565 matches
-
2011, ms) precizează că propoziția introdusă prin relativul cum are comportamentul unei pseudo-relative126 prin natura propozițională a constituentului încastrat sub verbul de percepție 127. Autoarea remarcă valoarea modală estompată a conectorului cum în favoarea unei semnificații aspectuale, care permite echivalența cu gerunziul: (146a) Îl văd cum ("în timp ce") înoată. ≡ (146b) Îl văd înotând. 5. Tipare de construcție cu verbe de percepție intențională. Trăsături generale ale clasei În primul capitol al lucrării am distins între verbele de percepție nonintențională, cu subiect Experimentator, și cele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
supărat < Văd că e supărat. vs (211) O privesc îngândurată < O privesc și sunt îngândurată. * Propoziție non-finită gerunzială: (212) Îli privesc [PGerînotând ti]./ Îli ascult [PGercântând ti]. Structurile cu verb de percepție intențională și construcție gerunzială permit două interpretări: subiectul gerunziului este coreferențial cu subiectul verbului din matrice (213); subiectul gerunziului este coreferențial cu obiectul direct al verbului din matrice (213'). (213) Eli măj privește râzând PROi./ (213') Eai măj ascultă cântând PROj la pian. Există o ambiguitate a construcțiilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
O privesc și sunt îngândurată. * Propoziție non-finită gerunzială: (212) Îli privesc [PGerînotând ti]./ Îli ascult [PGercântând ti]. Structurile cu verb de percepție intențională și construcție gerunzială permit două interpretări: subiectul gerunziului este coreferențial cu subiectul verbului din matrice (213); subiectul gerunziului este coreferențial cu obiectul direct al verbului din matrice (213'). (213) Eli măj privește râzând PROi./ (213') Eai măj ascultă cântând PROj la pian. Există o ambiguitate a construcțiilor cu verb de percepție intențională și construcție gerunzială și în ceea ce privește valorile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cu obiectul direct al verbului din matrice (213'). (213) Eli măj privește râzând PROi./ (213') Eai măj ascultă cântând PROj la pian. Există o ambiguitate a construcțiilor cu verb de percepție intențională și construcție gerunzială și în ceea ce privește valorile semantice ale gerunziului: dacă în exemplul (212) interpretarea construcției este Îl privesc cum înoată/în timp ce înoată, gerunziul exprimând o valoare temporal-durativă, în exemplul (213), construcția gerunzială are valoare asociativă: El mă privește și râde143. * Propoziție (pseudo-)relativă introdusă prin conectorul cum: (214) Îmi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
213') Eai măj ascultă cântând PROj la pian. Există o ambiguitate a construcțiilor cu verb de percepție intențională și construcție gerunzială și în ceea ce privește valorile semantice ale gerunziului: dacă în exemplul (212) interpretarea construcției este Îl privesc cum înoată/în timp ce înoată, gerunziul exprimând o valoare temporal-durativă, în exemplul (213), construcția gerunzială are valoare asociativă: El mă privește și râde143. * Propoziție (pseudo-)relativă introdusă prin conectorul cum: (214) Îmi place să îi privesc [cum zboară] (www.latifa.ro) (215) A fost fain să
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
A Dictionary of Selected Synonyms in the Principal Indo-European Languages, Chicago&London, The University of Chicago Press, p. 1017-1084. Brinton 1988 = The development of English aspectual system: aspectualizers and postverbal particles, Cambridge, Cambridge University Press. Caragiu 1957 = Matilda Caragiu, Sintaxa gerunziului românesc, în Al. Graur, Jacques Byck (ed.), Studii de gramatică, II, p. 61-89. Carlson 1980 = Gregory N. Carlson, Reference to Kinds in English, New York, Garland Publishing, 1980 (document disponibil la adresa http://semanticsarchive.net/Archive/jk3NzRlY/). Cazacu 1950 = B. Cazacu, " Despre
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
in generative semantics and in Montague's PTQ, Dordrecht, Reidel. Dupas 1997 = Chantal Dupas, Perception et langage. Étude linguistique du fonctionnement des verbesde perception auditive et visuelle en anglais et en français, Louvain/Paris, Peeters. Edelstein 1972 = Frieda Edelstein, Sintaxa gerunziului românesc, București, EAR. Enghels 2007 = Renata Enghels, Les modalités de perception visuelle et auditive. Différences conceptuelles et repercussions sémantico-syntaxiques en espagnol et en français, Belgium, Max Niemeyer Verlag (lucrarea este disponibilă și în format electronic la adresa http://hdl.handle.net
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
suplimentar obligatoriu. În a doua clasă sunt incluse și verbele de atitudine, care desemnează procese cognitive, cum este și cazul verbului a vedea "a-și imagina". 115 Vezi GALR II (2008: 534). Construcția gerunzială de acest tip a fost numită "gerunziul ipostazei". 116 În bibliografie, construcția este deseori numită "acuzativul cu gerunziu". Denumirea face referire la statutul gerunziului care, în contextul verbelor de percepție, se raportează/califică nominalul din poziția obiectului direct al verbului matricial. În jurul acestor construcții au existat numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
atitudine, care desemnează procese cognitive, cum este și cazul verbului a vedea "a-și imagina". 115 Vezi GALR II (2008: 534). Construcția gerunzială de acest tip a fost numită "gerunziul ipostazei". 116 În bibliografie, construcția este deseori numită "acuzativul cu gerunziu". Denumirea face referire la statutul gerunziului care, în contextul verbelor de percepție, se raportează/califică nominalul din poziția obiectului direct al verbului matricial. În jurul acestor construcții au existat numeroase controverse terminologice și de interpretare. Doar câteva gramatici vechi românești menționează
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
este și cazul verbului a vedea "a-și imagina". 115 Vezi GALR II (2008: 534). Construcția gerunzială de acest tip a fost numită "gerunziul ipostazei". 116 În bibliografie, construcția este deseori numită "acuzativul cu gerunziu". Denumirea face referire la statutul gerunziului care, în contextul verbelor de percepție, se raportează/califică nominalul din poziția obiectului direct al verbului matricial. În jurul acestor construcții au existat numeroase controverse terminologice și de interpretare. Doar câteva gramatici vechi românești menționează structurile de acest tip. La Sandfeld
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
plângând ~ L-am văzut cum/că plângea vs L-am găsit plângând/*L-am găsit cum/că plângea. 118 Dacă ne menținem în linia interpretărilor în care se consideră că structura [a vedea + că] exprimă doar percepții abstracte, tiparul cu gerunziu ar fi unica modalitatea de a exprima percepția directă a evenimentelor sau acțiunilor (văd că vine - percepție indirectă vs îl văd venind - percepție directă). 119 Vezi Manoliu-Manea (1977: 227). Autoarea formulează condițiile care conduc la "transformarea gerunzială": (i) verbul din
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
che bacia Luca 'Am văzut-o pe Maria sărutându-l pe Luca' (PRC); (c) ptg. Hoo sentii Maria a cantà 'Am auzit-o pe Maria cântând' (PIC). Într-o notă, Felser (1999: 245, nota 19) menționează și situația românei - utilizarea gerunziului în locul construcțiilor semnalate mai sus. Autoarea precizează că verbele care apar ca subordonate verbelor de percepție desemnează evenimente stage-level, respectând condiția simultaneității (engl. simultaneity constraint) cu verbul de percepție din matrice. Pentru fenomenul de restrângere a sferei de circulație a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a sferei de circulație a infinitivului în limba română, vezi Diaconescu (1977: 43-44). Autorul aduce următoarele argumente: (a) Extinderea completivelor cu complementizatorul că după verbele dicendi și sentiendi - lat. video eum venire > îl văd că vine; b) înlocuirea infinitivului cu gerunziul în contextul verbelor de percepție, în opoziție cu limbile romanice, care păstrează infinitivul; (c) Extinderea completivelor introduse prin complementizatorul să, după verbele care exprimă un act de voință: voleo cantare > vreau (a) cântare > vreau a cânta > vreau să cânt. 121
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
l-a văzut pe Ion coborând scările. (i) Și eu am văzut asta; (ii) Și eu l-am văzut pe Ion. 122 Argument realizat propozițional. 123 Vezi și GALR I (2008: 535), unde se menționează că "percepția prezentată punctual preferă gerunziul durativ ca obiect al său: M-a văzut râzând. = M-a văzut cum râd. 124 Vom arăta (vezi infra, 4.4.7.3) că există situații în care, în contextul verbelor de percepție, se stabilește echivalența tiparelor [verb de percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
râzând. = M-a văzut cum râd. 124 Vom arăta (vezi infra, 4.4.7.3) că există situații în care, în contextul verbelor de percepție, se stabilește echivalența tiparelor [verb de percepție + GComplcă] = [verb de percepție + cum] = [verb de percepție + gerunziu]. Gawełko (2003: 53-67), urmărind vitalitatea propoziției infinitivale după verbele de percepție în contextul limbilor romanice și tiparele echivalente acesteia, observă în cercetarea sa de corpus că: (a) româna actuală nu folosește infinitivul în contextul verbelor de percepție cu sens primar
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbele de percepție în contextul limbilor romanice și tiparele echivalente acesteia, observă în cercetarea sa de corpus că: (a) româna actuală nu folosește infinitivul în contextul verbelor de percepție cu sens primar/senzorial; (b) verbul a vedea preferă construcția cu gerunziul (33 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor completive corespondente (cu că și cum) (9 ocurențe); (c) verbul a auzi preferă, de asemenea, construcția cu gerunziul (20 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor subordonate (10 ocurențe); d) verbul a simți preferă construcția cu propoziții completive
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
infinitivul în contextul verbelor de percepție cu sens primar/senzorial; (b) verbul a vedea preferă construcția cu gerunziul (33 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor completive corespondente (cu că și cum) (9 ocurențe); (c) verbul a auzi preferă, de asemenea, construcția cu gerunziul (20 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor subordonate (10 ocurențe); d) verbul a simți preferă construcția cu propoziții completive (11 ocurențe) în detrimentul construcției gerunziale (8 ocurențe). 125 Se observă că, în tiparele cu verbe de percepție, se pot stabili următoarele tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în detrimentul propozițiilor subordonate (10 ocurențe); d) verbul a simți preferă construcția cu propoziții completive (11 ocurențe) în detrimentul construcției gerunziale (8 ocurențe). 125 Se observă că, în tiparele cu verbe de percepție, se pot stabili următoarele tipuri de echivalențe semantice: (a) gerunziul poate substitui subordonate conjuncționale introduse prin că, exprimând un proces în desfășurare (Îl văd că vine → Îl văd venind); (b) gerunziul poate substitui subordonate conjuncționale introduse prin să, exprimând un proces ireal, fictiv (Nu-l văd să facă asta → Nu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
125 Se observă că, în tiparele cu verbe de percepție, se pot stabili următoarele tipuri de echivalențe semantice: (a) gerunziul poate substitui subordonate conjuncționale introduse prin că, exprimând un proces în desfășurare (Îl văd că vine → Îl văd venind); (b) gerunziul poate substitui subordonate conjuncționale introduse prin să, exprimând un proces ireal, fictiv (Nu-l văd să facă asta → Nu-l văd făcând asta). 126 Pseudo-relativa reprezintă un tip special de determinare nominală, care focalizează nu procesul perceput, ci entitatea care
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
proces cognitiv sau act discursiv, sînt filtrate de matricea discursivă. De exemplu, în rețetele de bucate, sfaturile sînt oferite în ordinea executării unor operații, fără operatori cronologici (precum deci, în consecință etc.), în afară de situațiile de concomitență, redate de obicei prin gerunziu. Regularitățile constitutive ale unei matrici discursive sînt de ordinul mărcilor sau de cel al descrierilor și al combinărilor. V. dominantă discursivă, gen de discurs, registru, tipologie de discurs. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MAXIMĂ CONVERSAȚIONALĂ. H. P. Grice a demonstrat, în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la un mod personal, orice formă verbală personală constituind un predicat și nesatisfăcînd altă poziție sintactică. Un mod verbal este considerat de către Valeria Guțu Romalo personal, dacă este independent, condiție care ar duce la excluderea, pe de o parte, a gerunziului și a infinitivului și, pe de altă parte, a conjunctivului sau a altor moduri dependente din clasa formelor verbale predicative. Conform DSL 2001, predicatul, în calitate de pivot al propoziției, se remarcă prin următoarele caracteristici: a) suprimarea lui, exceptînd cazurile de elipsă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Un argument al structuraliștilor, în favoarea considerării subiectului ca o poziție sintactică subordonată centrului verbal, pune în lumină blocarea acordului în situațiile în care funcția de subiect se realizează în propozițiile non-finite cu centrul verbal concretizat în verbe la moduri nepersonale, gerunziul, infinitivul sau participiul. O altă trăsătură a subiectului este sesizată în studiile care pun accent pe componenta pragmatică a limbii și pe relația acesteia cu gîndirea, ținîndu-se cont de legătura dintre judecată și propoziție, ca atare, subiectul este considerat termenul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acțiunii redat prin verbul propriu-zis, spre deosebire de numele redat prin substantiv care propune o reprezentare, este în măsură să exprime activitatea în tensiunea ei. Astfel, de exemplu, infinitivul a construi este în măsură să redea actul numai în tensiunea lui, în vreme ce gerunziul construind îl prezintă în curs de desfășurare, adică o compunere de tensiune și de detensionare, în vreme ce participiul construit îl redă la sfîrșitul tensionării, în momentul în care verbul a devenit adjectiv, după ce și-a epuizat reprezentarea care-l definește. Noțiunea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este atribuit prin acordul dintre centru și Spec, spre deosebire de acuzativ, atribuit prin guvernare (complementul direct este guvernat de centrul verbal) (L. Avram, 2003). În engleză, doar Flexiunea personală (engl. finite Inflection) poate atribui cazul nominativ. Verbele la forme nepersonale (infinitiv, gerunziu) nu pot să atribuie cazul nominativ: (7) a. He tried [*he to attend lectures twice a week]. (cf. L. Avram, 2003: 75) b. I can't imagine [*he attending lectures twice a week]. (cf. L. Avram, 2003: 75) Spre deosebire de engleză
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
75) b. I can't imagine [*he attending lectures twice a week]. (cf. L. Avram, 2003: 75) Spre deosebire de engleză, în limba română formele verbale nepersonale pot avea un subiect în cazul nominativ. Este vorba de formele de infinitiv, cele de gerunziu și cele de participiu; subiectul supinului este controlat obligatoriu de regent: (8) a. A-ți trimite copilul la grădiniță sau la școală fără mic-dejun sau a pleca tu la serviciu în acest fel este similar cu a încerca să folosești
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]