495 matches
-
grozavă a fostului regim. Însă aceasta nu epuizează totalitatea trăirilor sub și în comunism. O fenomenologie retrospectivă a comunismului trebuie să se deschidă înspre a include amintirile personale ale celor care l-au trăit pe viu - din terifiantele zărci ale gherlelor, cât și ale celor care, trăindu-și viețile lor prozaice de toate zilele, în fabrici și birturi, în CAP-uri și cârciumi, muncind și bârfind, au făcut sistemul să meargă. Memorialul durerii, cu protagoniștii săi umani divizabili în disidenți și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Bis. ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală ref. Bretea, județul Somes a Bis. ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală ref. Nuseni, județul Somes a Bis. ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară ref. Fizesu Gherlei, județul Somes, a Bis. ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală ref. Iclodeni, județul Somes a Bis. ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală ref. Zimbor, județul Somes, a Bis. ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
Cojocna 2. JUDECĂTORIA DEJ cu sediul în municipiul Dej MUNICIPIU 1. Dej COMUNE 1. Bobîlna 7. Mica 2. Cășeiu 8. Panticeu 3. Cîțcău 9. Recea Cristur 4. Chiuiești 10. Unguraș 5. Cuzdrioara 11. Vad 6. Jichișu de Jos 3. JUDECĂTORIA GHERLA cu sediul în orașul Gherla ORAȘE 1. Gherla COMUNE 1. Aluniș 12. Geaca 2. Așchileu 13. Iclod 3. Bonțida 14. Jucu 4. Borșa 15. Mintiu Gherlii 5. Buza 16. Mociu 6. Căianu 17. Pălatca 7. Cămărașu 18. Sînmartin 8. Cătina
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
Dej MUNICIPIU 1. Dej COMUNE 1. Bobîlna 7. Mica 2. Cășeiu 8. Panticeu 3. Cîțcău 9. Recea Cristur 4. Chiuiești 10. Unguraș 5. Cuzdrioara 11. Vad 6. Jichișu de Jos 3. JUDECĂTORIA GHERLA cu sediul în orașul Gherla ORAȘE 1. Gherla COMUNE 1. Aluniș 12. Geaca 2. Așchileu 13. Iclod 3. Bonțida 14. Jucu 4. Borșa 15. Mintiu Gherlii 5. Buza 16. Mociu 6. Căianu 17. Pălatca 7. Cămărașu 18. Sînmartin 8. Cătina 19. Suatu 9. Cornești 20. Sic 10. Dăbîca
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
duși mai departe, dar nu se știa exact unde și cum. Unii spuneau că vom fi duși Într-un loc unde vom munci... Se vorbea și despre o posibilă exterminare, ceea ce nimeni nu a crezut - dar era o perspectivă. Despre Gherla prea mult nu aș putea să spun... Se gătea, iar ce se gătea aia mâncam - se aduceau fasole, cartofi și mâncam cu toții. La 18 ani nu realizai grijile și problemele care te așteptau mâine, nu puteai să realizezi. Eu eram
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
douăzeci; dintre ei unii au ajuns la Gherla, iar alții la mină. Dar nouă, celor șase, ne era rezervată o surpriză. Trebuia să facem cunoștință cu comandamentul de reeducare condus de Țurcanu, filiala Gherla. PARTEA a III-a CAPITOLUL I Gherla „Nu credeam să-nvăț a muri vreodată. „ (Eminescu) În ultimul timp nu mai puneau lanțuri la picioare din cauza mișcării continue a oamenilor și probabil nu aveau atâtea mii de bijuterii. Dar pentru periculoși s-au găsit șase bucăți nou-nouțe. După
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nu trebuie să intrăm în panică în fața necunoscutului. Aceștia nu au mai vorbit cu noi până când am ajuns la Gherla; s-au retras într-un colț și ne priveau cu ochi disperați mestecând regrete pentru inconștiența noastră. Am ajuns la Gherla abia a doua zi după-amiază. Hrană rece am avut o bucată de turtoi, o feliuță de marmeladă și câte o cană de apă dimineața și seara. Era pentru prima dată când „vizitam” Gherla. Din ușa dubei am văzut panorama văii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de acela mă voi rușina și Eu înaintea Tatălui Meu” (Evanghelia după Ioan). O ispită vicleană pe care nu o cunoscusem niciodată Iarna 1951/52 s-a scurs sub tensiunea fricii instituite de organele de administrație oficiale și neoficiale ale Gherlei. În noaptea Crăciunului lucram numai în schimbul de noapte, ca pedeapsă. La ora 24 am ieșit la wc. Până câștigai încrederea șefului trebuia să mergi însoțit de el. De câtva timp nu mă mai supraveghea așa de atent. Poate voia să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
partid și de concepția comunistă. La următoarea convorbire a venit altul, mai în vârstă, care s-a păstrat în limitele întrebărilor stricte, citite din carnet, nedându-mi voie să argumentez sau să explic nimic. Recunoști că ai fost bătut la Gherla?, vru să mă constrângă. De cine să fiu bătut? Domnule, dumneata răspunde la întrebare, s-a răstit el. Întrebarea este incompletă și nu pot răspunde! Bine, și a notat în carnet. Recunoști că ai dat declarații false, ca să induci în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
inimile noastre?! Când au ajuns la chiliile lor, cu puținii posmagi pe care-i cumpăraseră, îi aștepta o familie de creștini, care veniseră cu doi măgari încărcați cu desagi plini de daruri. Fără comentarii, domnule Rozin! CAPITOLUL III Înapoi la Gherla Înainte de plecarea la Gherla au fost aduși de la Timișoara 10-12 tineri din grupurile de rezistență, arestați în munți; a doua noapte au și fost luați și nu s-a mai auzit nimic despre ei. În noaptea aceea fuseseră adunați de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
administrației. Am avut ocazia să văd pe scaunul frizeriei o mulțime de prieteni și frați de suferință, de care îmi era tare dor. Între alții: Traian Trifan, Horia Cosmovici și mulți studenți, țărani și muncitori cu care trecusem prin supliciile Gherlei. Când am terminat cu etajul, milițianul m-a chemat într-o cameră, pentru că cel de acolo nu putea fi adus la frizerie. Parlagiul Am rămas încremenit de tabloul apărut în fața ochilor. În celulă erau doi oameni. Unul era nenea Vasile
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
îi puteți cunoaște: ei mărturisesc Adevărul dumnezeiesc, enunțat de Sfânta Biserică, și-l transpun în viața personală, slujind neamului și suportând consecințele mărturisirii lor. Cine face altfel, se exclude și se condamnă singur, prin faptele sale. CAPITOLUL V Disciplinar la Gherla După declanșarea grevei peste două sute de deținuți legionari am fost trimiși disciplinar la Gherla. S-a lansat printre cei rămași în Celular, prin ciripitori, ideea că la Gherla se continuă reeducarea. Până la îmbarcare, ne-am reîntâlnit mulți din cei trecuți
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Au încercat să mă promoveze ca țesător, dar, văzând că n-am îndemânare, au renunțat la asta și de-acolo eu am fost eliberat, pe 30 ianuarie ’51, după ce făcusem 6 luni în plus de închisoare... Să înțeleg că în Gherla ați fost ferit de reeducare... Da, da, n-am avut probleme, n-am mai fost bătuți. Nici când vă întorceați seara în celulă nu erați luat la întrebări? Se făcea un program de reeducare în spirit comunist. Popa Țanu ne
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de ce ai mințit, de ce n-ai spus adevărul... și mâncai iar bătaie. Erau niște chestiuni foarte bine încrângate, din punctul ăsta de vedere, încât n-aveai cum să greșești... Adică nu puteai să greșești pentru că te prindea imediat... Și de la Gherla ați plecat la Canal... Da. La Canal, unde a fost perioada cea mai plăcută dintr-un anumit punct de vedere... în sensul că am scăpat de una din marile racili care ne ținea... foametea. Canalul a fost mai deschis din
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
trebuiau aduși la Canal, ci numai cei până la 10 ani. Și pe ăștia care aveam peste 15 ani, și după profesii, după pregătire, ne-a expediat de acolo... Se organizase atuncea Târgșorul pentru elevi, Piteștiul pentru studenți, Aiudul pentru intelectuali, Gherla pentru țărani și muncitori... Și așa am ajuns la Aiud. Vă mai amintiți când ați ajuns la Aiud? Trecând de la Canal la Aiud a trebuit să staționăm în Jilava și la Văcărești... Văcăreștiul era încă închisoare atunci... A durat câteva
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
țări, care a murit liniștit în patul lui... Din ce a spus el am reținut câteva cuvinte pe care le reproduc mot à mot, că nu le-am uitat. Ne-a spus printre altele: Să țineți minte că aici este Gherla și de aici nici pasărea nu mai iese. Și cine iese de aici, iese numai cu picioarele înainte! Deci acesta era mesajul pe care îl transmitea Goiciu. Pentru mine Gherla a fost o etapă crâncenă. Ați putea să-mi descrieți
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
o cană de apă caldă cu sare... și a treia zi primeai rația de deținut. Deci din 7 zile, aveai 4 zile când nu beai decât apă. Asta era hrana... Cum erau celulele la Gherla? Erau două tipuri de celule. Gherla avea două celulare: Zarca, era vorba de cetatea veche, care era mai grea decât partea unde eram eu... și celularul nou. Acesta avea în celulă, față de Zarcă și de celelalte închisori, W.C. turcesc, cu paravan din rogojină, cu cadru din
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
vizetă, au rănit, au împușcat, deci s-a adeverit întocmai ce am spus eu. Știți cumva cine a tras? Erau simplii gardieni sau au fost și comandanți? O, toți! Și Securitatea de la Cluj a venit. Eu știam că venise la Gherla chiar și Drăghici, să asiste la măcel, dar nu știu în ce măsură este adevărat. Eram închis, dar așa aflasem, că venise și Drăghici. Și după aceea au tras, au fost răniți, și după aceea a urmat măcelul. Au fost scoși din
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
zile cu lanțurile la picioare. Vă mai aduceți aminte precis ziua când s-a întâmplat bătaia aceea? 14 iulie 1958. Că era ca la Revoluția Franceză... Aia fusese în 14 iulie 1789, parcă. În tot timpul cât ați stat la Gherla ați putut lua contact cu cei de acasă? Chiar dacă n-aveam nici un fel de legătură, mai reușeam, totuși, să ne anunțăm familiile... Nu veneau vești de la ei spre noi pentru că nu aveau cum, dar de la noi spre ei se duceau
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și când au prins-o era prea târziu: Ce o sa mai îmi faceți? Diploma nu puteți să mi-o luați. Și făcea practică la Cluj, la nu știu ce uzină metalurgică, fusese pe acasă, și părinții i-au spus. Sora știind că Gherla e la o aruncătură de băț de Cluj s-a gândit că nu ar fi rău să ia trenul și să vină până la mine. Așa a făcut. A coborât în gară, a mers... și la un moment dat a întâlnit
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ne-au îmbarcat și ne-au dus și noaptea ne-au ancorat undeva. Nimeni n-a putut să spună unde suntem. Eram undeva pe un grind, pe un canal din ăsta în Deltă. După puțin timp, am ajuns să doresc Gherla, așa cum era ea. Am înțeles că suntem duși pentru exterminare, că nu se poate rezista acolo. Trebuie să găsești soluțiile să reziști, și soluțiile erau foarte puține. Acolo ne-au dus la recoltat stuf. Aveam normă, și dacă nu făceai
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
despre perioada de detenție? După ce ne-a judecat, ne-a dus de la Securitate la penitenciar unde ne-a ținut până în iulie ’58... După aceea ne-am îmbarcat într-o dubă și ne-a dus la Aiud, și de-acolo la Gherla unde am stat până în august ’59. Acolo a fost un regim de teroare cum nu s-a mai pomenit. Am stat în celula 33... Acolo am stat cel mai mult, după aceea ne-a-mbarcat într-un tren fantomă, care ne-a
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
decretul 310 din ’64 care prevedea eliberarea tuturor deținuților politici din închisori și noi am zis: Ce vezi dracu’ c-am mai pățit-o o dată. Nu mai eram încrezători, n-am mai crezut. Că eu când am fost închis la Gherla în ’960 speram că ne vor elibera... Nu vă mai spun că atunci a fost și Conferința de la Paris, când Hrușciov a dat cu pantofu-n masă. Și io tot le spuneam la colegi: Noi stăm aicea până se-mpacă rușii
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Ungaria v-au mutat la Gherla... Da, ne-au dus la Gherla... da’ n-am stat prea mult, 8 luni, un an... Și tot cu lanțuri mergeam pe picioare când eram în deplasare. Eu am avut noroc că am prins Gherla după ce s-o făcut greva foamei... Pe urmă gardienii stăteau cu bâtele, de-o parte și de alta, și când îi duceau la plimbare câte zece-cinsprezece minute, apăi îi loveau pe care cum îi nimereau. Și când se întorceau la
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
era și mâncarea ceva mai bună, bineînțeles. La fabrică în Aiud făceam norma, ș-acol’ mai primeam cartelă și mai cumpăram câte ceva... Altfel n-aș putea spune, că tăte-s grele... A fost greu cu mâncarea și la Oradea pentru mine... La Gherla iară tot așe, da’ am stat mai puțin... La Lugoj a fost ceva mai bine, mai relaxată... Nu mai vorbesc de greva de la Aiud. Acolo era așa severitate, că se certau rușii cu chinejii, și atunci regimul era mai sever
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]