tumori rămân în sol, au o perioadă de repaus și după germinare formează spori care produc infecții locale prin răni, mai rar prin stomate sau prin străpungerea epidermei. Pentru germinarea sporilor este nevoie de o temperatură de 8-36șC (optima 26 30șC) și de o umiditate ridicată. Fertilizarea cu gunoi de grajd proaspăt sau cu îngrășăminte pe bază de azot, sensibilizează plantele la atacul de tăciune. Atacul larvelor sfredelitorului porumbului sau

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
plantarea tuberculilor sau a răsadurilor se va avea în vedere ca pe tarlalele respective să nu existe vetre de cuscută ce pot transmite micoplasma. În categoria micoplasmozelor se încadrează și măturile de vrăjitoare de la cartof, vârfurile roșii ale cartofilor și germinarea cu colți subțiri la cartof, boli a căror prezență este cunoscută de multă vreme în America și parțial în Europa. Bacterioze 3.1.5. Înnegrirea bazei tulpinii cartofului și putregaiul moale al tuberculilor Erwinia carotovora pv. atroseptica și E. carotovora

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sol vor intra și vor produce putrezirea semințelor germinate sau a tinerei plantule. Atacul poate fi cu greu observat, constatând doar golurile în culturi cu pagube de până la 20 % (E. Rădulescu și V. Bulinaru, 1957). Simptome. Boala se manifestă de la germinarea semințelor și până la apariția primei perechi de frunze adevărate. Pe sămânța abia germinată, rădăcini sau tânăra plantă se observă zone brunificate. Pe țesuturile afectate pot apărea fructificațiile agenților, sau se pot instala ciuperci sau bacterii de sol care vor continua

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de la un an la altul rezistă sub formă de spori , micelii și microscleroți, spori de rezistență sau fructificații de rezistență. Prevenire și combatere. Sfecla va trebui semănată la epoca optimă, în ternuri echilibrat fertilizate, aerate pentru ca să se scurteze perioada de la germinare și până la răsărire, perioadă în care se instalează agenții patogeni ai acestei boli. Întrucât o parte dintre acești agenți patogeni pot fi aduși odată cu sămânța, aceasta se va trata cu: Dithane 75 WG-8 kg/t săm.; Dithane M 45 8

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
20 kg/ha. Polizarea și drajarea semințelor înainte de semănat este o lucrare foarte eficientă, căci îndepărtează eventualele formațiuni cu spori de pe semințe dar, acestea vor trebui semănate într-un sol umed pentru a înmuia stratul de drajeu și a permite germinarea. Au fost cazuri când datorită secetei din sol, plantulele nu au putut sparge și străbate pelicula de drajare, fiind necesară o reînsămânțare. Drajarea se face cu o pastă în care intră și substanțe fungicide, ce vor asigura protecția tinerei plantule

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
nu pot fi separați la selector și vor constitui o sursă importantă de infecție. Scleroții rămași în teren rezistă până în anul următor, când pot produce infecții direct prin micelii sau prin sporii de pe apotecii (fructificații cu spori ce apar după germinarea scleroților). Aceste infecții se pot realiza pe samulastra de floarea soarelui sau pe unele plante, ce fac parte din numeroasele gazde ale acestui agent patogen. De la plantă la plantă ciuperca poate fi vehiculată de curenții de aer, ce antrenează fragmente

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sub aspectul procentului de ulei. În jurul unei plante, în suprafața sa de hrănire, pot apărea 30-40 plante sau chiar peste 100, în terenurile puternic infestate, după cum se precizează în lucrările prof. C. Sandu Ville. Semințele plantei din sol dau la germinare un filament subțire care vine în contact cu rădăcinile de floarea soarelui, se îngroașă ca un bulb cu proeminențe (conuri de pătrundere), ce intră și stabilesc contactul cu vasele conducătoare. La partea superioară a bulbului apare un mugure din care

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
aspre și aripate (au pe margini o membrană). Aceste semințe fiind foarte ușoare, sunt duse de apa de ploaie sau de vânt la distanțe foarte mari. Semințele nu germinează decât în prezența rădăcinilor de floarea soarelui în soluri ușoare, uscate. Germinarea poate avea loc și în prezența resturilor vegetale de floarea soarelui, caracteristică pe care se bazează și una din metodele de combatere, prin răspândirea pe teren a resturilor mărunțite la moara cu ciocănele. Semințele pornesc în vegetație, dar neavând pe

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Semințele păstrate mai mulți ani își pierd aproape complet germinația, dar puterea de infecțiozitate a bacteriei nu scade. Transmiterea poate fi asigurată și prin resturile vegetale rămase pe sol, în care bacteria poate fi viabilă timp de 9 luni. În timpul germinării seminței de soia, bacteria se multiplică și va ataca primele frunze. Un caz aparte de rezistență este întâlnit la plantele atacate de păianjenul roșu care nu sunt atacate de această bacterie. Prevenire și combatere. Măsura cea mai eficientă este semănarea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se brunifică și se desprind de pe codiță (fig. 90). Transmitere răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul sub formă de spori de rezistență sau miceliu în plantele atacate. În cursul vegetației prima infecție este asigurată de miceliile provenite din germinarea sporilor de rezistență, iar infecțiile ce urmează sunt produse de miceliile apărute din sporii ce apar pe puful alb-cenușiu. Perioadele calde ale anului, dublate de ploi intermitente, sunt factori ce ușurează răspândirea ciupercii. Prevenire și combatere. Se recomandă ca, la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
la 25șC și umiditate mare, germinează și dau filamente de infecție ce parazitează rădăcinile și partea bazală a tulpinilor, pe care apar primele lagăre cu spori, ce vor fi purtați de picăturile de ploaie. Sporii ajunși pe fructele verzi, prin germinare, vor forma micelii ce pătrund prin coaja fructelor care, nu manifestă simptomele caracteristice decât în faza de coacere deplină. În cercul de plante gazdă a ciupercii intră, și ardeii și vinetele. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală, reprezentate prin

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
este mult diminuată, înregistrând pierderi mari. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul sub formă de spori pe resturile de plante atacate, iar în cursul vegetației aceștia sunt purtați de apa de ploaie sau de irigație care favorizează și germinarea lor. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală, un asolament de 4 ani, precum și gama de tratamente preventive ce se aplică pentru celelalte boli ale ardeilor, limitează apariția acestei boli. 8.2.12. Ofilirea (fuzarioza) ardeiuluiFusarium oxysporum var. vasinfectum Boala

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
chiar în vasele conducătoare, unde pot apărea și sporii de rezistență În vasele astupate, brunificate, se constată prezența miceliilor și sporilor. Transmitere-răspâdire. Ciupercile rezistă în sol sub formă de spori de rezistență, spori și chiar scleroți. Din aceste organe, în timpul germinărilor, apar micelii ce vor intra în plantă prin micile răni de pe rădăcini. Transmiterea ciupercilor de la un an la altul, se mai poate face prin miceliul din semințele infectate. În perioada de vegetație, sporii sunt duși de apa de irigație și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
11. Rizoctonioza cruciferelor Rhizoctonia solani În răsadnițe și solarii, rizoctonioza apare destul de frecvent producând pagube prin deprecierea răsadurilor. Semnalarea ei în România este făcută abia în 1959 de C. Ciocan și I. Calnegru . Simptome. Atacul poate avea loc imediat după germinare, în care caz apar goluri în răsadnițe. Plăntuțele tinere atacate, prezintă pete brune-negricioase în zona bazală. Țesuturile brunificate se scufundă și baza tulpinii poate fi afectată de jur împrejur. Partea superioară a plantei se îngălbenește, se ofilește și în final

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
păstrării se înmoaie și putrezesc. Transmitere-răspândire.Transmiterea patogenului de la un an la altul este asigurată pe două căi: prin sporii de rezistență ce rămân în resturile vegetale și prin bulbilii și bulbii infectați. Infecțiile primare în primăvară sunt asigurate prin germinarea sporilor de rezistență, iar în timpul vegetației, sporii apăruți pe micelii sunt cei ce răspândesc ciuperca. Aceștia apar la temperaturi cuprinse între 3 27șC cu optimum de 11-12șC. Germinarea sporilor se produce în condiții de umiditate atmosferică 100 % timp de cel

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
prin bulbilii și bulbii infectați. Infecțiile primare în primăvară sunt asigurate prin germinarea sporilor de rezistență, iar în timpul vegetației, sporii apăruți pe micelii sunt cei ce răspândesc ciuperca. Aceștia apar la temperaturi cuprinse între 3 27șC cu optimum de 11-12șC. Germinarea sporilor se produce în condiții de umiditate atmosferică 100 % timp de cel puțin 10 ore. Sporii sunt purtați ușor de vânt și vor da noi infecții pe ceapă dar și pe alte plante ca: usturoi, ceapa ciorească, praz, hajme. Prevenire

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
grefare de scoarță, simptomele bolii apărând în câteva săptămâni sau în primăvara următoare. Virusul se transmite prin polen și prin semințe, iar în școala de puieți și pepiniere, prin atingerea rădăcinilor. Polenul provenit de la pomii infectați are o foarte slabă germinare. Prevenire și combatere. Controlul fitosanitar în pepiniere câmpul II, când simptomele sunt foarte vizibile, eliminarea pomilor virotici și tratarea prin termoterapie la 37șC timp de 3-4 săptămâni a puieților, asigură sănătatea plantațiilor nou înființate. 9.1.2.Virusul pătării clorotice

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
noi simptome. După Victoria {uta și col. (1974), în condițiile Stațiunii Pomicole Voinești, la temperatura de 18șC, infecția prin acești spori durează 9-18 ore, iar după 8 zile pot fi observate primele pete de atac. Filamentele de infecție provenite din germinarea sporilor, pătrund în interiorul plantei , prin străpungerea directă a țesuturilor. Observațiile făcute în diferite centre pomicole din țară arată că soiurile de măr se comportă diferit față de această boală. Dintre soiurile imune menționăm: Prima, Priam, Priscilla, Florina, Liberty, Pionier, Voina și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
comercială, nu se pot consuma și au o slabă capacitate de păstrare. Transmitere-răspândire. Pe miceliul ciupercii se formează spori ce germinează în picăturile de apă care rămân pe organele frunzele pomului, iar filamentele de infecție străpung țesuturile. Temperatura optimă de germinare este 20-22șC, minima fiind 2-3șC, iar maxima 31șC. Prin intermediul sporilor, ciuperca se răspândește în perioada de vegetație. Iernarea ciupercii se face în frunzelor căzute, unde până în primăvară se formează loculi (fructificații de rezistență), ce conțin în interior spori. Eliminarea acestora

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]