460 matches
-
de exemplu, poate fi însoțit de o ridicare a brațelor, aceasta producînd o amplificare gestuală a expresiei intonative. Ca atare, într-o astfel de situație, expresia intonativă și cea gestuală se asociază în comunicarea lingvistică prin interacțiunea verbală. V. actualizare, gestualitate, interacțiune verbală, proxemică, suprasegmental. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN PASTIȘĂ. În general, fiind o lucrare realizată prin imitarea alteia, pastișa este considerată un produs cultural inferior în raport cu originalul. Ea are de obicei o orientare ludică, nonmilitantă și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fiind semnificativă nu numai pentru o anumită cultură, ci și pentru o anumită atitudine. Raportul oamenilor cu spațiul pe care îl ocupă este la fel de semnificativ ca ceea ce spun, percepția asupra utilizării spațiale de către ceilalți contribuind la construcția intersubiectivității. V. față, gestualitate, politețe, relație interpersonală. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; PAYNE - BARBERA 2004; VARO-LINARES 2004. DH PROZODIE. În antichitatea greacă și latină, prozodia indica variațiile de accentuare, temporale și de înălțime din pronunție, care se foloseau în metrica și în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acțiune. Dar raza de acțiune a lui Mihail Diaconescu este incredibil de largă și spiritul său de solidaritate cu divergentele acțiuni ale realității rămâne amplu și încăpător. Chiar și natura operei implică o anumită retorică și o anumită amplitudine a gestualității, cătă vreme se aplică eon-ului românesc, modului național de a fi în lume și în istorie. Dacă urmărim evoluția creației sale, vom descoperi o întârziere a debutului și o încetineală a afirmării de altfel, cu totul în consonanță chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pentru corectarea unor deficiențe fizice. ... (2) Dispozitivele medicale, în înțelesul prezentei ordonanțe, includ unele proteze de membre și orteze, aparatele ortopedice, mijloacele și dispozitivele de mers și de adaptare a mijloacelor de transport, precum și aparatura și materialele ajutătoare-compensatorii pentru mers, gestualitate și pentru corectarea deficiențelor senzoriale, auz și văz. ... ---------- Alin. (2) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 52 din 2 martie 1998 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 6 martie 1998
ORDONANŢĂ nr. 16 din 15 august 1997(*actualizată*) privind acordarea de ajutoare pentru procurarea de dispozitive medicale destinate corectării şi recuperării deficienţelor organice sau funcţionale ori corectării unor deficiente fizice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117061_a_118390]
-
2) va avea următorul cuprins: "(2) Dispozitivele medicale, în înțelesul prezenței ordonanțe, includ unele proteze de membre și orteze, aparatele ortopedice, mijloacele și dispozitivele de mers și de adaptare a mijloacelor de transport, precum și aparatură și materialele ajutatoare-compensatorii pentru mers, gestualitate și pentru corectarea deficiențelor senzoriale, auz și vaz." 2. La articolul 2, litera a) va avea următorul cuprins: "a) copiii și tinerii în vârstă de până la 18 ani, precum și cei care sunt elevi sau studenți în instituții de învățământ prevăzute
LEGE nr. 52 din 2 martie 1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/1997 privind acordarea de ajutoare pentru procurarea de dispozitive medicale destinate corectării şi recuperării deficienţelor organice sau functionale ori corectării unor deficiente fizice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120262_a_121591]
-
sau funcționale ori corectării unor deficiențe fizice Articolul 52 (1) Asigurații au dreptul la dispozitive medicale constând în: unele proteze de membre și orteze, aparate ortopedice, mijloace și dispozitive de mers, aparatură și materiale ajutătoare și/sau compensatorii pentru mers, gestualitate și pentru corectarea deficiențelor senzoriale pentru auz și vaz, pentru corectarea văzului, auzului, pentru protezarea membrelor, precum și alte materiale sanitare de specialitate, pe baza prescripției medicale. ... (2) În cazul producerii de accidente de muncă sau de boli profesionale, asigurații care
HOTĂRÂRE nr. 697 din 8 octombrie 1998 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pe anul 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121999_a_123328]
-
organice sau funcționale ori pentru corectarea unor deficiențe fizice. Aceste dispoziții medicale includ unele proteze de membre și orteze, aparate ortopedice, mijloace și dispozitive de mers și de adaptare a mijloacelor de transport, precum și aparatură și materialele ajutatoare-compensatorii pentru mers, gestualitate și pentru corectarea deficiențelor senzoriale, de auz și de vedere. Capitolul 2 Obligațiile furnizorilor de dispozitive medicale Articolul 6 Furnizorii de dispozitive medicale au următoarele obligații: a) să producă dispozitivul medical la parametrii tehnico-medicali corespunzători deficientei pentru care a fost
ORDIN nr. 688 din 16 septembrie 1998 privind criteriile de avizare a furnizorilor de dispozitive medicale destinate corectării şi recuperării deficienţelor organice sau functionale ori corectării unor deficiente fizice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122112_a_123441]
-
recuperarea deficiențelor organice sau funcționale ori pentru corectarea unor deficiențe fizice. Acestea includ unele proteze de membre și orteze, aparate ortopedice, mijloacele și dispozitivele de mers și de adaptare a mijloacelor de transport, precum și aparatură și materialele ajutoare-compensatorii pentru mers, gestualitate și pentru corectarea deficiențelor senzoriale, auz, si vaz. Capitolul 1 Categoriile de persoane beneficiare și serviciile publice descentralizate abilitate să acorde ajutoare pentru procurarea de dispozitive medicale 1. Beneficiază de ajutoare pentru procurarea de dispozitive medicale destinate corectării și recuperării
HOTĂRÂRE nr. 204 din 30 martie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea ajutoarelor pentru procurarea de dispozitive medicale, precum şi pentru gestionarea fondurilor din care se suporta acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120600_a_121929]
-
bază în care apar sindroamele respective. TULBURĂRI DE MANIPULAȚIE Deficit motor minim la un membru superior care nu afectează prehensiunea, gesticulația. Incapacitate 0-20%, nu se încadrează în grad de invaliditate. ● Deficit motor la un membru superior care afectează minim motilitatea, gestualitatea și prehensiunea, incapacitate 20-49%, se încadrează în gradul III de invaliditate. ● Deficit motor la un membru superior ce afectează motilitatea în special dar și prehensiunea - incapacitate 49-69%, încadrabil în gradul III sau ÎI (partea dreaptă) de invaliditate. ● Deficit motor total
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
specific de om beat; fatigabilitatea apare la distanțe mari iar mișcările ce impun o mare finețe și control în desfășurarea activității profesionale sunt ușor afectate - incapacitate 0-49% care în sine nu se încadrează în grad de invaliditate; de menționat că gestualitatea sau motricitatea pot fi influențate și de deficitele motorii de tip sindrom de neuron motor central, sindroame extrapiramidale sau sindroame de neuron motor periferic; în consecință, rareori se va avea în vedere numai ataxia ce apare foarte rar izolat (uneori
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
deficitului motor cât și a tulbură- │ataxice și/sau deficiențe de │gradul ÎI (doi) de │ │unilateral, cu tulburări de echilibru, tul- │rilor ataxice care accentuează deficitul - de la │manipulație accentuate asociate cu │invaliditate. │ │burări de coordonare tulburări de mani- │tulburări de gestualitate că limitare până la │tulburări de coordonare. Afecțiunile unității motorii corespund anatomoclinic leziunilor fibrei musculare striate, plăcii neuromusculare, nervului motor și neuronului motor spinal. Deși modalitățile spinale sunt multiple, simptomatologia clinică se rezumă la formulă mai mult sau mai putin completă
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
se considera că se încadrează într-o deficiență accentuată cu o incapacitate de 70-80% deci încadrabil în gradul ÎI de invaliditate. În cazul formelor maligne de psoriazis pustulos cu pusee subcutanate că și a celui artropatic cu tulburări grave de gestualitate și locomoție, se poate face propunerea de încadrare în gradul I de invaliditate ALTE AFECȚIUNI ALE PIELII Lupusul eritematos cronic În această formă starea generală nu este alterată, tabloul clinic fiind dominat de manifestări cutanate, tradus prin plăci sau placarde
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
de invaliditate. Formele cu alterări avansate ale funcției motorii, cu sclerodermie sistemică, se considera că au o deficiență funcțională accentuată - respectiv o incapacitate de 70-80% putând fi propuse pentru încadrare în gradul ÎI de invaliditate. Formele cu tulburări mari de gestualitate, cu tulburări ventilatorii retractive severe, tulburări digestive etc. se considera că au o deficiență funcțională gravă și o incapacitate 80 - 10% putând fi propuse pentru încadrare în gradul I de invaliditate. Angiosarcomatoza KAPOSI Semnele cutanate caracteristice sunt plăci eritemato-angiomatoase de
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
obicei ajunge la vârste înaintate, putând lucra între timp, este caracterizată de fragilitatea deosebită a pielii, ceea ce necesită măsuri corespunzătoare de protecție (eventual schimbarea locului de muncă). În ceea ce privește posibilitatea înscrierii la pensie, cănd tulburările funcționale prin leziuni viscerale și de gestualitate devin medii, accentuate sau grave, se vor avea în vedere criteriile de la capitolele respective. Radiodermitele cronice Se caracterizează prin tegumente uscate, sclero-atrofice, pigmentate, cu numeroase teleangiectazii și formații keratozice pe care se pot dezvolta epitelioame spinocelulare sau ulcerații cronice, greu
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
debutul în copilărie și existând cazuri similare în familie. Îmbracă diverse forme clinice - difuze, liniare, insulare și au o evoluție cronică nefiind influențate de un tratament local cu substanțe keratolitice. Numai în cazul formelor rebele la tratament, ce afectează efectiv gestualitatea și ortostatismul, se poate face propunerea ��n extremis de încadrare în gradul III de invaliditate, ținându-se cont și de solicitările muncii profesionale. Scleroza tuberoasa Bourneville Leziuni cutanate constând din tumorete roșii-galbui sau brune în jurul nasului și orificiului bucal și
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
pieptănat, îmbrăcat) deci mobilizare pasivă, activă asistată și apoi independența. Etapele sunt aceleași: ridicare, transfer în cărucior sau fotoliu, statul în picioare, mers; apoi, etapă de recuperare în compartimentul de kineziterapie și fizioterapie. Concomitent se trece la ergoterapie pentru deprinderea gestualității habituale cotidiene pentru membrul superior neafectat și reeducarea celui afectat dacă există potențial de recuperare și educarea mersului, inclusiv mersul pe teren denivelat, urcatul și coborâtul scărilor. Terapia ocupaționala convențională este etapa următoare în care pacientul continuă să deprindă gesturi
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
care se face mișcarea pentru gestul ,,naștere”. O = inițial, MS are fața palmei în sus, iar MD în jos, după care se adaugă orientarea ambelor palme în sus. PC = se află în spațiul neutru. Mimica feței este neutră. Mimica și gestualitatea Încă din Antichitate, definițiile omului au cuprins întotdeauna o mențiune obligatorie la aptitudinea acestuia de a utiliza limbajul articulat. A existat și există un consens asupra principiului că ființa umană nu poate fi concepută în absența capacității de a-și
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
Mimica și gestualitatea Prof. psihopedagog Coca Marlena Vasiliu Prof. psihopedagog Ady Cristian Mihailov Grup Școlar ,,Vasile Pavelcu” Iași Încă din Antichitate, definițiile omului au cuprins întotdeauna o mențiune obligatorie la aptitudinea acestuia de a utiliza limbajul articulat. A existat și există un consens
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
sugestii privind utilizarea acestora ca elemente curriculare ce pot fi introduse în programele de formare inițială sau de perfecționare. Propunându-și să analizeze CUM putem realiza demersul didactic, în lucrare se optează pentru perspectiva semiotică cu accent special pe semiotica gestualității oferind mai multe modele de analiză prin care se dezvăluie structura internă și mecanismele performative ale gestului. Analiza discursului didactic (în acord cu distincția clasică propusă de Charles Morris, sintactică, semantică și pragmatică), analiza semiotică a parametrilor paraverbali (cu evidențierea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ca o stare intermediară între un semn/gest (o entitate statică) și o semioză (situația de comunicare didactică). În primul capitol, am prezentat succint gestul din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre cu intenția de a evidenția dinamica gestualității, subliniind sensuri și semnificații diferite. Pentru a interpreta plenar gestul, am prezentat o gamă largă de accepțiuni, fiecare propunând o grilă de lectură și de interpretare proprie: * accepțiunea biologică susține caracterul înnăscut al gestului indiferent de coordonatele de timp, loc
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
splendoarea și naturalețea sa; * accepțiunea pedagogică prezintă caracterul educativ al gestului, care facilitează înțelegerea unităților de învățare; * accepțiunea semiotică relevă caracterul relațional și contextual al gestului. Analiza gestului sub coloratura unor accepțiuni diferite vizează îndreptarea către o definiție integratoare: semioza gestualității comunicative, care să cuprindă: gestul înnăscut, dobândit, personalizat, universal, cultural, estetic, educativ și contextual. Situația semiotică" (de semnificare) și ,,situația de comunicare gestuală" (de transfer a conținutului semnificativ) alcătuiesc semioza gestualității comunicative. Am considerat semioza didactică (capitolul 2) o structură
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
accepțiuni diferite vizează îndreptarea către o definiție integratoare: semioza gestualității comunicative, care să cuprindă: gestul înnăscut, dobândit, personalizat, universal, cultural, estetic, educativ și contextual. Situația semiotică" (de semnificare) și ,,situația de comunicare gestuală" (de transfer a conținutului semnificativ) alcătuiesc semioza gestualității comunicative. Am considerat semioza didactică (capitolul 2) o structură semnificantă de semne lingvistice și nonlingvistice, care facilitează învățarea și presupune atât capacitatea de reprezentare (semnificare, valorizare) și formulare (convingere, rezonanță afectivă) din partea profesorului, cât și capacitatea de referențialitate și interpretare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ci sublinia cuvintele cheie, acționând asupra elementelor emoționale. Din această mărturie, desprindem un prim criteriu de definire a gestului, preluat și dezvoltat de-a lungul timpului: relația gest-cuvânt. Interpretând explicațiile oferite de Marcus Fabius Quintilianus, putem menționa câteva caracteristici ale gestualității, care relevă legătura dintre limbajul gestual și cel verbal: a) gesticulația ajută la înțelegerea amplorii emoționale a discursului și a oratorului, atrăgând publicul; b) gesticulația contribuie la înțelegerea logică a discursului, a componentelor sale structurale, deținând astfel virtutea de a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
tiradă și replică a piesei pretext 6. Apariția baletului tematic de curte în Franța și a operei, care a integrat baletul, în Italia a marginalizat tradiția pantomimicii. În Evul Mediu, s-a remarcat Hugh de Saint Victor, renumit teoretician al gestualității, cu lucrarea ,,Institutio novitiorum" în realizarea căreia pleacă, pe de o parte, de la dubla comparație dintre trupul omenesc și corpul social, și pe de altă parte, de la disciplinarea gesturilor și administrarea regatelor. În spiritul unui dualism de evidentă sorginte teologică
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
astenicul; d) displastic fizic mixt din celelalte trei tipuri, precum și unele trăsături primitive, fața mică, fruntea joasă și nas mic, cu temperament schizoid 13. • etnologul David Efron, prin studierea gesturilor evreilor și italienilor din estul Europei și desprinderea faptului că gestualitatea variază în funcție de istoria, identitatea națională și culturală a unui popor. Stilul evreilor de a gesticula (cu brațele aproape de piept, coatele lipite de corp, mișcări scurte și niciodată prea departe de trup pentru a putea proteja corpul de o potențială agresiune
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]