774 matches
-
prin difuziune simplă sau transport facilitat Na +-independent. Transportul fructozei la polul apical este mai lent decât al glucozei și se realizează prin difuziune facilitată Na+-independentă. Glucidele absorbite sunt transportate de sângele portal la ficat unde sunt transformate în glicogen sau lăsate să treacă în circulație. După ingestia de alimente glicemia crește, atingând un maxim la 30 60 minute. Enterocitele nu folosesc drept combustibil glucoza ci preferă glutamina (fig. 21). Glucidele nedigerabile (celuloză, hemiceluloză, pectine) determină volumul fecalelor și au
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cu 20%. 9.3. Funcția metabolică a ficatului Un rol esențial revine ficatului în metabolismul glucidelor, proteinelor, lipidelor, vitaminelor și mineralelor. Rolul ficatului în metabolismul glucidic Metabolismul glucidic este influențat pe mai multe căi la nivel hepatic, începând cu depunerea glicogenului, conversia galactozei și fructozei în glucoză și sfârșind cu gluconeogeneza și formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
vitaminelor și mineralelor. Rolul ficatului în metabolismul glucidic Metabolismul glucidic este influențat pe mai multe căi la nivel hepatic, începând cu depunerea glicogenului, conversia galactozei și fructozei în glucoză și sfârșind cu gluconeogeneza și formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
rezultat în urma dezaminării aminoacizilor este înlăturat tot de către hepatocite, transformându-se în uree (funcția ureogenetică). Ficatul are rol și în sinteza aminoacizilor neesențiali. Hepatocitele efectuează interconversia aminoacizilor (a fenilalaninei în tirozină, a metioninei în cisteină). Metabolismul hepatic al lipidelor Pe lângă glicogen, în ficat se depozitează și mici cantități de grăsimi neutre. Ficatul îndepărtează din circulație chilomicronii rezultați în urma absorbției grăsimilor digerate în intestin. Sub acțiunea unei lipaze hepatice, grăsimile neutre din sânge sau ficat sunt descompuse în glicerol și acizi grași
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
grași liberi din plasma sanguină reprezintă principala sursă de energie, prin β-oxidare. Enzimele glicolitice au activitate redusă, iar conținutul de mioglobină este mare. Glucoza este preluată activ, insulino-dependent. Izoenzima cardiacă a LDH favorizează conversia de lactat în piruvat. Rezervele de glicogen sunt mici și pot fi mobilizate sub acțiunea catecolaminelor. Efectele hormonale asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către insulină, stimularea glicogenolizei și glicolizei de către adrenalină, stimularea sintezei proteice de către tiroxină. Reacțiile anabolice sunt în mod normal limitate la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de carbon ș.a. în fiziologia sistemului digestiv hepatic face descoperiri în premieră privind sucul gastric și rolul său în nutriție, fapt ce a dus la descoperirea sucului pancreatic, a invertinei, enzimelor. Cl. Bernard studiază variațiile de zahăr în sânge, a glicogenului descoperit și de germanul Hensen; explică rolul termoreglator chimic al ficatului, funcțiile sale de laborator complex al organismului, căldura animală și intoxicațiile. Ideile sale, verificate prin metoda experimentală se găsesc în lucrările: Leçons sur les propriétés physiologiques et les altératoion
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
substratul biochimic în general al dereglajelor neurologice, a bolilor specifice. Neuronofagia îi aparține, ca și boala Marinescu - Sjögren, la descrierea căreia a lucrat cu șt. Drăgănescu și D. Vasiliu. Contribuția lui G. Marinescu în neurohistochimie vizează repartiția spațială a enzimelor, glicogenului, fierului, proteinelor, lipidelor, ARN-ului ca și histochimia fosfatazelor și a demielinizării, lucrând în echipă cu Th. Horneț, A. Petrescu ș.a. Elevii săi s-au distins prin continuarea cercetărilor și prin contribuții originale. Dintre ei, I. T. Niculescu, în colaborare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în fibrele nervoase ale plexurilor intraneurale decât în cele din mucoasă sau submucoasă. În afara rolurilor de neurotransmițător sau cotransmițător colinergic, VIP îndeplinește și funcții de hormon local prevăzut cu proprietăți metabolice importante (activarea sistemului adenilatciclază-cAMP, stimularea insulino-secreției, lipolizei și conversiei glicogenului în glucoză etc). Colecistokinina neuronală (CCK-8). Este segmentul peptidic terminal al colesticokininei hormonale, care conține ultimii 8 din cei 33 de aminoacizi ai acesteia. A fost identificată imunohistochimic în scoarța cerebrală, hipocampus, hipotalamus, nucleul amigdalian și în întreg sistemul limbic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
partea dreaptă a septului și ajunge în spațiul subendocardic drept, mai jos decât în cazul ramului stâng. Fasciculul este format predominant din celule Purkinje mari (până la 46 m lungime), cu puține miofibrile și multă sarcoplasmă, ce conține cantități mari de glicogen. Celulele dezvoltă conexiuni strânse cu fibrele subendocardice. - Rețeaua Purkinje: ambele ramuri ale fasciculului His se continuă cu o rețea subendocardică de fibre Purkinje, ale cărei ramuri terminale pătrund în miocard. Endocardul tapetează cavitățile atriale și ventriculare, asigurând netezimea suprafețelor ce
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
metabolismului hidrocarbonat crescând conținutul în glucoză al sângelui prin mecanismul stimulării procesului de gluconeogeneză dublat de accelerarea degradării proteinelor tisulare. Accelerarea degradării proteinelor și creșterea conținutului în aminoacizi al plasmei sunt însoțite de intensificarea atât a sintezei de glucoză și glicogen hepatic, cât și lipolizei și a oxidării acizilor grași în scop energetic. Concentrația plasmatică a hormonilor glucocorticoizi se menține în limite constante printr-un mecanism de autoreglare și control asigurat aproape integral de ACTH adenohipofizar. Acesta crește cu 10-15% producția
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aminoacizi dispuși în două lanțuri peptidice unite prin punți disulfidice (fig. 143). Acțiunile insulinei se adresează în primul rând metabolismului glucidic și constau în creșterea consumului celular de glucoză și intensificarea procesului de transformare și depozitare sub formă polimerizată de glicogen. Ca principale organe de depozit, țesutul muscular și ficatul conțin în primul caz 200-300 g. de glicogen, iar în cel de-al doilea între 100 și 150 g. Sub influența efectelor hipoglicemiante ale insulinei, aproximativ o treime din glucidele alimentare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
primul rând metabolismului glucidic și constau în creșterea consumului celular de glucoză și intensificarea procesului de transformare și depozitare sub formă polimerizată de glicogen. Ca principale organe de depozit, țesutul muscular și ficatul conțin în primul caz 200-300 g. de glicogen, iar în cel de-al doilea între 100 și 150 g. Sub influența efectelor hipoglicemiante ale insulinei, aproximativ o treime din glucidele alimentare sunt convertite în acizi grași și glicerol prin intermediul plăcii turnante a metabolismului intermediar reprezentate de acetil-coenzima A
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
insulinei ca principal hormon hipoglicemiant. Fenomene inverse se produc în cazurile de starvare, cu participarea funcției gluconeogenetice a ficatului în vederea formării glucozei necesare menținerii glicemiei în limite normale. Ficatul, ca principal sistem tampon al glucozei sanguine, depozitează sub formă de glicogen aproximativ 2/3 din glucoza absorbită din intestin după mese sub influența secreției crescute de insulină. În orele următoare, când scad atât glicemia, cât și insulina din sânge, ficatul eliberează glucoza pentru a restabili echilibrul glicemic. În felul acesta, sistemul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din glicoliza anaerobă. Glucoza fiind principalul nutriment utilizat ca sursă energetică fără participarea oxigenului, degradarea sa glicolitică până la stadiul de acid piruvic determină formarea a 2 molecule de ATP pentru fiecare mol de glucoză consumată. Când glucoza provine din depolimerizarea glicogenului, randamentul energetic al glicolizei anaerobe este de 3 molecule de ATP. Diferența de o moleculă de ATP se datorește faptului că, în timp ce glucoza, ca atare, consumă o moleculă de ATP pentru fosforilare înainte de a suferi degradarea glicolitică anaerobă, cea rezultată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
al glicolizei anaerobe este de 3 molecule de ATP. Diferența de o moleculă de ATP se datorește faptului că, în timp ce glucoza, ca atare, consumă o moleculă de ATP pentru fosforilare înainte de a suferi degradarea glicolitică anaerobă, cea rezultată din depolimerizarea glicogenului intră în glicoliza sub formă deja fosforilată. De aceea, cea mai bună sursă de energie în condiții anaerobe este glicogenul celular. Acidul piruvic rezultat este convertit în lipsa oxigenului în acid lactic, care difuzează din celulele musculare în lichidul interstițial și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
glucoza, ca atare, consumă o moleculă de ATP pentru fosforilare înainte de a suferi degradarea glicolitică anaerobă, cea rezultată din depolimerizarea glicogenului intră în glicoliza sub formă deja fosforilată. De aceea, cea mai bună sursă de energie în condiții anaerobe este glicogenul celular. Acidul piruvic rezultat este convertit în lipsa oxigenului în acid lactic, care difuzează din celulele musculare în lichidul interstițial și sânge, contribuind la acidifierea acestora și la apariția fenomenului de oboseală. În general, sistemul glicogen-acid lactic realizează sinteza ATP de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
minute, și lactacidă, cu evoluție lentă, de cel puțin o oră. În timp ce datoria alactacidă este de 3,5 l O2, cea lactacidă are o valoare de peste 8 l O2. La rândul său, refacerea de lungă durată privește restabilirea stocului de glicogen muscular. Ca principală sursă energetică, glicogenul face oficiul de substrat atât în glicoliza anaerobă, cât și în cea aerobă. Refacerea sa durează ore sau zile, în funcție de aportul de glucide sau lipide alimentare, fiind mai rapidă în cazul unui regim bogat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de cel puțin o oră. În timp ce datoria alactacidă este de 3,5 l O2, cea lactacidă are o valoare de peste 8 l O2. La rândul său, refacerea de lungă durată privește restabilirea stocului de glicogen muscular. Ca principală sursă energetică, glicogenul face oficiul de substrat atât în glicoliza anaerobă, cât și în cea aerobă. Refacerea sa durează ore sau zile, în funcție de aportul de glucide sau lipide alimentare, fiind mai rapidă în cazul unui regim bogat în hidrocarbonate. Factorii care condiționează capacitatea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
efortul fizic de scurtă durată determină eliberare predominantă de adrenalină, eforturile intense se însoțesc de hipersecreția ambelor catecolamine (adrenalina și noradrenalina). Prima asigură starea de alertă (din prestart) și reacțiile catabolice inițiale produse de stresul de efort (metabolizarea și utilizarea glicogenului și grăsimilor de rezervă), iar noradrenalina realizează adaptările hemodinamice generale indispensabile realizării lui în limite normale. Ansamblul reacțiilor cardiovasculare și metabolice produse de descărcările simpatico-adrenergice de efort (fig. 162). Scăderi ale eliberării și excreției de catecolamine apar în efortul la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
anaerobe, alactacide (eforturi de putere), factorul limitativ este reprezentat de sistemul neuromuscular, iar pentru cele lactacide (submaximale) de capacitatea organismului de a rezista la datoria de oxigen și acumularea de acid lactic. Eforturile aerobe au ca factori limitativi depozitele de glicogen muscular și cantitatea maximă de oxigen consumată în unitatea de timp. Cunoașterea factorilor limitativi contribuie la alegerea corectă a mijloacelor de stimulare a potențialului biologic uman. II.12. REGLĂRI NEUROENDOCRINE ÎN STRES Ion HAULICĂ, Walter BILD Stresul este după cum se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ușoară creștere a glicemiei, care, la rândul ei, declanșează eliberarea hormonului insulină dintr-o glandă din abdomen numită pancreas. Insulina Însoțește glucoza până la diferitele țesuturi ale corpului, unde aceasta se transformă În energie și În altă formă de zahăr, numită glicogen, care se depozitează În mușchi și În ficat pentru nevoile viitoare. Fără insulină, glucoza nu poate fi folosită sau stocată În mod corespunzător. Diabetul apare atunci când corpul nu produce suficientă insulină sau nu o poate folosi eficient. În plus, glucoza
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
pizza, carne grasă, băuturi răcoritoare carbogazoase, porumb, morcovi, alimentele cu valoare nutritivă scăzută, lapte, sfeclă și cartofi - mai ales cartofii prăjiți. Evitați produsele care conțin cafeină, cum sunt cafeaua și băuturile răcoritoare din comerț. Cafeina activează În organism zahărul din glicogenul stocat În ficat, ducând la Îngrășare. Evitați alcoolul. El conține multe calorii și tinde să vă perturbe autocontrolul atunci când mâncați. Mâncați mult spanac, unul dintre cele mai puternice antidoturi pentru stagnarea fecalelor În intestine, care este una dintre cele mai
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
puternice cu mediul de dispersie, sunt stabili și nu pot fi distruși prin modificarea naturii solventului. 4. după forma particulei fazei disperse. Această formă influențează mult comportarea sistemelor. Astfel, cei mai mulți biocoloizi din sistemul circulator la plante și animale sunt sferocoloizi (glicogen, globuline, hemoglobină etc.), deoarece sub această formă pot exista în concentrații mai mari, având vâscozitate mai mică. Coloizii liniari (cu o suprafață de contact mai mare) interacționează mai mult cu mediul înconjurător. 121 5. după natura mediului de dispersie (apă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
electrocapilare ale coloizilor liofili; c) polielectroliții (polimerii) amfoteri - au ca reprezentanți foarte importanți proteinele. Dintre polimerii neutri, cei mai cunoscuți sunt: polimerii hidrocarburilor - polietilena, polistirenul, poliizoprenul (izomerul cis fiind 153 cauciucul natural, iar cel trans, gutaperca) etc.; polizaharidele - amiloza, amilopectina, glicogenul, pectina, chitina etc.; proteinele neutre - colagenul, fibrinogenul, miozina etc.; acizii nucleici - polinucleotide, proteine cu fosfor; polimerii polifuncționali - poliesteri, polialcooli, poliacizi, poliamide etc. Formarea sau sinteza polimerilor înalți naturali are loc prin reacții catalizate de enzimele macroergice și fosfatice, iar în
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
plăgi înțepate, punctiforme, profunde (anaerobioză); condiții locale de hipoxie la nivelul plăgii prin: plăgi foarte profunde, ischemie locală, pacient șocat. Toxinele virulente ale Clostridium welchii, provoacă tromboze în vasele musculare, ducând la necroza ischemică a acestora. Germenii glicolitici acționează asupra glicogenului din țesutul muscular producând bioxid de carbon și hidrogen. Aceste gaze disecă planurile inter-tisulare deschizând calea invaziei altor germeni. Germenii din grupa proteolitică acționează asupra proteinelor din mușchiul devitalizat cu producere de amoniac și hidrogen sulfurat, responsabile de mirosul fetid
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]