992 matches
-
de hârtie de turnesol a eterogeniei centrifugale a intelectualității interbelice. De aceea, istoria generală a ideilor (coroborată permanent cu informații de istorie social-politică) îl acoperă, uneori până la înec, pe „eroul” monografiei. A doua consecință a acestui tip de demers analitic glacial este „mortificarea” lui Sebastian. Luându-și precauția de a nu specula pe seama psihologiei lui Sebastian, de a nu căuta excesiv în zona riscantă, de nisipuri mișcătoare, a inefabilelor sufletești, Iovănel îl transformă pe autorul Jocului de-a vacanța într-o
Monograf în armură de gheață by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4186_a_5511]
-
nu m-aș pune la îndoială aș prinde ininteligibil aripi zburătăcind prin fraze goale și amețind între statui de ghips. Dacă nu m-aș pune la îndoială n-aș îndrăzni să te aleg drept cititor, nici îndurare să aștept dinspre glacialul prestigiu al cuvintelor. Cutez fiindcă pot să nu cred orbitor în mine nici primăvara. Astăzi..., contraste Altădată aș fi primit, fără a clipi, orice, azi verbul a lăsa mă uluiește, cu demnitatea-i translucidă, se-mpreunează în mine, vîrsta rotundă
Călătorind în marea interioară by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Imaginative/10779_a_12104]
-
atâtea gânduri, atâtea vise.../ Pe străzi, în biserici, lumea se roagă.../ Alb, negru, roșu./ Lacrimi, durere, sânge. Vise ucise./ Înnebunit, soarele pleacă./ Amurgul cade peste sângele colorat în mov,/ câinii scormonesc printre ruine.../ Întunericul devine din ce în ce mai negru./ Luna apare curioasă, glacială, distantă./ Legile urii au învins pentru o clipă./ Sufletele ucigașilor împreună cu cele ale victimelor/ se-nalță spre cer pentru judecată./ „Cu ce-am greșit? se-ntreabă sufletele curate,/ Noi am muncit, am clădit, am iubit... Dar voi?” Vavila Popovici - Raleigh
ONOARE ŞI RĂZBUNARE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344239_a_345568]
-
Credea că nu le făcuse absolut nimic. Nu le călcase proprietățile, nu le spusese vorbe jignitoare...atunci, de ce? Evident că îl bănuia pe Tache, dar ceilalți ce aveau cu el? Nu l-a deranjat râsetele celor de la cârciumă, cât tăcerea glacială a celor din jur. Să le fie frică de Casapu? Puteau să spună măcar câteva cuvinte de compasiune. Cât de singur era! Nu mai aștepta nimic, nici de la șeful de post, nici de la oamenii din jur. S-a dus acasă
SRL AMARU-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384508_a_385837]
-
mine, dară-mi-te pentru patetici ca tine. Tac să treacă această clipă și reîntoarcerea în subamiaza crudă, mă face să cred că este de fapt ceva mai inept decât orice părere de rău și poate mai rece decât marea glacială. Ești nobil și discret și-mi place asta, poate de aceea caut să-ți vorbesc mereu în șoapte, metamorfozându-mă în vis frumos. În mijlocul mângâierilor, pendulez în gânduri circumspecte, dar sunt vindecată dragostea mea frumoasă. Nu vreau îmbătare cu vraja
IUBIREA MEA TANDRĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384604_a_385933]
-
lasă să se descurce cum va putea . “Ceva i se întâmplă.?.. oare o fi bolnavă?...are necazuri la servici, acasă??” se întreabă Ștefan și chiar o compasiune duioasă îl încearcă, deși Ștefania a fost și este în continuare față de el, glacială și indiferentă. El iese agale din magazin în ziua rece, umedă și mohorâtă de iarnă și merge fără țintă lovindu-se de pietonii mirați. În week-end merge cu Ionuț Hanganu, un prieten din liceu, la munte. Se opresc la prima
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
o primește și pleacă. La fel și cele două pisici. Mâncară și ei, mulțumiră Domnului, făcându-și cruce, ea strânse , el stinse becul din curte . Se pregătiră de somn, spuseră „Tatăl nostru„. Porniră televizorul să vadă ce mai zice. O voce glacială , din televizor, explica niște imagini confuze, parcă dintr-un basm cu zâne : „Un om de știință apasă pe un buton. Ca prin magie apare o imagine mică , a unei zâne, suspendată în aer, pe care o atinge... Echipa condusă de
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
Deodată tresări. Suna telefonul mobil. Cu mâinile tremurânde îl scoase cu greu din geantă încurcându-se în mulțimea lucrururilor aruncate de-a valma. Era Valer. Avu o ezitare de câteva clipe, dar în cele din urmă răspunse. Pe un ton glacial îi spuse că a trebuit să plece pe neașteptate ca s-o ducă pe Mariana, sora lui, la țară și cum vremea se înrăutățea, voise să evite lăsarea întunericului. Ba chiar la țară ningea, încheie el pe același ton. „Dumnezeule
LUCIA (CAPITOLUL II) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382782_a_384111]
-
gata să-și pună farmecele pe tarabă pentru a rezolva o problemă.- Merg să mă îmbrac, nu vreau să aud accese de gelozie, trebuie să te scot din mocirla-n care ai intrat, clar?-Dintr-o dată vocea a devenit metalică, glacială, nu accepta nici un reproș. Două ore mai târziu era față în față cu avocatul Iordan la o masă retrasă dintr-o cofetări de lux. Cafelele negre, aromate și aburinde creiau o atmosferă plăcută. -Domnule Iordan, sunt soția lui Vax Zbierea
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382974_a_384303]
-
semne numai de suflețelul meu știute...După vreo trei zile de chin sufocant, la sfârșitul programului n-am mai răbdat. I-am bătut în ușă și am intrat, fără să fiu invitată. „Tovarășul”, cu nasul în hârtii, m-a privit glacial și m-a întrebat...oficial: - Ce doriți? Fâstâcită, am îngăimat: - Am crezut că...mai avem probleme...de rezolvat. - Auzi, tovarășa? m-a repezit el cu o privire de gheață, dumneata să intri aici numai dacă vei fi chemată. Ești liberă
CAP. 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383076_a_384405]
-
Se apropie și Violeta, care o mângâie pe păr și pe umeri. Maria oprește televizorul...De la blocul vecin se auzeau acordurile unei sârbe săltărețe și chiote de veselie, sunete sprințare ce răzbăteau prin geamul de la ușa balconului. Dar, în atmosfera glacială din sufragerie, chiotele se transformau în țurțuri ascuțiți, ce se-nfigeau în timpanele celor patru femei tăcute. Poate de aceea mâinile Mariei se duseră instinctiv la urechi, să nu o atingă ascuțișul acestor țurțuri. Privirile îi căzuseră pe ecranul cenușiu
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
-i comunică precipitat vestea că l-a Îmbogățit. Nu c-ar fi fost el vreun nevoiaș, dar, oricum, era vorba despre o sumă fabuloasă, care nu putea lăsa rece pe nimeni. Ciudatul personaj Îl ascultă imperturbabil, după care Îi comunică glacial că este concediat și că, din momentul respectiv, Înțelegerea cade, Întrucât una dintre părți i-a Încălcat prevederile. „Dumneata ai fost angajat să pierzi, nu să câștigi; prin urmare...” Până ca Nicolae Corbu să-și revină din uluială, insul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Jude, i-a spus Shelley Jacobson femeii care stătea la unul dintre birouri, ea e Sam Jones, prietenă cu Lee. Poți să te ocupi de recepție cât timp îi ofer o cafea? Judith Frank, o femeie înaltă, de o eleganță glacială, cu părul lung și blond și un nas la fel de lung și palid, a ridicat din sprâncene și a murmurat un „Bună“ în direcția mea. Am murmurat și eu unul înapoi. Și-a împins scaunul în spate și s-a ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
nou împreună pentru a mărturisi iubirea și bucuria, deși vom muri în ger și dinții ne clănțăne în gură de frig! „Cupidon“ și „Eros“ răspundeau cu o voce dublă: Eu am fost cel care v-am încălzit în toată era glacială. Eu v-am ținut mereu împreună! Iubirea a fost creată ca binecuvântare și nu ca durere! Iubirea v-a încălzit mereu topind gheața din jurul inimii! Deodată s-a auzit un zgomot ca un trăsnet - un car triumfal plin cu lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
așa ceva când am venit aici. Ileana zâmbi când îl auzi. Și-l imagina pe Cristi cărând un microscop în geanta de voiaj, așa, pentru orice eventualitate. Cam ce substanțe chimice ți-ar trebui? întrebă ea. Sare și niște acid acetic glacial. Adică oțet. Nu chiar oțet. Acid acetic concentrat. Se rezolvă. Vorbești serios? Foarte serios. Mergem la școală. Vorbesc eu cu colega mea de la chimie și folosim dotările de acolo. Excelent. Atunci să nu mai pierdem timpul. Drumul până la mașină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să o audă copiii când vorbește. Se mișca repede prin laborator scoțând un microscop mare din dulap și așezându-l pe catedră. Un vas Petri și un bisturiu deocamdată. Apoi am nevoie de niște sare gemă și puțin acid acetic glacial, spuse Toma. Văd că lamele de sticlă aveți aici, sub cutia microscopului. Imediat, se auzi vocea puternică a doamnei profesoare. Dispăru apoi repede în anexa de lângă laborator. Inspectorul se miră din nou cum de o femeie ca ea putea vorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
în vasul Petri deasupra căruia desfășura el operațiunea. Luă apoi cu vârful bisturiului câteva granule de praf și le răsturnă pe o lamelă de sticlă. Presără deasupra o cantitate egală de pudră de sare și câteva picături de acid acetic glacial. Mirosul înțepător de oțet se răspândi imediat în încăpere. Dacă vrei, aprinde tu spirtiera! îi ceru el Ilenei care îl privea curioasă. Acoperi apoi lamela de sticlă pe care începu să o plimbe deasupra flăcării. Repetă operațiunea până ce pasta aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
așteptau un miracol sau permisiunea de a respira din nou. — Carax. Interesant, a murmurat pe un ton impenetrabil. Am Întins din nou mîna, ca să-mi recuperez cartea. Barceló și-a arcuit sprîncenele, Însă mi-a Înapoiat-o cu un zîmbet glacial. — Unde ai găsit-o, puștiulică? — E secret, am replicat, știind că tata probabil zîmbea În sinea lui. Barceló s-a Încruntat și și-a Îndreptat privirea spre tata. — Amice Sempere, fiindcă e vorba de dumneata, pentru toată stima ce-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
un ton aproape jalnic. Spune-i în ce stare sunt. Am văzut că dorește să fac apel prin toate mijloacele la compătimirea lui. Îi șiroiau ochii de lacrimi. Am fost teribil de înduioșat. Eram indignat pur și simplu de cruzimea glacială a lui Strickland, și i-am făgăduit că o să fac tot ce-o să pot ca să-l aduc îndărăt. Am convenit să plec la Paris peste două zile și să stau acolo până când rezolv ceva. Pe urmă, întrucât se făcuse târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
doar cu spaima. Femeile încearcă mereu să se sinucidă din dragoste, dar în general au grijă să nu izbutească. De obicei e doar un gest menit să stârnească mila sau spaima în inima iubitului. În tonul lui răzbătea un dispreț glacial. Pentru el era evident că Blanche Stroeve nu era decât o unitate ce trebuia adăugată la statistica încercărilor de sinucidere din municipalitatea pariziană în cursul anului respectiv. Era ocupat și nu-și mai putea pierde timpul cu noi. Ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
la starea de abandon, pentru că acesta este scenariul pentru drama orgasmului, în care o intonație aproape „primitivă”, țipătul, cuvântul tabu se reinvestesc de sacralitate, odată cu acea alunecare în moarte sau în neant, care va domoli, de obicei, cu fiorul său glacial, crescendoul excitației. Orgasmul este plăcerea supremă, starea de fericire cathartică - sincopă a conștiinței, experiență a vidului și invazie, ulterioară, de împlinire și gratitudine. Fructul oprit este, în cele din urmă, cel mai savuros fruct, așa că îi putem înțelege pe zei
CUPLU ŞI SPECTATOR de DAN CARAGEA în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364422_a_365751]
-
Aeroportul Vantaa din Helsinki nu este atât de elegant precum cele din Asia sau America. Și nici atât de frumos ca Changi din Singapore. Dar este însă, foarte funcțional, precum multe din aeroporturile bătrânei Europe. De fapt un aeroport mediu, destul de glacial, chiar rece, fără brizbrizuri, fără prea multe elemente decorative, fără grădini de orhidee și lăculețe cu pești exotici. Nici măcar duty-free shopurile nu sunt deschise non-stop. Când am aterizat, dimineața, la orele 6:35, ora Finlandei, ne-a întâmpinat un edificiu
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
mai ales ca o expresie a priorității sentimentale. Pentru că este un om frumos, sensibil, cu lumină în suflet și într-un surâs în stare să biruie noaptea unei lumi, cu o căldură a vocii capabile să topească o întreagă lume glacială. Soțul este originar din țara întinderilor deșertice ale Peninsulei Arabice, Yemen. Opt ani a locuit în Orientul Mijlociu, dr. Cătălina Lăzăroiu urmându-și soțul, Al Aqil Abdulwali, de asemenea doctor, cu studii universitare absolvite în România, unde și este stabilit azi
DR. CĂTĂLINA LĂZĂROIU. INTERIORIZAREA APTITUDINII RAPORTABILE LA ADMIRAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363295_a_364624]
-
plus că poți scoate la lumină o conspirație odioasa făcută nemeitat unui om nevinovat. În cazul unui accept, există o condiție. - Serios? - Dosarul nu va părăsi această încăpere. - Cum vrei să-l citesc? Prin telepatie? - Întrevederea s-a încheiat! răspunse glacial Madame. Ai timp de gandire până mâine. Acceptând, te muți aici. Madame ieși, lăsând-o furioasă, bulversata. - Babă nebună. Jake unde naiba, m-ai adus? Asta are avarii grave la mansarda. Se urcă nervoasă în automobil. Jake îi lasă vreme
ENIGMA (PARTEA I) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364174_a_365503]
-
Clipa devine originea sistemul de referință temporal, momentul în care întorci clepsidra și firele de nisip fin și auriu încep timide să se strecoare. În această lume a infinitului, nu poposești însă prea mult... te trezește la realitate anunțul sec, glacial, montat pe peretele din față: “Magazin social”. În stânga, domnește însă un mic castel de un verde primăvăratec, ce te încântă. Raza privirii urmărește din nou însetată, fiecare detaliu, fiecare rotunjire a minunatelor capiteluri din marmură. Starea de feerie dispare rapid
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]