656 matches
-
parohia reală. Nu putem conta pe o formare a credinței „pe cale virtuală” și nici pe administrarea Sfintei Împărtășanii „la distanță” sau online. Virtualizarea apare după un proces temeinic și Îndelung de „realizare” În biserică a credinței și conduitelor corespunzătoare. Virtualizăm gesticulațiile care suportă acest proces, prin prelungiri firești a ceea ce deja a Început, a prins contur, a devenit real. Căci, dacă realitate nu e, nici virtualitatea nu poate să apară! 11.5. Revigorarea discursului religios Suntem contemporanii unor reconfigurări ale universului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
drepți; mi-a fost prieten și tovarăș spiritual, când Încă nu știam cât de rar poți avea parte de așa ceva. Cred că un dascăl este mare nu atât prin el Însuși, ci prin ceea ce lasă În urmă: gânduri, fapte, tresăriri, gesticulații, pasiuni, certitudini, dileme, dureri, mângâieri și amintiri Îngrămădite În fiecare dintre noi. Drama axiologică e că nu-ți dai seama de toate acestea decât după ce totul a trecut. Iar el a lăsat un imens etos necuantificabil, disipat și chiar recunoscut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Mi-am adus aminte acum de episodul de mai sus, după mai bine de douăzeci și cinci de ani, când scriu acest text. Rememorarea naște următoarea Întrebare: cum recuperăm acest imens capital de bună orientare și inteligență ingenuă, răspândit În multitudinile de gesticulații ale semenilor noștri anonimi? Suntem capabili să prezentăm și să revigorăm această față a noastră? Intrăm În Europa nu numai cu inteligențele formal acreditate, cu bagajele spirituale statuate, ci și cu/prin conduite care, statistic, ne caracterizează, cu o „umbră
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
face mai mult decât atât era nebunie curată. Chiar venea Securitatea și te „sălta”! Cred că regimul accepta sau Încuraja astfel de mici „derapaje”, În chip de supape de evacuare a unor energii negative acumulate. Se agreau uneori astfel de gesticulații critice, În loc de contestații deschise, din chiar interiorul regimului (mi-aduc aminte că, la o instruire ideologică, activistul care conducea ședința a spus un banc cu Ceaușescu, de am amuțit cu toții...). Se crea astfel iluzia că trăim normal, Într-o lume
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
politică decât financiară; dă undă verde investitorilor privați și băncilor private interesate de investiții și trimite semnale de alarmă țărilor și corporațiilor membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), descurajând în felul acesta investițiile private. În ciuda retoricii și gesticulațiilor, FMIxe "FMI" controlează sub 1,8% dintre importurile care au loc în lume. În schimb, puterea politică a FMI este atât de mare, încât și-a permis să încerce să se amestece în arbitrarea disputelor aduse în fața OMCxe "Asociația Națională
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
întâmplate sub ochii altora, mai norocoși. Și totuși rămâne certitudinea că orice încercare aduce, dacă nu semnificativul, atunci sigur diversitatea amănuntului. Primul lucru care ne-a atras atenția la cursuri a fost ținuta impecabilă: poziția plină de distincție a corpului, gesticulația reținută care puncta ireproșabil esențialul. Studentă în anul I fiind, mi se părea că, în sfârșit, cronicarii vorbesc și pe limba mea, că ariditatea faptului istoric capătă culoare și relief, că limba vechilor documente are mai mult farmec decât aș
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
poezia românească din prima jumătate a secolului al XIX-lea este H.-R. prin simbolizarea pornirilor interioare contradictorii (Serafimul și heruvimul, Visul). Odată cu primele înrâuriri ale creației lui Victor Hugo, cu care avea puternice afinități, poetul român evoluează spre o gesticulație romantică, declamatorie, de tip mesianic, plină de grandilocvență, de simboluri și de alegorii. Poemele capătă treptat o coloratură socială și religioasă mai evidentă. Destinul omenirii și îndeosebi locul poetului-profet în univers constituie acum teme dominante. Încă de la 1836 se observă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
mereu în stare de alarmă [...] noi vom fi mulți, / vom fi o mie de milioane.” B. va trece însă de la cronica rimată și exaltarea conformistă a „biruințelor” și a „steagului leninian” la un tip de poezie reflexivă, care atrage în gesticulația amplă motive cu reverberație general umană. Evoluția către un lirism mai elaborat începe odată cu Lacrima diavolului (1965), unde poetul, depășind faptul concret, încearcă o viziune de ansamblu asupra lumii, diavolul, spirit răzvrătit, semnificând setea de cunoaștere a omului. Punctul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
ce se degajă din cronica - ori microfresca burlescă și satirică - a societății postdecembriste. Scriitorul nu este un „simplu” umorist; el cercetează noimele majore ale existenței, cu serioasă înclinare către recursul la spiritualitate, gândit la modul grav, nu la cel al gesticulației histrionice. SCRIERI: Amintiri din provincie, Iași, 1983; Firesc, București, 1985; Erou fără voie, Bacău, 1994; Un regat pentru o muscă, Botoșani, 1995; Povestea Marelui Brigand, Cluj-Napoca, 2000; Simion liftnicul, București, 2001. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, O primă retrospectivă, SLAST, 1982
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
sunt în descendența accentuată a modelelor V. Cârlova, V. Alecsandri, G. Coșbuc, O. Goga. Nu întâmplător, autorul a fost înscris în continuarea neosămănătoriștilor ori ca neoromantic, catalogat „romanțios și desuet” (Mircea Scarlat). El nu se poate despărți de o anume gesticulație teatrală, gen Victor Eftimiu, ceea ce imprimă liricii un aer artificial. În piese, cu mare impact în epocă, miza o constituie înfruntările pasionale, conflictele morale care scindează în chip spectaculos personalitatea. Bunăoară, la Ștefan cel Mare, în egală măsură dedicat rațiunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
melancolie. Versurile mărturisesc o egolatrie nestăvilită și mult prea fățiș afirmată pentru a fi cu totul autentică. Îndărătul ei se află bucuria prezentului, susținută de gratuitatea sentimentelor cuprinse într-un joc detașat. Umorul și ironia răstălmăcind clișeele culturale premerg uneori gesticulația lirică din poezia lui Marin Sorescu. Pentru A., poezia reprezenta o detașare explozivă, înrudită cu patosul pe care l-a avut „unul Serghei Esenin” - ideal de gratuitate irumptivă provocată de umorile adolescenței, ce nu pot fi înțelese și apreciate decât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285361_a_286690]
-
Odă la ciocoi) îl plasează într-o familie căreia îi aparțin Heliade, Al. Macedonski, Tudor Arghezi ș.a. Târziu, vitalității fruste, deseori prolixă și necenzurată, inflamată retoric, îi iau locul pâlpâiri tainice, o undă de melancolie dureroasă, crepusculară, orchestrată discret, fără gesticulația abundentă de odinioară. În Așteptând, Gaudeamus, Table d’hôte, Dumnezeu, care captează starea de răvășire de după moartea Iuliei, registrul emotiv impune și un efort de cizelare, de echilibrare a versului. În proză, scriitorul are realizări mai durabile. Nuvela Duduca Mamuca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
adesea, în sfera suprafețelor mundaneității. Spre exemplu, semenii care sunt loviți de lipsa auzului purtându-și greutatea damnării ca semn al unei terifiante tragedii individuale, citesc cuvintele din modulația atât de subtilă a buzelor umane și înțeleg idei prin limbajul gesticulației, prin sugestiile și trimiterile pantonimei. Dar și atunci când putem să vorbim cu celălalt sau putem să îl ascultăm noi gesticulăm și dinamizăm activând întregul complex al feței și, adesea, privind, la rândul nostru, gesturi și chipuri active. Însă, noi prin
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
pierdem și accesul la zone profunde ale conștiinței celuilalt. Astfel de zone ne pot deveni penetrabile, ni se pot deschide numai în urma tot a unui exercițiu de voință în care ne redirecționăm atenția spre trăsăturile mobile și expresia chipului alături de gesticulația întregului sistem individual al corporalității. Prin această analiză noi surprindem prelungirea metafizică a cuvintelor, mai precis, ceea ce fundamentează rostitul, cuvântul fără a ajunge la exprimarea prin el. Sensul și ideea pot fi, adesea, mult mai amplu și mai integru dăruite
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
mănăstirești, scrierile sfântului Isaac Sirul, ce spune și mai ales ce face Europa. Dacă Dostoievski ar fi trăit în România de astăzi, nu cred ca n-ar fi participat la surdele noastre dezbateri culturale, nici c-ar fi ignorat chiar gesticulațiile minore ale revoltaților de serviciu. Tocmai „bunul-simț” al credinței îmi spune că lehamitea generalizată a inteligenței creștine și lenea de a reflecta cotidian asupra implicațiilor publice ale Crezului Bisericii nu reprezintă altceva decât moștenirea unei modernități atee care subzistă neproblematic
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
noastre duhovnicești, ci smerenia lui Hristos. Cei obișnuiți să se înalțe dintru slavă deșartă întru slavă deșartă vor descoperi, în plin picaj, că, fără smerenia lui Hristos, parașuta de salvare refuză să se mai deschidă. Cura singurătății blochează recursul la gesticulația mimetică și ne pregătește pentru scufundarea în oceanul Vieții. Ajutat de lumina rugăciunii, sufletul se pornește, asemenea unui scufundător, în căutarea perlei din adâncuri (Sf. Efrem Sirul). Tăcerea, punctată de inconfundabile ecouri, învăluie acest drum dureros și, poate, câteodată insuportabil
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a lumii nu se face candid, ci saturată de lecturi, biograficul și livrescul având funcție anamnetică. Din mărturisirea afinităților esențiale, adevărate prezențe formative („Zeii ficși”), nu lipsește G. Bacovia, în descendența căruia se situează C., deși îl deosebesc de bacovianism gesticulația amplă și încrederea în puterea poeziei de a făuri noi lumi. Dar adoptarea unui limbaj poetic sacral amenință sinceritatea comunicării. Ceea ce „salvează” în bună parte poemele este scepticismul ivit din conștiința unui antecedent livresc, resimțit ca o piedică („presimțeam că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
focul, versul se lasă mișcat de sensibilitatea unui spirit modern, trecut prin filieră romantică și simbolistă. Poetul va ține, de altfel, să-și sublinieze, și încă apăsat, condiția de solitar elegiac, atins de răul lumii și al veacului, și atunci gesticulația sa lirică o amintește pe cea bacoviană. Acest romantic întârziat nu-și găsește, însă, decât rareori, și doar fragmentar, expresia pe măsură. Prea mult subminate de un verbiaj abstract, versurile lui riscă să cadă, nu o dată, în platitudini confortabile, clamate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285210_a_286539]
-
au alcătuit și au funcționat în baza unei logici comune sau a unor legi intrinseci, identificabile prin mijloacele sociologiei literare. Astfel, fiecare cenaclu important se naște sub semnul unei crize pe care urmează să o remedieze. Însoțită fiind de o gesticulație polemică și contestatoare, uneori chiar subversivă - tradusă în campanii de presă, manifeste și/sau declarații de intenții -, apariția unui c.l. se fundamentează pe o realitate față de care gruparea respectivă se definește prin delimitare, față de care se declară în opoziție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
apărută în 1979, cuprinzând tot poezii. Colaborează la „România literară”, „Contemporanul”, „Vatra”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”. Din 1974 este redactor la revista „Flacăra”, secția cultură; în 1990 devine director al publicațiilor „Flacăra”. Deși a debutat ca poet - lirică de gesticulație adolescentină, salvând excesele de gravitate prin fibra autoironică -, A. reprezintă întâi de toate un câștig pentru publicistică: nu doar cei peste douăzeci de ani la „Flacăra”, dar în special trei volume de Interviuri, apărute între 1979 și 1987, modelul fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285452_a_286781]
-
a arghezianismului, cu minime influențe barbiene la nivelul sintaxei. Imagistica, violentă, mizează pe contrastul dintre presimțirea intensă a morții și revenirea primăverii sau dintre imprecație și rugăciune. Profesiunile de credință sunt tot argheziene, însă lipsite de grație și păcătuind prin gesticulație excesivă. SCRIERI: Viața tragică și românească a lui Eminescu, vol. I: Copilăria și tinerețea, Craiova, 1928; Poeme alese, Craiova, 1934; Problema Eminescu, Craiova, 1938; Al. Popescu-Telega, hispanista, Craiova, 1943; Din problemele școalei românești, Craiova, 1944; Poetul Ion Pillat (Contribuții critice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288730_a_290059]
-
se poate „angrena” fără supliciul agresării sale exterioare, poeziile lui D. poartă amprenta sensibilității ultragiate a nouăzecismului, a cărei notă comună este perceperea realului ca un spectacol dezarticulat și coroziv. Față de ludicul optzeciștilor, care îmbiba terapeutic versificația, nouăzecismul are o gesticulație mai în nota expresionismului, a exasperării de a fi, semn, acesta, de radicalizare în timp a aceluiași fond sufletesc. În Efebia și Spălându-mi ciorapii (1994), sunt tatonate teritoriile fragilității adolescentine, se exploatează liric nevoia de sprijin în logica sentimentelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286798_a_288127]
-
și jertfei lui Hristos: "Celula narativă" soljenițiană a acestui miez al metafizicii creștine poate fi considerată povestirea O zi din viața lui Ivan Denisovici, în care întâmplările cotidiene din viața anonimului Ivan dobândesc semnificația unei pilde exemplare. Exemplare pentru că din gesticulația banală a lui Ivan, din toate umilințele la care este el supus pe parcursul unei zile, ne privește imaginea vieții, binecuvântată în solidaritatea ei ne-voită cu smerenia lui Hristos 358. În cazul personajelor discutate, scriitorul acordă mai puțină atenție detaliilor
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
derea lui în tăcere, vreme de douăzeci de ani, pe lângă împrejurările amintite care țineau de climat, a fost ajutată și de factura intimă a lirismului său, care ea însăși îl predispunea la „închidere“, la filtrări îndelungi, la reprimări severe ale gesticulației spontane. Se poate presupune de aceea că și alta să fi fost ambianța pentru poezie în cei douăzeci de ani de tăcere a lui Crama, o ambianță fastă, tot nu am fi avut de la el o manifestare cu debit copleșitor
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
partidului, la sediul Comitetului Central. Eu am participat ca redactor-șef adjunct al nou apărutei Românii literare. Ceaușescu voia să știe cum fusese pregătită conferința, ce se va discuta, care va fi atmosfera etc. Un surogat de consultare democratică, o gesticulație bine văzută totuși, în acel moment, căci încă se trăia sub impresia actului de bravură din 21 august. Erau mulți cei care priveau cu speranțe la Ceaușescu, nădăjduind într-o liberalizare reală și de durată. În locurile de onoare din dreapta
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]