159 matches
-
în primblare și s-au suit în deal la mănăstire la Cetățuie de au vădzut-o și prăvind locul în toate părțile”". Sultanul a fost uimit de măreția construcției. Conform legendei, el i-ar fi întrebat pe sfetnici: "„Cât a cheltuit ghiaurul cu această mănăstire?”", iar după primirea răspunsului că Duca a plătit 30 pungi de aur, sultanul s-a mirat afirmând că o asemenea construcție nu s-ar fi putut face cu mai puține de 100 de pungi de aur, "„numai
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
folclorică). Balada culeasă de Vasile Alecsandri în secolul al XIX-lea începe cu versurile binecunoscute „Brâncovanul Constantin<br> Boier vechi și domn creștin,<br> De averi ce tot strângea<br> Sultanul se îngrijea” și sfârșește cu versurile: „Brâncovene Constantin,<br> Ghiaur vechi, ghiaur hain!<br> Cască ochi-a te uita<br> De-ti cunoști tu pielea ta?"<br> „Câini turbați, turci, liftă rea!<br> De-ți mânca și carnea mea,<br> Să știți c-a murit creștin<br> Brâncovanul Constantin!" Pe lângă
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
culeasă de Vasile Alecsandri în secolul al XIX-lea începe cu versurile binecunoscute „Brâncovanul Constantin<br> Boier vechi și domn creștin,<br> De averi ce tot strângea<br> Sultanul se îngrijea” și sfârșește cu versurile: „Brâncovene Constantin,<br> Ghiaur vechi, ghiaur hain!<br> Cască ochi-a te uita<br> De-ti cunoști tu pielea ta?"<br> „Câini turbați, turci, liftă rea!<br> De-ți mânca și carnea mea,<br> Să știți c-a murit creștin<br> Brâncovanul Constantin!" Pe lângă monografia și
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
din 1453 sub regimul mameluc musulmanii adăugaseră Cenaclului și un mihrab, o nișă indicând direcția rugăciunii spre Mecca, iar din 1524 au adăugat în preajmă o inscripție în limba arabă, în slava sultanului Soliman Magnificul care „a curățat” locul de „ghiauri”. De asemenea, musulmanii au creat ferestre colorate cu versete din Coran, inclusiv referitoare la David. Bolta cu nervuri este caracteristică perioadei regilor din casa Lusignan și goticului cipriot. Una din cele trei coloane ale cenaclului, rămase din vremea administrației franciscane
Cenaclul din Ierusalim () [Corola-website/Science/315455_a_316784]
-
Spaniei. Conform unui izvor narativ otoman (este vorba despre „Amintirile” lui Hassan Kürdî), declanșarea conflictului ruso-otoman a fost generată, într-o bună măsură, de legăturile țarului cu popoarele creștine din Balcani. Astfel, Petru cel Mare „a făcut înțelegere cu toți ghiaurii greci din Moldova și Țara Românească și de pe malurile Dunării și de la Belgrad și din Bosnia și de pe țărmurile Mării Negre și ale Mării Mediterane și din toate insulele acesteia și din toată Rumelia și Anatolia”. În același timp, Petru „s-
Campania de la Prut () [Corola-website/Science/326930_a_328259]
-
iunie, hanul tătarilor din Crimeea, Devlet Ghirai al II-lea (1708-13), a sosit în tabăra otomană împreună cu armata sa. Marele vizir i-a trimis pe tătari, ca o avangardă, în întâmpinarea armatei ruse. Scopul era acela ca „"atacând noaptea tabăra ghiaurului cel blestemat, s-o facă una cu pământul"”. În data de 24 iunie, țarul Petru a ajuns la Iași, unde s-a sfătuit cu Dimitrie Cantemir și cu marii boieri moldoveni. Insistența boierului Iordache Ruset, de a nu se instaura
Campania de la Prut () [Corola-website/Science/326930_a_328259]
-
reușit însă să cucerească tabăra rusă și „s-au așezat iarăși în șanțuri”. Pe 21 iulie, rușii au lansat, fără succes, mai multe contraatacuri, încercând să scape din încercuire: „la ivirea zorilor, trăgând din armele ce le aveau în mâini, ghiaurii au ieșit din tabăra lor și au pornit la atac asupra gaziilor musulmani”. Situația logistică a armatei ruse era însă dezastruoasă, deoarece “văzând că tunurile și puștile lor nu mai pot trage, ghiaurii se băteau cu vitejii gazii numai cu
Campania de la Prut () [Corola-website/Science/326930_a_328259]
-
din armele ce le aveau în mâini, ghiaurii au ieșit din tabăra lor și au pornit la atac asupra gaziilor musulmani”. Situația logistică a armatei ruse era însă dezastruoasă, deoarece “văzând că tunurile și puștile lor nu mai pot trage, ghiaurii se băteau cu vitejii gazii numai cu sabia”. Văzând că armata rusă a rămas fără provizii și că nu poate scăpa din încercuire, țarul a convocat un consiliu de război, în ziua de 21 iulie, în care s-a hotărât
Campania de la Prut () [Corola-website/Science/326930_a_328259]
-
pentru încheierea păcii. În tabăra otomană a fost trimis un „negociator din naștere”, prințul Piotr Șafirov. Spre deosebire de marele vizir, hanul tătar și regele suedez Carol al XII-lea erau adversari ai încheierii păcii. Astfel, hanul era de părere că „acest ghiaur folosește multe șiretenii și viclenii”. În cele două consilii de război ținute în data de 21 iulie, s-a hotărât că, dacă otomanii nu vor accepta să încheie pace, trupele ruse să mai facă încă o încercare de a ieși
Campania de la Prut () [Corola-website/Science/326930_a_328259]