341 matches
-
din configurație: procesor, unitate optică, unitate floppy, mouse, tastatură, placa de sunet și despre sistemul de operare instalat. Scrieți informațiile în fișierul text creat. Salvați modificările din fișier. Aplicația 16 a) Efectuați setările necesare pentru a putea muta pictogramele prin glisare oriunde pe ecran. b) Aranjați pictogramele pe ecran după nume apoi realizați o captură de ecran și salvați fișierul cu numele fis16 1.jpg. c) Aranjați pictogramele pe ecran după dimensiune apoi realizați o captură de ecran și salvați fișierul cu
APLICAŢII PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT EVALUAREA COMPETENŢELOR DIGITALE by PAULA MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/324_a_604]
-
dintre următoarele denumiri nu reprezintă un dispozitiv de intrare-ieșire? a) sintetizator de vorbire b) touchscreen c) placa de rețea d) modem 17. Care dintre următoarele operații nu se poate realiza cu mouse-ul? a) indicare b) suprascriere c) clic dublu d) glisare 18. Care dintre următoarele denumiri nu este o caracteristică a monitorului? a) rezoluție b) număr de culori c) diagonală d) viteză 19. Rezoluția unui scanner se măsoară în: a) dpi b) MHz c) Ko/s d) cps 20. Viteza unei
APLICAŢII PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT EVALUAREA COMPETENŢELOR DIGITALE by PAULA MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/324_a_604]
-
În faptul că unicitatea ei se recompune dintr-o infinitate de experiențe de bază. Elementul fugitiv, integrat operativ și aureolat valoric Într-un mod corespunzător, deschide persoanei posibilitatea unei Înaintări spirituale indiscutabile. Întreaga cultură modernă și postmodernă confirmă fugacitatea și glisarea temporală. Pictura de tip impresionist, arta cinetică, filosofia de tip „romantic” și fulgurația deconstructivistă a metafizicii contemporane - toate acestea demostrează o nouă poziționare față de ceea ce presupune trecerea fulgerătoare a clipei. Timpul omului actual este din ce În ce mai „desfigurat”, parcelat și expus disipării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
sunt intumescențele care formează acinusul. Pleura este învelișul care înconjoară plămânii. Este formată dintr-o foiță parietală agățată de cutia toracică și dintr-una viscerală agățată de plămâni. Între ele se găsește un strat subțire de lichid pleural care asigură glisarea celor două foițe. Meridian • Meridian centrifug al mâinii. • Număr de puncte: 11. Conexiuni prin ramura internă • Intestinul gros; • 7P, punct Lo; • Rinichi; • Inimă; • Ficat; • Splină; • Nas; • Piele. Traiectul meridianului principal Începe la punctul 1P deasupra celei de-a doua coaste
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
Yang. Stagnarea lichidelor, vid de energie, sindromul de frig. Tracțiunile transversale Foto 34. Tracțiune transversală p.192 O tracțiune articulară înseamnă aplicarea unei tensiuni ușoare la articulație într-o altă direcție decât cea a sensului fiziologic. Putem, de asemenea, permite glisarea ușoară a unor segmente articulatorii pentru regăsirea unei poziționări normale. Tracțiune transversală Efecte Indicații Deblochează, reduce retracțiile și aderențele capsulare, eliberează Qi-ul meridianelor locale Reducerile rebele de mobilitate, retracțiile ligamentelor, aderențe capsulare Flexiuni și extensii O flexiune înseamnă o mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
externă) sau spre interior (rotație internă) sau bilateral. În momentul corecției articulare, rotația nu este decât una din componentele mișcării pe care o asociem, după caz, cu o întindere sau o flexiune sau o extensie. Rotație vertebrală Efecte Indicații Provoacă glisarea fațetelor articulare, rotația vertebrală solicită toate țesuturile și nervii rahidieni, solicită organele Blocaje articulare și vertebrale, contracturi musculare dorsale, tulburări ale organelor (inimă, plămâni, stomac, splină, intestine, ficat și vezică biliară) Torsiunile Foto 40. Torsiune articulară (încheietura mâinii) Torsiunea înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
căror amplitudine a mișcării este redusă de un mănunchi fibros strâns (de exemplu, articulațiile intervertebrale) și de articulațiile mobile, ale căror ligamente sunt mai slabe pentru a permite o mișcare largă (articulațiile membrelor). Articulațiile permit mai multe tipuri de mișcări: • glisarea (alunecarea) simplă a celor două fațete articulare; • rotația: mișcare coaxială circulară; • flexiunea: mișcare de îndepărtare a celor două segmente osoase spre concavitate; • extensia: mișcare de îndepărtare a celor două segmente osoase spre convexitate; • abducția: mișcare de îndepărtare; • abducție: mișcare de
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
combinată cu alte mișcări. Structura articulației prezintă două sau mai multe fațete articulare care sunt zone osoase șlefuite și acoperite de un strat cartilaginos: cartilagiul articular. Fiecare articulație este dotată cu un dispozitiv de menținere și cu un dispozitiv de glisare. Dispozitivul de menținere cuprinde: • ligamente interosoase care formează grupările fibroase; • o membrană care înglobează articulația, numită și capsula articulară sau manșon. Dispozitivul de glisare cuprinde: • un burelet de cartilaj care asigură glisarea; • meniscuri (segmente cartilaginoase mai tari) fixate pe capsula
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
cartilagiul articular. Fiecare articulație este dotată cu un dispozitiv de menținere și cu un dispozitiv de glisare. Dispozitivul de menținere cuprinde: • ligamente interosoase care formează grupările fibroase; • o membrană care înglobează articulația, numită și capsula articulară sau manșon. Dispozitivul de glisare cuprinde: • un burelet de cartilaj care asigură glisarea; • meniscuri (segmente cartilaginoase mai tari) fixate pe capsula articulară; • o sinovială, adică o membrană plină cu un lichid, sinovia, care este inserată în cartilagiile articulare. Sinoviala acoperă fața internă a capsulei articulare
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
dispozitiv de menținere și cu un dispozitiv de glisare. Dispozitivul de menținere cuprinde: • ligamente interosoase care formează grupările fibroase; • o membrană care înglobează articulația, numită și capsula articulară sau manșon. Dispozitivul de glisare cuprinde: • un burelet de cartilaj care asigură glisarea; • meniscuri (segmente cartilaginoase mai tari) fixate pe capsula articulară; • o sinovială, adică o membrană plină cu un lichid, sinovia, care este inserată în cartilagiile articulare. Sinoviala acoperă fața internă a capsulei articulare. Suntem deci în prezența unui mecanism perfect a
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
de mistuire, crize de ficat, lipsă de poftă de mîncare, anemie și mai ales constipație". 2.2.3. Dar, datorită faptului că, în fond, nu suntem în prezența unei lucrări de specialitate, ci a unui text literar, se produce ușor glisarea către spațiul personal, familiar, al comunicării (Aa [3]), marcat de expresii ale competenței expresive și ale variației diafazice (cf. Bb). Scriitorul, parcă sfidând și negând celelalte registre, se adresează unei persoane apropiate, pe care vrea să o sensibilizeze prin epitet
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
simplu în opoziție cu cele care sunt extrem de modalizate) și narațiunea propriu-zisă. O regretabilă confuzie a fost mult timp întreținută de către cei care au redenumit "povestire" "enunțarea istorică" a lui Benveniste. Începând cu Weinrich, Genette și Maingueneau o astfel de glisare terminologică duce la confuzia între planurile enunțiative și secvențialitate. Dacă perfectul simplu este, așa cum nota Roland Barthes într-un celebru articol, "piatra de temelie a povestirii", uzajul acestui sertar verbo-temporal nu poate transforma o propoziție izolată precum (11) într-o
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Labov și Waletzky continuată de lucrările americanilor Sacks și Jefferson și, în Germania, Uta Quantoff constă în descrierea textelor dominate de o atitudine de limbaj bazată pe incitarea la acțiune a partenerului (partenerilor) interacțiunii. În acest mod are loc o glisare a preocupărilor din planul normalității formale a închiderii structurale, legate de un gen (basmul scris) în planul interacțiunii de limbaj aflat într-o situație dată cauzalitate interactivă întotdeauna subiacentă și uneori dominantă. Cele două elemente sunt inseparabile și trebuie neapărat
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
1990b: 34) Într-un articol mai recent, B. Combettes, cu mult mai puțin clar decât în citatul de mai devreme, renunță la ideea tipului de text explicativ în favoarea celui de "conduită" sau de "discurs" explicativ: "Observăm cum are loc o glisare: plecând de la importanța unor situații de explicație se ajunge la ideea existenței Textului Explicativ, ceea ce este cel puțin discutabil. Subliniez de altfel, așa cum apare și în revista Pratiques, ezitarea în a alege fie denumirea de text fie cea de discurs
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a acestei tirade este reprezentativă: Pn1: Primele zece versuri cuprind Orientarea, al doilea (386) fixează parametrii povestirii: "când ?" ("astă noapte"), "cine ?" ("eu"), ("ce ?") ("Pe Iuni-am văzut-o adusă"), "unde ?" ("aici"). Pn2: Versurile 395-398 introduc o Complicație: răpitorul este literalmente "răpit" (glisarea sensului propriu a cuvântului "răpitor" către sensul figurat) și lovit de neputință. Reluarea verbului a vedea subliniază trecerea de la prima la cea de-a doua macro-propoziție. Pn3: Cele două versuri următoare (399-400) corespund Re-acțiunii lui Nero și subliniază, prin izolare
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
al națiunii (singurele lizibile azi, cele publicate în academicile anale fiind penibile însăilări de citate și opinii), faptul există iar prima sarcină consta în decriptarea strategemelor de limbaj ("copoi hermeneutic" vânând "aluziile subtile pe care auctorii bahluieți cercau a le glisare prin găurile, nu prea largi, ale ciurului cenzorial" precizează Elpi, vezi op. cit., ). În rapoartele sale, acesta nu avea scrupule deontologice, pomenind despre "repetatele vizite" ale unui universitar la Spitalul Socola. Astfel încât mă simt îndreptățit să merg mai departe cu presupunerile
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
ce impune voință și prelucrează, cel incapabil să-și poarte trupul în dinamica pășirii sau cel închis receptării ori degajării subtile a rezonanțelor sunetului, toți acești lipsiți de normalitatea umană își trăiesc viața într-o diminuare, într-o încetinire a glisării pe fluxul temporal. Ei nu sunt ancorați, precum semenii lor integrii, în mobilitatea trepidantă a timpului. Deficiențele de care suferă îi determină să zăbovească în mărunțișul metafizic al unei lumi pe care o fragmentează. Ei sunt în căutarea unor noi
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
și rezervoarele acestuia, care conțin ionii de Ca2+, eliberează acești ioni. *Ionii de Ca2+ difuzează și produc contracția prin cuplarea miozinei cu actina, formând actinomiozina. *Scurtarea fibrelor musculare apare ca o consecință a modificării lungimii sarcomerului. Aceasta se realizează prin glisarea filamentelor de actină printre cele de miozină și nu prin scurtarea miofilamentelor. *Când influxurile nervoase încetează, calciul reintră în reticulul sarcoplasmic, complexul actină-miozină se desface și fibra se relaxează. Aici intervine pompa de calciu pentru a stabili concentrația de calciu
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în reticulul sarcoplasmic, complexul actină-miozină se desface și fibra se relaxează. Aici intervine pompa de calciu pentru a stabili concentrația de calciu inițială. în cazul mușchilor netezi, se pare că lucrurile se întâmplă oarecum asemănător, contracția realizându-se tot prin glisarea miofilamentelor. Biopotențialele aici sunt de două tipuri: biopotențiale de lungă durată (de tipul celui cardiac) și biopotențiale de scurtă durată (uter, intestinul gros). Mărimea și frecvența biopotențialelor depind de compoziția ionică a mușchiului, temperatură, tensiunea mușchiului, compoziția hormonală etc. Mecanismul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
studiu întrucât fenomenele de contracție și relaxare nu sunt complet distincte, existând fenomene chimice care se pot produce atât în faza de contracție cât și în cea relaxată. Cercetări ale contracției sarcomerului realizate cu ajutorul difracției laser au arătat că mecanismul glisării trebuie reconsiderat, întrucât reactivitatea filamentelor în fazele de activitate ale sarcomerului nu este absolută. Astfel, în faza de contracție, unele molecule ce nu cuplează ionul de Ca (deci nu fixează molecula de ATP) rămîn în stare relaxată iar altele, în
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
figură se observă că lucrul mecanic este maxim la o forță egală cu 1/3 din valoarea forței pe care nu o mai poate deplasa. Tensiunea maximă suportată de mușchi depinde de lungimea sarcomerului ceea ce este în concordanță cu teoria glisării, conform căreia F0 (încărcarea maximă) depinde de mărimea zonei de suprapunere a filamentelor (Fig.IV.14). Atunci când F0 este maximă, adică pentru F0/Fmax este egal cu unitatea, are loc osuprapunere maximă a celor două tipuri de filamente.La lungimi
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
latentă", dar și cu "animalitatea luminoasă"; în Timpul triburilor (1988, frecvent reeditată, ca matrice a gândirii sale sociologice), unde demonstrează trecerea de la "individul indivizibil" la "persoana" (plurală) și la comunitățile emoționale; în Aux creux des apparences (1990) consacră un capitol fundamental glisării "identității" în "identități multiple" și revelării unei "etici a esteticului"; în Contemplarea lumii (1993) este dezbătută tema pe cât de originală, pe atât de ignorată a "lumii ca operă de artă", ca operă onirică, ca empatie, vibrație și emoție comunitară, în
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
pot apărea, dacă civilizația umană nu respectă legile naturii. 1.1.2. Clubul de la Roma Și „Limitele creșterii” Una dintre modificările semnificative care a avut loc în a doua jumătate a secolului XVIII Și la începutul secolului XIX a fost glisarea lentă a sectoarelor economiei de la dependența de produsele solului (hrană Și lemne) spre o libertate tot mai mare în favoarea produselor minerale, în special cărbune. Industriile importante au fost lăsate să se dezvolte Și să crească. Producția de fier, sticlă, cărămidă
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
scopul declarat sau real de a sprijini comunitatea, conservarea mediului Și protejarea culturii locale. Unul dintre cei mai importanți purtători de cuvânt ai acestui turism alternativ, David Weaver, socotea că „principala diferență dintre vechile Și noile forme de turism este glisarea focalizării de la bunăstarea turistului la bunăstarea comunității-gazdă” (Weaver, 1998: 31). În acea perioadă, conceptul a fost extrem de dezbătut, fiind primit cu ostilitate de industria turistică, nemulțumită de orice fel de limite puse în calea creșterii Și care îl considera un
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
încă învăluit în trupul poetal al inevidenței și al transparenței. Transpare el imaginal în felul de a fi al unui poem precum Acolo în câmp de Andrei Zanca?74 Ceea ce se pune mai întâi în vedere, ca apariție imediată, este glisarea perspectivei, efect de clivaj care pune înțelegerea în cumpănă: "dezghețul mai dăinuie/ și nimic nu împiedică râul să se desprindă de acest/ poem atât de zadarnic, unde/ între glasul păsării și colină/ e o indiferență de pajiște". Contrar aparenței, nimic
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]