190 matches
-
Tulpina înaltă până la 90 cm, adesea roșiatică, în partea superioară cu axe florifere unghiulare, dispers-păroase. Frunze opuse, cele inferioare alungit-spatulate, superioare liniar-lanceolate, mai mult sau mai puțin aspre. Flori roz, rar aproape albe, dispuse în dicaziu lax; caliciu gamosepal; tubulos-campanulat, glabru; corola cu petale filiform-laciniate, coronula evidentă, adânc-bidentată; androceu din 10 stamine; gineceu cu ovar unilocular, pedicelat, continuat cu 5 stile. Fruct capsular. Semințe brune, numeroase. Înmulțirea prin semințe. Cultivarea plantei: Se poate cultiva în grupuri, rabate, în grădini publice sau
Floarea-cucului () [Corola-website/Science/311830_a_313159]
-
pin ("Pinus"), tisă ("Taxus bacata"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix "), iovă ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"). Specii de foioase cu arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
cca. 20-25 cm și groasă până la 1 cm. Tulpina este ierboasa, erecta, cu talia de 20-40 (uneori pînă la 80) cm, bogat ramificata, pubescenta glandular. Tulpina este erecta, foliata, cu 5-25 ramificații. Frunzele sunt alterne, sesile, întregi, de culoare verde-viu, glabre. Frunzele sunt sesile, alterne, cu marginea întreaga. Cele inferioare sunt invers lanceolate, rotunjite la vîrf, lungi până la 18-20 cm, iar spre partea superioară sunt din ce in ce mai înguste și mai mici. Tulpina și frunzele sunt lipicioase. Florile sunt grupate în antodii terminale
Calendula () [Corola-website/Science/310184_a_311513]
-
1,5 m, în arealul său mediteranean, însă la noi nu depășește 30-32 m, cu un port caracteristic crește pe stâncile calcaroase din Banat și Oltenia; cu coroana piramidală care se lățește la bătrânețe; lujerii viguroși, brun-cenușii pânî la negriciosi, glabrii; acele câte două în teacă, au o lungime de 15 cm, foarte rigide, ascuțite, verde întunecat spre negricios. Conurile ovoid conice sunt grupate câte 2 - 4, cu o lungime de până la 10 cm, fiind sesile sau scurt pedunculate; solzii au
Pin negru () [Corola-website/Science/306077_a_307406]
-
mai mare în cursul superior al văilor Strei și Cugir, la înălțimi cuprinse între 900 și 1400 m; ele sunt alcătuite din fag(Fagus silvatica), molid(Picea abies), brad(Abies alba), paltin de munte(Acer pseudoplatanus), ulm de munte(Ulmus glabra), scoruș de munte(Sorbus aucuparia). "Pădurile de fag" înconjoară ca un brâu masivul pe laturile sale nordice și vestice, ocupând spațiile cuprinse între 500 și 1050 m, iar pe văi urcă pană la 1500 m, îndeosebi în bazinul Grădiștei. În
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"). Specii de foioase cu arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"). La nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de mai specii
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
baccata") și Foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"). Arbuști cu specii de: corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), rachița ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"). Arbuști cu specii de: smârdar ("Rhododendron kotschyi"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
copulator al bărbatului, dar și organ excretor, deoarece prin acesta trece porțiunea spongioasă a uretrei. Anatomic, penisul se compune din trei porțiuni: rădăcina, corpul și glandul. Din punct de vedere structural, penisul prezintă la exterior o serie de învelișuri (piele glabră, tunică musculară, tunică conjuctivă și fascii), iar în interior doi corpi cavernoși și un corp spongios. "Corpii cavernoși" sunt acoperiți de un înveliș fibros numit albuginee, au formă cilindrică și prezintă numeroase cavități în care se află o bogată rețea
Penis () [Corola-website/Science/297261_a_298590]
-
Floarea este hermafrodită normală funcțional femelă. Staminele în număr de 5 sau 6 sunt mici, cu tendința de recurbare. Ovarul are 2-3 loji cu 4-6 ovule, este bombat, stilul este gros și cilindric. Polenul este steril. Cârceii sunt verzi, bifurcați, glabri. Frunza adultă este mare, asimetrică, întreagă sau trilobată, rar cu lobul terminal alungit, colorată verde închis pe partea superioară și puternic scămoasă pe fața inferioară. Sinusurile laterale sunt superficiale, slab schițate, iar sinusul pețiolar are formă de liră. Dinții sunt
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
și molid ("Picea abies L."), în asociere cu fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus") sau mesteacăn ("Betula pendula"), alun ("Corylus avellana"), carpenul ("Carpinus betulus"), paltinul de munte ("Acer pseudoplatanus"), plopul tremurător ("Populus tremula"), ulmul de munte ("Ulmus glabra"). Flora zonei stâncoase este formată din specii de plante caracteristice habitatelor uscate și stâncăriilor precum vulturica lui Teleki ("Hieracium telekianum"), care este un endemism local, vulturica onaltă ("Hieracium piloselloides"), urechelnița ("Jovibarba hirta"), șoaldina mare ("Sedum maximum"), șoaldina acră ("Sedum acre
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
Taxus bacata"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"); Păduri de foioase: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), nuc ("Juglans regia L."), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"); Arbusti: jneapăn ("Pinus mugo"), corn ("Cornus mas"), alun
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Pinus mugo") sau ienupăr ("Juniperus communis"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice de stâncărie și fâneața cu specii de: bujor de munte ("Rhododendron kotschyi"), usturoi siberian ("Allium sibirium L."), ghințura ("Gențiana punctata"), veronica ("Veronica baumgartenii"), căldărușa ("Aquilegia vulgaris"), angelica ("Angelica archangelica"), clopoței
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
de de: molid ("Picea abies"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), salcie căpreasca ("Salix caprea"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), salcie căpreasca ("Salix caprea"). Arbuști cu specii de: jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Lunca Mircești". Aria naturală reprezintă o zonă acoperită cu pădure mixtă ("șleau de lunca"); ce are în componență specii de stejar ("Quercus robur"), frasin comun ("Fraxinus excelsior"), frasin de câmp ("Fraxinus angustifolia"), velniș ("Ulmus laevis") sau ulm de câmp ("Ulmus glabra"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice (unele protejate la nivel european); printre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), brânca-ursului ("Heracleum sphondylium"), pelinarița ("Artemisia vulgaris"), coada-calului, ("Equisetum arvense L."), pâștița ("Anemone nemorosa"), pochivnic ("Asarum europaeum"), rodul pământului ("Arum orientale"), ciucușoara-de-munte
Lunca Mircești (Vasile Alecsandri) () [Corola-website/Science/327629_a_328958]
-
Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"). Arbusti cu specii de: jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
colorantul obținut din frunzele uscate și zdrobite și ca plantă ornamentată și medicinală. Colorantul numit și el "henna" are o culoare roșcat-maronie și este folosit la vopsirea părului, ca tatuaj și drept colorant industrial. Arbust sau arbore mic foarte ramificat, glabru, atingând până la 6-12 m în înălțime, cu scoarță cafeniu-cenușie și ramurile tinere patrunghiulare, plantele bătrâne, prezintă, uneori, ramuri mici cu extremități spinoase de 3,5 cm lungime. Frunzele sunt opus decusate, simple și întregi, aproape sesile; stipelele sunt minuscule; limbul
Henna () [Corola-website/Science/331395_a_332724]
-
larice ("Larix decidua"), tisă ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), salcie albă ("Salix eleagnos"), răchită ("Salix hastata, Salix retusa"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"), alun ("Corylus avellana"), scoruș-gecesc ("Sorbus graeca"), păducel ("Crataegus monogyna"), merișor
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
pin ("Pinus"), tisa ("Taxus bacata"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix "), iova ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus") sau afin
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), rachița ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
ariei protejate are în componență arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Roșa canina"). Printre elementele floristice aflate la nivelul ierburilor se află o specie de milițea
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
20-60 cm în diametru. Are o tulpina strâmbă cu scoarță cenușie și netedă. Lujerii sunt verde-cenușii și mugurii cenușii, tomentoși. Frunzele sunt mari (15-20 cm), imparipenat-compuse (5-9 foliole), eliptice, acuminate, fin serate și scurt pețiolate. Pe față frunzele sunt verde-întunecate, glabre, pe dos verde-palide, iar pe nervura mediană sunt ruginiu pubescente. Înflorește în lunile aprilie și mai după înfrunzire. Polenizarea este entomofilă. Florile (caliciul) sunt alb-gălbui, mirositoare, dispuse în panicule terminale, cu periant dublu. Fructele sunt samare, oblongi, cu aripa scurtă
Mojdrean () [Corola-website/Science/334314_a_335643]