249 matches
-
detalii, al istoriei. Să-i sărutăm în contumacie mâna lui Adam. El ne-a scăpat de plictiseală. Sisif - acest protomodel al spațiului carceral. În orice Penelopă stă la pândă o Xantipă. Ciobanul din Miorița nu putea să-și bareze cu ghioaga intrarea în legendă. Orice bărbat rănit din dragoste devine un Polifem rănit. Zeii au fost răpuși de clientelism și imoralitate. Urmează, probabil, să cumpărăm din magazine chunga Dante și prezervative Dezdemona. Acum în plină împărăție a anecdotismului, metafizica tinde să
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
probabil în compensație. După un Tolstoi, aduce pe piață și un Stalin. Cea mai comodă filozofie de viață rămâne fatalitatea. Dacă ești bou, toți se vor repezi să te înjuge. Ciobanul din Miorița nu se putea apăra de destin cu ghioaga. În unele căsnicii, destinele merg în paralel. Precum trenurile. Destinul țăranului poate fi citit tot în craterele din desenele palmei. Trăim în concubinaj cu destinul. Destinul poate fi învins. Nu și mituit. Destinul a venit cu așii pe care noi
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
germenii care o vor devora. Singurul progres al unor oameni de-a lungul mileniilor este acela că sau mutat din copac în apartament. Mass-media este șuvoiul prin care istoria se năpustește spre noi. Barbarie în spirala : bombe cu neutroni, nu ghioagă noduroasă. Societatea de consum este f. curată. Spală și bani și creiere. Pentru că nu are tradiție, cultura Internetului este pândită de sindromul pufului de păpădie. Misiunea profetului e să distrugă top-urile artistice ale trecutului. În infernul cotidian, nu poți
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
sabia; căci sulița, săgeata și pavăza nu folosesc la nimic. 27. Pentru el fierul este ca paiul, arama, ca lemnul putred. 28. Săgeata nu-l pune pe fugă, pietrele din praștie sunt ca pleava pentru el. 29. Nu vede în ghioagă decît un fir de pai și rîde la șuieratul săgeților. 30. Sub pîntecele lui sunt țepi ascuțiți: ai zice că este o grapă întinsă peste noroi. 31. Face să clocotească fundul mării ca un cazan și-l clatină ca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
rugăciune și umilință se întărește mușchiul inimei noastre, de putem suporta durerea. [NIMIC FĂRĂ ȘTIREA DOMNULUI] 2255 Nu se mișcă un fir de păr din capul vostru fără știrea Domnului. 348 {EminescuOpXV 349} ["FIRMA... "] 2255 Firma Cafeneaua din Dealul-Mitropoliei la "Ghioaga plumbuită" ["METANIILE... "] 2255 metaniile mișcare cu degetele de urât [DOI DANEZI ILUȘTRI] 2255 Cant - danez Schopenhauer - danez 349 {EminescuOpXV 350-357} {EminescuOpXV 358} [RECUPERAREA PĂMÎNTULUI RĂZEȘESC] 2255 Un răzăș, când își cere pământul lui înapoi, își cere nu numai pământul (p
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
dacă o trezire din somnul său adânc era de temut sau de dorit. Era dus pe targa cu roți de-a lungul unui coridor pe ai cărui pereți atârnau arme din Evul Mediu: halebarde, arbalete, securi cu două tăișuri, săgeți, ghioage și săbii strânse snop, și muschete, care ar fi putut data din vremea tulburată de războaie a lui Grimmelshausen; ce a putut să inventeze omul pentru a interacționa cu semenii lui în vremuri schimbătoare. M-am uitat în urma caporalului meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Hirsch. Și io, care nu-i pot Înghiți pă muscali! Am Întrebat jalnic: — Cum adică, domnu nu-i un gaucho evreu? — Parcă parolez cu pereții. Nu ț-am lămurit șozu? Mai mult, Îți spun: am conceput tomu ca pă o ghioagă contra la hoții și bișnițarii care a pus cruce la orce gaucho pă bune și nu i-a lăsatără nici baremi să-și tragă sufletu. Asta Înseamnă să-ți faci singur harakiri; nime nu poate Înota În contra la corent. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
domnule Rudd. Cred că o să vă intereseze foarte mult. Să încep? — Desigur. — Atunci voi începe. Era întuneric. Peste castelul Hacrio se dezlănțuise o furtună cumplită. Dinăuntru se auzeau strigăte slabe. Cavalerul Negru îl făcea zob pe Walter Bimton cu o ghioagă. La revedere, domnule Rudd. Se ridică și părăsi camera. Jason auzi ușa din față deschizându-se și apoi închizându-se. — Uimitor vizitator! Mă întreb de ce a plecat atât de repede. Nu știu, spuse Richard. Ce părere ai despre poveste? — Foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ale puștilor. Romulus trântește un subofițer neamț la pământ. Baioneta sclipește o dată, de două ori. Mâțu se preface că se ferește de lovitura inamicului și îl pocnește cu patul armei în gură. Turbat de furie, Iovuț folosește arma ca o ghioagă. Strigă și înjură cu glas neomenesc. Ofensiva a reușit. Frontul dușman este dat peste cap. De pe platou, coloane de foc se înalță spre cer în timp ce rotocoale răzlețe de fum negru se adună și se risipesc în bătaia bezmetică a vântului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
schimba cu un imbecil de care să-mi fie mie frică? Lasă, zic, că nu sînteți dumneavoastră atât de fricos! Ba sînt! Ce să fac, zice, nu pot eu să lupt cu floreta în mână, cu unul care ține o ghioagă. Uită-te în jurul dumitale! Îl vezi? M-am uitat în jur, prin marele hol plin de scriitori, clar nu l-am văzut nicăieri pe Amăicălițului. Nici n-o să-l vezi, zice maestrul sarcastic, e acolo, înăuntru, cu președintele Consiliului de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Creștin e și Grecul... Prin urmare, și tu... bine, ești Creștin, dar mai ești ceva, nu e așa? Nu te simți tu că ești din moși-strămoși Român, Român verde ca stejarul și cu brațul vitejesc ce s-abate ca o ghioagă drept în pieptul strămoșesc? Eh, Domnule, replică săteanul, eu nu știu d-ald-astea; dumneata vorbești ca din carte" (Murgescu, 1999, pp. 12-13). Toate aceste rezistențe ilustrează dificultățile inerente, precum și volumul, intensitatea și sistematicitatea eforturilor întreprinse de naționalizatori în vederea impunerii în mentalul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spunea că poporul românesc este cel mai tenace neam de oameni de pe fața pământului", iar cărturarul ardelean (maghiar) Iosif Benkö este citat pentru a sublinia aceeași îndărătnicie hiperbolică a neamului românesc. Potrivit istoricului transilvănean, "ar fi mai ușor a smulge ghioaga din mâna lui Hercule decât a abate "iute și degrabă" pe Români dela vechile lor datini" (Lupaș. 1931, pp. 8, 12). Același I. Lupaș (1931) este autorul matricei identității istorice românești, potrivit căreia identitatea românilor este rezultatul interacțiunii a șapte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de acuzați, cu nespusă bucurie de cei de față; iar de opiniunea publică fu primit ca o palmă dată regimului pentru lungul lanț de ilegalități ce-l Înfășurase de gâtul țărei domnia străină. Guvernului i se dete o lovitură de ghioagă În moalele capului. Iar pentru Vodă verdictul juraților de la Târgoviște fusese o aspră și meritată mustrare. Atât Îl duruse achitarea lui 8 august, Încât hotărî să abdice” . Plecarea acuzaților declarați nevinovați a avut loc În aclamațiile Întregii populații și cântecele
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
afirmat. În nuvela amintită, lipsește orice intervenție directă, moralizatoare, umanitaristă și mai mult ca în romanele lui Camil Petrescu și Cezar Petrescu, este absentă condamnarea însăși a războiului. Genocidul apare ca o stihie oarbă, neînțeleasă de oamenii simpli. Mila caporalului Ghioagă față de Ițic, dar mai ales, vechea prietenie care-i leagă, îl va determina să-i redeie libertatea. Dar Ițic Strul se sinucide. Aceeași problemă, analizată în cazul intelectualului David Pop, care îmbracă haina militară austro-ungară, respectarea datoriei de a lupta
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Creștin e și Grecul... Prin urmare, și tu... bine, ești Creștin, dar mai ești ceva, nu e așa? Nu te simți tu că ești din moși-strămoși Român, Român verde ca stejarul și cu brațul vitejesc ce s-abate ca o ghioagă drept în pieptul strămoșesc? Eh, Domnule, replică săteanul, eu nu știu d-ald-astea; dumneata vorbești ca din carte" (Murgescu, 1999, pp. 12-13). Toate aceste rezistențe ilustrează dificultățile inerente, precum și volumul, intensitatea și sistematicitatea eforturilor întreprinse de naționalizatori în vederea impunerii în mentalul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
spunea că poporul românesc este cel mai tenace neam de oameni de pe fața pământului", iar cărturarul ardelean (maghiar) Iosif Benkö este citat pentru a sublinia aceeași îndărătnicie hiperbolică a neamului românesc. Potrivit istoricului transilvănean, "ar fi mai ușor a smulge ghioaga din mâna lui Hercule decât a abate "iute și degrabă" pe Români dela vechile lor datini" (Lupaș. 1931, pp. 8, 12). Același I. Lupaș (1931) este autorul matricei identității istorice românești, potrivit căreia identitatea românilor este rezultatul interacțiunii a șapte
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fin observator al tuturor viețuitoarelor care se învîrteau prin curte, cu sau fără treabă. Remarcam cu precădere un cocoș falnic în fața căruia ceilalți cocoși își scoteau pălăria. Craiul ăsta impunea un respect fără margini, fără să fie nevoit să aplice ghioaga. Era suficient un mic semnal, abia perceptibil, ca supușenia celorlalți să fie foarte vizibilă. Eu mă enervam de lipsa de rușine a acestui îngîmfat. Mergea la vecin și de fața cu toată lumea cocoșească el siluia găinile omului, sau, mă rog
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lua razna și răcneam din toți rărunchii: Huooo, huooo! A,e,i,o,u,ă,î!! Se întîmpla atunci ca jivina să se oprească puțin și apoi iar își vedea de treabă, adică mă speria, dar mai puțin. Izbeam cu ghioaga în trunchiuri de copac, dar zgomotul pe care îl produceam era anemic rău și efectul asupra jivinei era nul. Atunci făceam o ocolire plină de respect și înaintam hotărît spre destinație ca Ana meșterului Manole. Din alt unghi remarcam uneori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
reflectând mituri și legende ale creației). Impresionează modelele de arhitectură maori: clădiri publice, temple, case de locuit Împodobite cu bogate sculpturi În lemn, cu linii curbe moi, pirogi de război cu prova Înaltă, acoperită cu sculpturi În lemn, diferite arme (ghioage, sulițe, scuturi), obiecte de uz casnic (cuțite din jad) și de Îmbrăcăminte. Puținii artiști maori În viață lucrează În atelierul muzeului la restaurarea a tot felul de antichități din Noua Zeelandă și din alte insule. 351 Ultimele etaje relevă prezența exploratorilor
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Puteți fi siguri că nu mi-a plăcut niciodată ideea aceea că noi, și numai noi, am apărat Europa de pericolul otoman și de alte pericole, că i-am bătut pe toți „cu unghiile și cu dinții”, adăugând, eventual, o ghioagă smulsă din pădurea seculară. Am spus că acest popor , care-mi face cinstea să-i aparțin, a dus o viață modestă, umilă în anumite momente, suficientă sieși, dar n-a renunțat niciodată la libertate, la demnitate, la unitate și suveranitate
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nu știai ca îi turnător, luai bataie... Dar eu știam... Și nu conta cum te băteau, că te lua și la cap și la chicioare, te trântea pe jos, nu conta te băga și sub pat și dădea și cu ghioaga... Mai țineți minte cum arăta bătăușul? Bătăușul... aducea din ăștia de la drept comun. Aveam ochelari, când te scotea... Și făcea din palme și apărea de la anchetator... ăia de făceau ancheta erau sergenți, sergenți majori, și băteau din palme și apărea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
altă treabă... Da’ atunci puteai să fii sătul. Cum a fost la Gherla? La Gherla... acolo închisoare, mamă Dumnezeule! Istrate, Șomlea și cu Cârciu, care-i mort... și nu-i mai țin minte pe toți... Și bataie ce-am luat! Ghioaga pe noi era mereu... Trebuia să stai sfânt... Dacă ne ducea la plimbare, pe scări, de sus de la 4, apoi la fiecare colț de etaj stăteau cu ghioaga și dăi... Trebuia să fugi tare să scapi. Și aveam bătrâni care
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
nu-i mai țin minte pe toți... Și bataie ce-am luat! Ghioaga pe noi era mereu... Trebuia să stai sfânt... Dacă ne ducea la plimbare, pe scări, de sus de la 4, apoi la fiecare colț de etaj stăteau cu ghioaga și dăi... Trebuia să fugi tare să scapi. Și aveam bătrâni care nu mai puteau să fugă... Nu puteai să faci nici o mișcare, nimic, atât doar: șters, veceu, tinetă. Era tinetă înăuntru, nu te scotea la veceu decât odată pe
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
acolo săpam în pământ și era cu normă. Care nu-și făcea norma, rămânea seara în poartă. Echipa cutare, cutare, era oprită, avea brigadier și se știa. Râmâi în poartă! Și în poartă îți dădea o bataie la palmă cu ghioaga, ca a doua zi să faci norma. Și eram 6 inși: 2 în groapă și 4 la roabă... 2 azvârlea’ cu lopata... și trebuiai să sui tocmai sus, că făceai schela... Și uite așa am dus-o... Și de acolo
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Făceai dup-aia adunarea afară, și te ținea o oră până venea ăla la 7... O oră afară nu conta... Gardianul își făcea meseria, tu te aliniai, stăteai acolo pe platou, și dacă intrai înăuntru de frig, luai bătaie cu ghioaga. Adunarea era la rând, ne număra, ne lua în primire, seara veneau alții, altă tură adică, și la 8 ore te băgau iar pe platou... Iarna te băga și trebuia să stai așa... Te număra, te lua în primire, și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]