1,784 matches
-
găsească un nou protector și "manager", în persoana lui Paul Léon, un prosper imigrant rus de etnie evreiască. Ultimii ani îl transformă în maestrul unor ample regizări: cu talentul unui ventriloc, se înconjura de o suită de exegeți (Beckett, Budgen, Gilbert etc.) care să explice operele sale publicului larg, conform propriilor lui indicații, în timp ce imaginea lui rămânea impenetrabilă și misterioasă celor neinițiați. Joyce îl controla cu pricepere și pe Herbert Gorman, biograful său (de altfel singurul pe care îl lăsa să
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
Scila și Caribda", "Stâncile rătăcitoare", "Sirenele", "Ciclopii", "Nausicaa", "Boii Soarelui", "Circe") și "Nostos" sau "Întoarcerea în Itaca" ("Eumeu", "Itaca", "Penelopa"). Titlurile capitolelor, adesea suprimate în ediția engleză a romanului, trebuiau să rămână secrete, conform voinței lui Joyce, însă criticul Stuart Gilbert, un prieten al autorului, le-a aflat și le-a inclus într-o schemă de interpretare numită Schema Gilbert. Conform ei, fiecare capitol ar celebra o anumită artă sau disciplină (de exemplu, "Nestor" ar corespunde istoriei, "Eol" retoricii, "Scila și
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
Penelopa"). Titlurile capitolelor, adesea suprimate în ediția engleză a romanului, trebuiau să rămână secrete, conform voinței lui Joyce, însă criticul Stuart Gilbert, un prieten al autorului, le-a aflat și le-a inclus într-o schemă de interpretare numită Schema Gilbert. Conform ei, fiecare capitol ar celebra o anumită artă sau disciplină (de exemplu, "Nestor" ar corespunde istoriei, "Eol" retoricii, "Scila și Caribda" literaturii, "Sirenele" muzicii și "Nausicaa" picturii) sau, asemenea zodiilor din tradiția medievală, ar patrona un organ al omului
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
lucrările lui Joyce, de la "Stephen erou" până la "Veghea lui Finnegan" marchează niște pași esențiali ai evoluției literare de la epoca simbolistă la postmodernism. Harry Levin afirmă că "Portret al artistului în tinerețe" aparține naturalismului, iar "Veghea lui Finnegan" experimentului simbolist. Stuart Gilbert compară sincretismul stilistic al lui Joyce cu maniera poantilistă a unor artiști plastici ca Seurat: „combinația aceea de naturalism, simbolism și precizie tectonică pe care o vedem, de exemplu, în arta lui Seurat, își are omologul literar în "Ulise" și
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
să-ți atragă atenția.”), aliterația, hipotipoza, antanaclaza („Mai irlandez decît irlandezul de rînd.”), epizeuxis etc.. Textul "Sirenelor" constituie un amalgam de onomatopee, cuvinte retezate, fragmente reluate ca laitmotive, propoziții formulate într-o topică neobișnuintă, procedee care amintesc, conform lui Stuart Gilbert de muzicalitatea unei fugi. Capitolul "Ciclopii" este relatat dintr-o perspectivă unică, limitată, a unui narator intradiegetic anonim care tranșează cu cinism realitatea folosindu-se de un limbaj zeflemitor, licențios și de o mentalitate plină de prejudecăți. Întrerupt adesea de
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
de încredere, dispreț, ura față de specia umană sau față de natura umana. Etimologia termenului o găsim în limba greacă, în termenii μῖσος ("misein", ura) și ἄνθρωπος ("antropos", om, uman). Mizantropia a fost asociată cu anumiți scriitori de satire, precum William S. Gilbert (en: I hate my fellow-man) și William Shakespeare (Timon din Atena). Jonathan Swift este considerat și el că fiind mizantrop datorită unor lucrări precum A Table of a Tub și Cartea a 4-a din Călătoriile lui Guliver. Caracterul creat
Mizantropie () [Corola-website/Science/332735_a_334064]
-
jurnalistului William Godwin. Wollstonecraft a murit la zece zile după ce s-a născut "Mary", în urma unei febre puerperale; Godwin a lăsat-o pe "Mary" să crească împreună cu sora ei vitregă mai mare, "Fanny Imlay", copilul lui Wollstonecraft și al americanului "Gilbert Imlay". La un an după moartea lui Wollstonecraft, Godwin a publicat „Memorii” (1798), o carte plină de amintiri despre soția sa. Wollstonecraft, care a fost apreciată în timpul vieții, după moarte a fost numită „târfă”, din cauza cărții lui Godwin.
Mary Shelley () [Corola-website/Science/312229_a_313558]
-
Carroll, viitorul cuscru - Walter Stannard și viitoarea noră - Alice). Burbank speră să facă față dușmanilor săi până când armatele unioniste vor prelua controlul țării, vasele conduse de Dupont ajungând în Jacksonvillle cu ajutorul unei furtuni formidabile și avându-i la bord pe Gilbert, fiul lui Burbank și logodnicul Alicei, și pe Marte, fidelul slujitor negru al acestuia și un excelent cârmaci. În cursul evenimentelor, Texar reușește să o răpească pe fiica cea mică a familiei Burbank, Diana, și pe fidela sa bonă neagră
Nord contra Sud () [Corola-website/Science/321315_a_322644]
-
să "A natural arrangement of British plant" (Editură Baldwin, Cradock & Joy, Londra 1821), botanistul, farmacistul și micologul englez Samuel Frederick Gray (1766-1828) a creat numele generic "Leccinum" nou, adăugând această specie sub denumirea "Leccinum aurantiacum". Mai departe, micologul francez Édouard-Jean Gilbert a denumit specia "Krombholzia aurantiaca" în onoarea marelui micolog german Julius Vincenz von Krombholz. S-au mai încercat multe alte denumiri care însă pot fi neglijate. Buretele se decolorează cu fenol violet purpuriu, mai tarziu maro închis și cu sulfat
Hribă de plop () [Corola-website/Science/335233_a_336562]
-
Reginar I (supranumit cu Gâtul Lung) (n. cca. 850 - d. 915, Meerssen) a fost duce de Lorena de la 910 până la moarte. El a fost strămoșul Reginarizilor, o importantă familie lotharingiană. Reginar a fost fiul lui Gilbert, conte de Maasgau, cu o fiică a împăratului Lothar I, al cărei nume nu este cunoscut (Hiltruda, Bertha, Irmgard sau Gisela). El a succedat tatălui său în Maasgau și a fost abate laic de Echternach între 897 și 915, de
Reginar de Lorena () [Corola-website/Science/328523_a_329852]
-
de către Carol în 915. El nu a figurat niciodată sub titulatura de duce de Lorena, însă a fost în mod categoric comandantul militar al regiunii în timpul domniei lui Carol cel Simplu. Reginar a fost succedat în Lotharingia de către fiul său Gilbert; cu toate acestea, Reginarizii nu au reușist să își impună supremația în Lotharingia așa cum au făcut Liudolfingii sau Luitpoldingii în ducatele de Saxonia și Bavaria. Împreună cu soția sa Hersinda (sau Alberada), care a murit înaintea lui, Reginar a avut următorii
Reginar de Lorena () [Corola-website/Science/328523_a_329852]
-
avea părul roșu. Unul din miturile populare americane este că purta perucă, așa cum era moda vremii. Washington nu purta perucă ci își pudra părul, așa cum este reprezentat în mai multe portrete inclusiv în cel mai cunoscut și neterminat pictat de Gilbert Stuart. Washington a suferit de probleme cu dantura de-a lungul întregii vieți. Primul dinte l-a pierdut la vârsta de 22 de ani și rămăsese cu unul singur când a devenit președinte. John Adams pretinde că Washington și-a
George Washington () [Corola-website/Science/297957_a_299286]
-
Pătrașcu este o donație a Fundației Franco-Române International către municipiul București. Printr-o hotărâre din 2002, Ministerul Culturii și Cultelor a alocat fonduri pentru realizarea unei copii a bustului "Chip de fată" de Militza Pătrașcu, spre a fi donată domnului Gilbert Money Câmpeanu, deținătorul arhivei originale Nicolae Titulescu. Milița Petrașcu și soțul ei, Emil Petrașcu (1890 - 1967), fost profesor la Academia Militară, au fost urmăriți de Securitate. Emil Petrașcu, doctor în știinte radiofonice, a avut ""convorbiri suspecte din 1942 cu diferite
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
folosindu-l la descîlcirea unor subtilități asemănătoare”. Filozoful neokantian Ernst Cassirer, în lucrarea An Essay on Men, a modificat eticheta dată de Aristotel, clasificând omul drept un "animal simbolic". Această schimbare a devenit foarte influentă în domeniul filozofiei antropologice, unde Gilbert Durand a folosit conceptul într-o descriere naturalistă a omului în calitate de emițător compulsiv. Sociologii influențați de Max Weber fac o dinstinctie între comportamentul rațional (orientat spre mijloace-scopuri) și comportamentul irațional, emoțional sau confuz, la fel și de cel tradițional, dar
Animal rațional () [Corola-website/Science/332812_a_334141]
-
introdusă în protectoratul german al Insulelor Marshall; au numit insula Nawodo sau Onawero. Sosirea nemților a încheiat războiul; schimbările sociale aduse de război au instaurat regii drept conducători ai insulei, cel mai cunoscut fiind Regele Auweyida. Misionarii creștini din Insulele Gilbert au ajuns de asemenea pe insulă în 1888. Nemții au condus Nauru timp de aproape 3 decenii. Fosfații au fost descoperiți pe insulă în 1900 de prospectorul Albert Ellis, iar compania Pacific Phosphate a început exploatarea rezervelor în 1906 în
Nauru () [Corola-website/Science/298128_a_299457]
-
și-a ales numele Suede, și a pornit în căutarea unui toboșar. După perioade scurte de colaborare cu Justin Welch, respectiv cu Mike Joyce (fostul toboșar The Smiths), Suede și-au întregit componența în iunie 1990 prin sosirea toboșarului Simon Gilbert. Cam pe atunci, Frischmann l-a părăsit pe Anderson pentru Damon Albarn, liderul Blur, o altă formație care avea să fie reprezentativă pentru scena britpop. Frischmann a fost în cele din urmă dată afară din Suede, pe motiv că lipsea
Brett Anderson () [Corola-website/Science/315218_a_316547]
-
medulară și sanguină, hipergamaglobulinemia E, creșterea numărului de limfocite T circulante HLA Dr+ și CD 25+ și hipogamaglobulinemia legată de un deficit de limfocite B. Tratamentul constă în transplanul de măduvă osoasă. a fost prima dată descris în 1965 de Gilbert S. Omenn, genetician american, în timp ce el a era student în anul IV la Harvard Medical School. Sindromul Omenn este caracterizat prin debut foarte precoce în perioada postnatală cu o eritrodermie difuză și pahidermie, o alopecie care afectează în mod specific
Sindromul Omenn () [Corola-website/Science/328785_a_330114]
-
dă seama că oamenii de culoare sunt asemănători cu europenii, în ciuda diferențelor de aspect exterior. În 1826, după încheierea primului an de studii la medicină, Darwin își petrece vara călătorind prin pădurile din regiunea natală. Citește cu interes cartea lui Gilbert White, "The Natural History of Selborne", de unde învață să aprecieze formele de viață din sălbăticie. Începe să efectueze observații asupra păsărilor, notând într-un carnețel comportamentul și obiceiurile acestora. În toamna aceluiași an, 1826, Darwin intră la "Plinian Natural History
Charles Darwin () [Corola-website/Science/297419_a_298748]
-
au fost o colonie britanică între 1916 și 1976. Pe 1 ianuarie 1976 colonia a fost separată în două colonii, care au devenit statele independente Kiribati și Tuvalu. Insulele Gilbert au fost declarate un protectorat britanic între 27 mai și 17 iunie 1892 și Insulele Ellice între 9 și 16 octombrie 1892. Protectoratul Insulelor Gilbert și Ellice ("The Gilbert and Ellice Islands Protectorate") a fost guvernat ca parte a Teritoriilor
Insulele Gilbert și Ellice () [Corola-website/Science/326822_a_328151]
-
a fost separată în două colonii, care au devenit statele independente Kiribati și Tuvalu. Insulele Gilbert au fost declarate un protectorat britanic între 27 mai și 17 iunie 1892 și Insulele Ellice între 9 și 16 octombrie 1892. Protectoratul Insulelor Gilbert și Ellice ("The Gilbert and Ellice Islands Protectorate") a fost guvernat ca parte a Teritoriilor britanice din Pacificul Occidental. Insula Banaba (atunci denumită "Ocean Island") a fost incorporată în protectoratul pe 26 septembrie 1901. Pe 12 ianuarie 1916 Insulele Gilbert
Insulele Gilbert și Ellice () [Corola-website/Science/326822_a_328151]
-
două colonii, care au devenit statele independente Kiribati și Tuvalu. Insulele Gilbert au fost declarate un protectorat britanic între 27 mai și 17 iunie 1892 și Insulele Ellice între 9 și 16 octombrie 1892. Protectoratul Insulelor Gilbert și Ellice ("The Gilbert and Ellice Islands Protectorate") a fost guvernat ca parte a Teritoriilor britanice din Pacificul Occidental. Insula Banaba (atunci denumită "Ocean Island") a fost incorporată în protectoratul pe 26 septembrie 1901. Pe 12 ianuarie 1916 Insulele Gilbert, Insulele Ellice, Insula Banaba
Insulele Gilbert și Ellice () [Corola-website/Science/326822_a_328151]
-
Gilbert și Ellice ("The Gilbert and Ellice Islands Protectorate") a fost guvernat ca parte a Teritoriilor britanice din Pacificul Occidental. Insula Banaba (atunci denumită "Ocean Island") a fost incorporată în protectoratul pe 26 septembrie 1901. Pe 12 ianuarie 1916 Insulele Gilbert, Insulele Ellice, Insula Banaba, Insulele Tokelau (atunci denumite "Union Islands"), Insula Fanning (Tabuaeran) și Insula Washington (Teraina) au fost unite ca colonia a coroanei britanice ("The Gilbert and Ellice Islands Colony"). Capitala a fost la început pe insula Banaba, iar
Insulele Gilbert și Ellice () [Corola-website/Science/326822_a_328151]
-
fost incorporată în protectoratul pe 26 septembrie 1901. Pe 12 ianuarie 1916 Insulele Gilbert, Insulele Ellice, Insula Banaba, Insulele Tokelau (atunci denumite "Union Islands"), Insula Fanning (Tabuaeran) și Insula Washington (Teraina) au fost unite ca colonia a coroanei britanice ("The Gilbert and Ellice Islands Colony"). Capitala a fost la început pe insula Banaba, iar mutată după Al Doilea Război Mondial la Tarawa. Insula Crăciunului (Kiritimati) a fost inclusă ca parte a coloniei în 1919, iar Insulele Tokelau seperate în 1926. Pe
Insulele Gilbert și Ellice () [Corola-website/Science/326822_a_328151]
-
Tokelau seperate în 1926. Pe 8 aprilie 1937 Insulele Phoenix au fost adăugate și în 1972 cinci insule din Insulele Line. În 1974, din cauza neînțelegerilor etnice între micronezieni și polinezieni populația Insulelor Ellice a votat pentru dezmembrarea coloniei. Colonia Insulele Gilbert și Ellice a fost dezintegrată pe 1 ianuarie 1976 în coloniile Insulele Gilbert și Tuvalu (numele nou pentru Insulele Ellice), care au devenit state independente pe 1 octombrie 1978 (Tuvalu) și pe 12 iulie 1979 (Insulele Gilbert sub numele Kiribati
Insulele Gilbert și Ellice () [Corola-website/Science/326822_a_328151]
-
și în 1972 cinci insule din Insulele Line. În 1974, din cauza neînțelegerilor etnice între micronezieni și polinezieni populația Insulelor Ellice a votat pentru dezmembrarea coloniei. Colonia Insulele Gilbert și Ellice a fost dezintegrată pe 1 ianuarie 1976 în coloniile Insulele Gilbert și Tuvalu (numele nou pentru Insulele Ellice), care au devenit state independente pe 1 octombrie 1978 (Tuvalu) și pe 12 iulie 1979 (Insulele Gilbert sub numele Kiribati) . Insulele Gilbert au fost denumite în 1820 de către amiralul rus Adam Johann von
Insulele Gilbert și Ellice () [Corola-website/Science/326822_a_328151]