489 matches
-
Ionel Teodoreanu (câteva miniaturi „pentru Lili” - Corbii, Puricele, Vrăbiile, Albinele ș.a. -, sub titlul generic Privind iarna), Ioan Slavici (Pascal, săracul, nuvelă), Ion Pas (Răvaș..., schiță), I. Peltz (Fericiri), Eugen Relgis (Parabola omului de azi, Pe muntele vieții, proză poematică), C.R. Ghiulea (Oișie Haham în război, nuvelă). Publică eseuri Ioan Slavici (Umanitarism rațional, în care pledează pentru găsirea obârșiei umanitarismului, a iubirii de oameni în sentimentul religios), Tudor Teodorescu-Braniște, sub pseudonimul Andrei Braniște (Războiul în literatură, fragment), Alexis Nour. În rubricile „Recenzii
UMANITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
În slujba păcii), Lucian Blaga (Poemele luminii), Ion Pillat (Grădina dintre ziduri), A. Dominic (Revolte și răstigniri). Sunt de semnalat ampla recenzie făcută de Ion Barbu la volumul de versuri Darurile pământului de Nichifor Crainic și alta, semnată de C.R. Ghiulea cu pseudonimul Renovatus, la Amintiri universitare de Ion Petrovici. Fără un program enunțat ca atare, dar prezentându-se drept „o revistă care corespunde noului spirit al vremii”, U. își propune să facă „o revoluție spirituală”, să se articuleze la noua
UMANITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
și discută pe Tristan Tzara, Ion Vinea, B. Fundoianu, Ilarie Voronca, Mihail Cosma, Stephan Roll, Romulus Dianu, Sergiu Dan”. Un articol mai substanțial este dedicat „Biletelor de papagal”, care, „în rarefiata noastră publicistică, cu reviste apărând la mari intervale, asemeni ghiulelelor dintr-un tun răpciugos care se strică după fiecare tragere [...], sunt tirul rapid al unei mitraliere perfecte”. Numele noi lansate de publicația condusă de Arghezi „sunt îndrăznețe și dinamice, ca mugurii care au supt din seva unui pământ curățat de
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
celor mari ceea ce se spune despre copii : . <reflist> Bibliografie: 1. Dolean, Ioan și Dolean, Dacian Dorin, Meseria de părinte, Editura Aramis, București, 2002; 2. Schaffer, H.Rudolph (2005), Psihologia copilului, Editura ASCR, Cluj-Napoca; 3. Stern, H.H., Educarea părinților în lume, Ghiulea, Ina, Rautu, Nadia (1972), E.D.P.București, 1960; 4. Schiopu, Ursula și Verza, Emil, Psihologia vârstelor, E.D.P.București, 1981. <reflist>
PĂRINTELE, EDUCATORUL DE ACASĂ. In: Arta de a fi părinte by Milica Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1420]
-
inițialele A.M. pentru articole politice, literar-culturale, comentarii și note), Al. Ciura (semnând Petronius, Alfa, Al.), Eugen Filotti, Emil Isac (prezent cu articole și foiletoane), Lucian Bolcaș, V. Onișor, Vasile C. Osvadă, Vasile Al-George, Dariu Pop, Emanoil Bucuța, D.I. Cucu, N. Ghiulea, Aurel Vlad, Cassiu Maniu, Horia Maniu, G. Todica, Teodor Murășanu, Ioan Lupaș ș.a. Se menționează date interesante despre Sindicatul Presei Române din Ardeal, constituit sub președinția lui Ion Agârbiceanu. V. mai cuprinde versuri de Ovidiu Hulea, reproduce articole de I. L
VOINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290635_a_291964]
-
Plesnilă, Alexandru Guțu (din 1930). Gazeta face politică național-țărănistă, ceea ce explică interesul declarat pentru fruntașii ardeleni ai partidului, ca și numărul mare de colaboratori din Transilvania: Ion Agârbiceanu, Ștefan Meteș, Emil Isac, Al. Vaida Voevod, George Sofronie, Teofil Bugnariu, N. Ghiulea, Sever Stoica, Ștefan Bezdechi, Victor Iancu, Aron Cotruș, Aurel Vlad, Iuliu Maniu, mai toți prezenți și în paginile cotidianului „Patria” de la Cluj. Dintre ceilalți semnatari sunt de amintit N. Iorga, I. G. Munteanu, Const. Mihăileanu, Vlad Dimitriu, George Murnu, I.
VREMEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290653_a_291982]
-
largă”, reportaje din țară și străinătate (Japonia, Statele Unite ale Americii, Rusia, Spania, Germania, China, Danemarca, Suedia), informații despre viața vedetelor, spionaj, crimă, știri din sport (aviație), medicină și astronomie. La „Cronica sportivă” T. Arghezi scrie un comentariu intitulat Aruncarea cu ghiuleaua, iar D.I. Suchianu, Despre înot. Adrian Costea este autorul unui roman inspirat din viața aviatorilor (Camaradul invizibil). Programul periodicului se schimbă brusc începând cu 1944: din octombrie, pe prima pagină se imprimă secera și ciocanul, înmulțindu-se articolele despre Uniunea
REALITATEA ILUSTRATA (SAU LUCRURILE ASA CUM LE VEDEM CU OCHII). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289157_a_290486]
-
București, str. Lânăriei 35. 2841. Gheorghiu Grigore, 3 apartamente, București, str. Gh. Dimitrov 17; Bacău, str. Ada Marinescu 21. 2842. Georgescu Elenă, 16 apartamente, București, str. Andrei Mureșanu 28. 2843. Georgescu Alexandrina, 2 apartamente, București, str. Ciprian Porumbescu 3. 2844. Ghiulea Ioan dr., 10 apartamente, București, str. Răspântiilor 9. 2845. Georgescu I. Mihail, 9 apartamente, București, sos. Pantelimon 265. 2846. Gumes Em. most., 4 apartamente, București, str. Tunari 45. 2847. Grintescu Ernest, 2 apartamente, București, str. Lisabona 10; Predeal, str. Oituz
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
director Vespasian I. Pella. Printre redactori, până la război, s-au aflat Panait Zosân, Șt. Antim, I. Duscian, A. Steuerman-Rodion (responsabil al rubricilor literare). Începând cu septembrie 1917 devine director V. I. Radu, iar în corpul redacțional intră Șt. Vlădescu, C. R. Ghiulea, Stejar Ionescu, G. Spina, M. Săveanu, Mihail Sevastos, Adrian Pascu. După 1925 direcția va fi luată de C. R. Ghiulea (până la sfârșitul lui 1948). Printre numeroșii redactori din perioada interbelică la O. s-au aflat Virgil Gheorghiu, Aurel Leon, I. Berg
OPINIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288547_a_289876]
-
responsabil al rubricilor literare). Începând cu septembrie 1917 devine director V. I. Radu, iar în corpul redacțional intră Șt. Vlădescu, C. R. Ghiulea, Stejar Ionescu, G. Spina, M. Săveanu, Mihail Sevastos, Adrian Pascu. După 1925 direcția va fi luată de C. R. Ghiulea (până la sfârșitul lui 1948). Printre numeroșii redactori din perioada interbelică la O. s-au aflat Virgil Gheorghiu, Aurel Leon, I. Berg, iar după război - George Dem. Loghin, N. Barbu ș.a. De la primele numere interesul pentru viața culturală și, mai ales
OPINIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288547_a_289876]
-
C. Argeșanu ș.a. Câteva rubrici miscelanee apărute ani la rând, dar în perioade diferite, au constituit de asemenea unul dintre punctele de atracție ale ziarului. Între acestea, „Oameni și lucruri” a lui Rodion (A. Steuerman), „Însemnări”, ținută de Renovatus (C. R. Ghiulea), iar după 1930 de Al. Pogonat, sau „Aspecte”, aparținând lui G. Spina. Demne de semnalat sunt și notele, inteligente, spirituale, intitulate Scrisori din Paris, avându-l ca autor pe D. Carabulea (semna și Aleb). La fel, polemica în legătură cu limba română
OPINIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288547_a_289876]
-
cântăreț al toamnei, ambele din 1919) I.M. Rașcu analizează, cu observații subtile, poezia Litanii a lui Tudor Arghezi și versurile lui G. Bacovia. Alături de Rașcu fac critică literară A. Steuerman-Rodion, Eugen Herovanu, M. Sevastos, Octav Minar, iar după 1920, C. R. Ghiulea, Dinu Răutu, C. Săteanu, Val. Gr. Chelaru, Virgil Gheorghiu, Al. Pogonat, Al. Dimitriu-Păușești, I. Fr. Botez. Se traduce, mai ales pentru foileton, din operele lui L. N. Tolstoi, Maupassant, Daudet, Baudelaire, Verlaine, Pierre Delcourt, Edmondo de Amicis, Hermann Losch ș.a.
OPINIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288547_a_289876]
-
depărtare de ținta propusă? Rezultă din cele de mai sus că vînătoare de balene ridică numeroase probleme delicate și dificile. Corabia luneca repede, lăsînd în urma ei o brazdă adîncă, aidoma celei pe care-ar despica-o într-un cîmp o ghiulea de tun, trasă aiurea. Ă Pe legea mea, exclamă Stubb, viteza asta ți se urcă de pe punte în picioare și-ți zguduie inima. Vasul ăsta și cu mine sîntem doi viteji! Ha, ha! Zău că spinarea mea-i ca o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se plimbă în jurul biroului. Se aplecă deasupra mea, sprijinindu-se cu laba lui enormă de lemnul biroului și zâmbi. Apoi, fără să i se schimbe câtuși de puțin expresia, mă pocni peste venele gâtului cu un pumn greu ca o ghiulea de fier. Nu-și luase cine știe ce avânt pentru lovitura asta. Și totuși, parcă am fost decapitat. Mi-a venit în gură un gust de fiere. Simțeam în ea și sânge. N-am auzit altceva decât un bubuit în creier. Stătea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
G. Spina. Semnează versuri G. Bacovia (Plumb de iarnă, Nevroză), Tudor Arghezi și proză Emil Isac (Din brădetul lui Iancu). Traducerile din Victor Hugo și D’Annunzio sunt republicări după „Flacăra” și „Seara”. Alți colaboratori: Ion Alexis, Eugen Relgis, C. R. Ghiulea. D.B.
ABSOLUTIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285144_a_286473]
-
Alexandru Macedonski, G. Bacovia, Ion Pillat, Ion Minulescu, Emil Isac, Mihai Codreanu, Cincinat Pavelescu, Al. T. Stamatiad, Elena Farago, O. Densusianu, Mihail Cruceanu, V. Demetrius, Mihai Săulescu, D. Karr (D. Karnabatt), Corneliu Moldovanu, Dragoș Protopopescu, D. Nanu, Claudia Millian-Minulescu, C. R. Ghiulea. Proză semnează Emil Gârleanu, D. Anghel, Victor Eftimiu, I. A. Bassarabescu, Eugeniu Sperantia, Al. T. Stamatiad, Pompiliu Păltânea, Theodor Solacolu, Const. A. Giulescu. Sunt traduse cugetări, „paradoxuri” și impresii ale lui Charles Baudelaire și proza Binefăcătorul a lui Oscar Wilde
CALENDARUL „LUCEAFARULUI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286020_a_287349]
-
cu grâne? „Cine i-a făcut pe turci atât de puternici - întreabă Soranzo (avea misiunea de bail la Constantinopol) în discursul său în fața Consiliului celor Zece - și unde ar fi găsit ei meșteșugari așa de pricepuți în fabricarea tunurilor, arcelor, ghiulelelor, săbiilor, pavezelor și scuturilor mici, care le permite să se măsoare cu alte popoare, dacă nu printre evreii pe care îi alungaseră Regii Spaniei!”. Numai că în Ungaria lui Ludovic I nu s-a înțeles rolul imens pe care îl
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
să o facă! Iată că vine Amigliato. Cinci secunde! Patru secunde! Asta este, prieteni, campionatul de juniori al echipelor școlare Își Încheie sezonul acum - dar stați puțin... Stephanides aude pașii care se apropie. Acum ridică privirea... și Amigliato trage o ghiulea! Uaaau, ca un glonte! Se simte, până aici sus, În cabină. Mingea se Îndreaptă direct spre capul lui Stephanides! Dă drumul la frunză! Se uită la ea... se uită la ea... Doamne, n-ați vrea să vedeți asta, prieteni... Oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
vrea să vedeți asta, prieteni... Oare e adevărat că exact Înaintea morții (lovit de mingea de la hochei pe iarbă sau din alte cauze) Îți trece toată viața pe dinaintea ochilor? Poate că nu Întreaga viață, ci doar fragmente din ea. Când ghiuleaua lui Becky Amigliato se Îndrepta spre fața mea, În acea zi de toamnă, evenimentele din ultima jumătate de an mi-au pâlpâit prin conștiința-care-era-posibil-să-mi-fie-stinsă-curând. Mai Întâi Cadillacul nostru - pe atunci Fleetwoodul auriu - rulând În vara trecută pe aleea lungă dinspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
repede, un spasm Îmi săgeta zona inghinală. Pe terenul de hochei mă Încovoiam adesea, cu ochii plini de lacrimi, În timp ce antrenoarea Stork mă lovea În fund. ― E doar o crampă, Stephanides! Aleargă și-ți trece. (Și acum, sărind ca să apăr ghiuleaua, mă străfulgeră exact o astfel de durere. Măruntaiele mi se răsuciră, erupând cu o durere ca o curgere de lavă. M-am aplecat Înainte, Împiedicându-mă de crosa mea de portar. Și apoi m-am rostogolit, am căzut...) Dar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ca un inorog bolnav de dragoste să-și culce cornul în poalele fecioarei Sempronia. O liotă de poterași îi împresură pe el și pe cei doi ortaci care-l însoțeau, punându-le saci negri pe cap, lanțuri la mâini și ghiulele la picioare. Șeful poterei strivi cu bocancul trupul lichid al cărăbușului. Se spune că Zlota ar fi încercat să scape, preschimbându-se într-un fluture, dar un poteraș reușise să-l prindă cu chipiul. Ciracii lui Zlota sfârșiră în chinuri
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
negru pe alb: Eminescu este cadavrul nostru din debara, de care trebuie să ne debarasăm dacă vrem să intrăm în Uniunea Europeană, susține H. R. Patapievici, președintele Institutului Cultural Roman. (Citatul este reprodus din Revista ROST nr. 24/2005). Au trimis ghiulele otrăvite către marele poet al neamului românesc și Nicolaie Manolescu, criticul care crăpând de invidie că nu este socotit criticul numărul 1 al literaturii românești și-o fi zis că numai „dărâmând pe cineva mare” poate să urce el, așa că
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
ca un inorog bolnav de dragoste să-și culce cornul în poalele fecioarei Sempronia. O liotă de poterași îi împresură pe el și pe cei doi ortaci care-l însoțeau, punându-le saci negri pe cap, lanțuri la mâini și ghiulele la picioare. Șeful poterei strivi cu bocancul trupul lichid al cărăbușului. Se spune că Zlota ar fi încercat să scape, preschimbându-se într-un fluture, dar un poteraș reușise să-l prindă cu chipiul. Ciracii lui Zlota sfârșiră în chinuri
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
putea să-l vadă. Apoi, dintr-o dată, băiatul a zâmbit și s-a întors către Charlie. Ți-am zis, a exclamat el. Și-a sărit în apă. După o fracțiune de secundă, Charlie s-a aruncat și el ca o ghiulea, pentru ca apoi să revină la suprafață cu ochii larg deschiși. Pun pariu că poa’ să te-nvețe să respiri sub apă, a spus Charlie. Crezi ? Să ai un om-pește pe post de tată, a continuat Charlie însoțindu-și cuvintele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
se vedea un fluviu, dincolo de care se aflau încă militarii americani și sud-vietnamezi. Sub impactul senzațional al celor văzute, însoțitorii ne-au făcut fotografii. Am păstrat una dintre ele. Îmi pusesem o cască de tip colonial, luasem pe umăr o ghiulea de aproximativ o jumătate de metru și m-am urcat pe un tanc părăsit acolo. Ni s-a făcut și un program de vizionare a filmelor cu lupte din timpul războiului vietnamez. Considerând misiunea de câteva zile încheiată, ne-am
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]