218 matches
-
-lea, de la fenomenologie la psihanaliză, iar acum în filosofia diferenței, care, paradoxal, sfârșește prin a fi omogenizantă prin exaltarea potențializării. Majoritatea oamenilor, precizează Petru Ioan, invocând textele lupasciene, fug de libertatea psihică a contradicției. Asta duce, între altele, la un globalism care amenință să fie iarăși totalitar, deși se pretinde, surprinzător, o diversificare fără limite. Simulacrele se dovedesc a fi un fals coridor, care, de fapt, omogenizează: "trebuie să reintroducem conflictul zice profetic Lupașcu în contra tuturor experiențelor contemporane de asistență, de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
costurile educației formale inutile, odată ce individul a învățat non-formal; • într-adevăr, noile medii de învățare se plasează tot mai mult în afara instituțiilor educaționale, care pierd monopolul (de exemplu, locul de muncă, mediul virtual etc.); • tehnologiile de informare și comunicare facilitează globalismul informațional, comprimarea timpului și a spațiului; • se comunică și se interacționează/cooperează tot mai mult în rețele, parteneriatele instituționale fiind facilitate de tehnologiile de informare și comunicare, dar impuse și de necesitatea de a conjuga eforturile, de a face schimburi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
identitatea sa culturală națională. Totodată, trebuie ca fiecare să cunoască diversitatea culturilor Europei și să învețe să trăiască în context european, respectând și acceptând individualitatea și particularitățile celorlalte culturi/popoare. Toate acestea se multiplică la nivel mondial, în condițiile provocărilor globalismului. Aceste deziderate se pun în practică prin intensificarea mobilității transfrontaliereșia cooperării internaționale, prin parteneriate regionale ce transcend granițele statale (vezi așa-numita tendință a regionalizării învățării, afirmată tocmai în această idee, realizată prin intensificarea schimburilor culturale, nu numai a celor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
geografice și pentru anumite practici decât altele. Astfel, de exemplu, în țările mai puțin dezvoltate, teoria conștientizării va avea mai multă forță explicativă și încărcătură practică, în timp ce teoria criticii sociale va fi mai des invocată de cei care explică influențele globalismului și ale imperialismului informațional, economic etc. Cei influențați de feminism vor analiza implicațiile asupra practicii în ceea ce privește problematica egalității de gen etc. Desigur că teoriilor elaborate li se pot aduce o serie de critici. Se poate observa că există multe suprapuneri
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
costurile educației formale inutile, odată ce individul a învățat non-formal; • într-adevăr, noile medii de învățare se plasează tot mai mult în afara instituțiilor educaționale, care pierd monopolul (de exemplu, locul de muncă, mediul virtual etc.); • tehnologiile de informare și comunicare facilitează globalismul informațional, comprimarea timpului și a spațiului; • se comunică și se interacționează/cooperează tot mai mult în rețele, parteneriatele instituționale fiind facilitate de tehnologiile de informare și comunicare, dar impuse și de necesitatea de a conjuga eforturile, de a face schimburi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
identitatea sa culturală națională. Totodată, trebuie ca fiecare să cunoască diversitatea culturilor Europei și să învețe să trăiască în context european, respectând și acceptând individualitatea și particularitățile celorlalte culturi/popoare. Toate acestea se multiplică la nivel mondial, în condițiile provocărilor globalismului. Aceste deziderate se pun în practică prin intensificarea mobilității transfrontaliereșia cooperării internaționale, prin parteneriate regionale ce transcend granițele statale (vezi așa-numita tendință a regionalizării învățării, afirmată tocmai în această idee, realizată prin intensificarea schimburilor culturale, nu numai a celor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
geografice și pentru anumite practici decât altele. Astfel, de exemplu, în țările mai puțin dezvoltate, teoria conștientizării va avea mai multă forță explicativă și încărcătură practică, în timp ce teoria criticii sociale va fi mai des invocată de cei care explică influențele globalismului și ale imperialismului informațional, economic etc. Cei influențați de feminism vor analiza implicațiile asupra practicii în ceea ce privește problematica egalității de gen etc. Desigur că teoriilor elaborate li se pot aduce o serie de critici. Se poate observa că există multe suprapuneri
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
între guverne, afaceri și societatea civilă. Cel mai fundamental modifică perspectiva asupra păcii între state și în interiorul acestora.”<footnote Paul Collier ., David Dollard , Globalization, Growth, and Poverty, Editura World Bank and Oxford University Press, Washington D.C.,2002, p.121; footnote> Globalismul reprezintă distribuția puterilor, este o formulă de forță dată de principiul adversității și deviată în cele din urmă de ambițiile mondialismului și hegemonismului, iar globalitatea este definită ca o formă a internaționalului, redă limitele ordonării și reordonării lumii conform principiului
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
în cele din urmă de ambițiile mondialismului și hegemonismului, iar globalitatea este definită ca o formă a internaționalului, redă limitele ordonării și reordonării lumii conform principiului adversității. Globalitatea este caracterizată de cooperarea interguvernamentală și acceptă soluții care conservă suveranitatea statală. „Globalismul este o transpunere analogă a modelului inseparabilității de la realitatea microparticulelor la realitatea socială. Noua fizică generează un nou imperialism. Nu ne putem retrage suverani în fața naturii pentru a o investiga și a o exploata, fără a exista consecințe ale acțiunilor
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
contrastante dintre cele două procese: ca intensitate, globalizarea presupune integrare, interconectare, interdependență, deschidere, coeziune sistemică, multilateralitate într-o dinamică centripetă, în timp ce localizarea, independență, autarhie, închidere, entropie sistemică și unilateralitate într-o dinamică centrifugă; ca amplitudine, globalizarea admite ca sinonimi termenii globalism, compresie spațială, universalizare, omogenitate, în timp ce localizarea semnifică prin opoziție naționalism/regionalism, distensie spațială, separatism, eterogenitate. Relația de asociere dintre aceste două procese opuse este intepretată diferit de la un autor la altul, unii considerând-o corelație (legătură cauzală) în tiparul dialectic
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
legitimitatea intervenționismului în scop umanitar) și, interrelaționat, perceperea unor probleme ca fiind globale și reclamând, ca atare, instituții și proceduri globale menite a le gestiona. Astfel, dimensiunea politică a globalizării își subsumează integral una dintre cele două accepțiuni ale termenului globalism ca semnificând perceperea unor probleme ca poluarea, terorismul, migrația, traficul și consumul de droguri etc. ca fiind de manifestare și preocupare globală. Într-o a doua perspectivă și ea înrudită globalizării, termenul globalism este utilizat în analizele de politică externă
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
una dintre cele două accepțiuni ale termenului globalism ca semnificând perceperea unor probleme ca poluarea, terorismul, migrația, traficul și consumul de droguri etc. ca fiind de manifestare și preocupare globală. Într-o a doua perspectivă și ea înrudită globalizării, termenul globalism este utilizat în analizele de politică externă pentru a caracteriza orientarea politică a statelor hegemon; în acest sens, globalismul semnifică abolirea distincției dintre interesul național și chestiunile regionale din restul sistemului, ceea ce explică tendința statelor hegemon de a adopta măsuri
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
consumul de droguri etc. ca fiind de manifestare și preocupare globală. Într-o a doua perspectivă și ea înrudită globalizării, termenul globalism este utilizat în analizele de politică externă pentru a caracteriza orientarea politică a statelor hegemon; în acest sens, globalismul semnifică abolirea distincției dintre interesul național și chestiunile regionale din restul sistemului, ceea ce explică tendința statelor hegemon de a adopta măsuri intervenționiste în politica lor externă. Revenind la prima perspectivă, pentru adepții globalismului, probleme de tipul celor amintite nu mai
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
politică a statelor hegemon; în acest sens, globalismul semnifică abolirea distincției dintre interesul național și chestiunile regionale din restul sistemului, ceea ce explică tendința statelor hegemon de a adopta măsuri intervenționiste în politica lor externă. Revenind la prima perspectivă, pentru adepții globalismului, probleme de tipul celor amintite nu mai pot fi gestionate eficient de către state, cărora li se contestă deopotrivă eficiența organizațională și legitimitatea instituțională. Consecutiv, este necesară includerea actorilor nonstatali în procesul de formulare și de implementare a politicilor publice în
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
intelectuali creștini a căror forță restauratoare în Ecclesia va fi una considerabilă. Biserica are încă multe de făcut în această privință și succesul său în viitor, în contextul provocărilor unei modernități a protestantismului raționalist, a materialismului ateu comunist și a globalismului ecumenist, va depinde de atragerea și nu de respingerea competențelor laicatului creștin. Prin urmare, Biserica este lipsită de aportul intelectualității creștine mărturisitoare, un aspect extrem de important în procesul de revigorare al Ortodoxiei românești, aspect care se cere cât mai repede
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și nivelul de trai occidental visând ca Bucureștiul să revină la situația de micul Paris. Cei formați în democrația interbelică, deja vârstnici ne asigurau că numai „monarhia va salva România”. Încă nu se cunoștea bine existența Comunității europene nici despre globalism. Unele evenimente și exemple trăite de interlocutori tăiau avântul proorocilor ocazionali. America, susțineau ei, are și altă față. Ce le-am făcut noi americanilor de au bombardat fără milă Bucureștiul, au distrus zonele petroliere și industriale. Noi nu am tras
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
în economia mondială și în alte domenii. „Globalizarea schimbă relația între puteri la nivelul relațiilor internaționale. La nivelul politicii interne, schimbă relațiile între guverne, afaceri și societatea civilă. Cel mai fundamental modifică perspectiva asupra păcii între state și în interiorul acestora." Globalismul reprezintă distribuția puterilor, este o formulă de forță dată de principiul adversității și deviată în cele din urmă de ambițiile mondialismului și hegemonismului, iar globalitatea este definită ca o formă a internaționalului, redă limitele ordonării și reordonării lumii conform principiului
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
în cele din urmă de ambițiile mondialismului și hegemonismului, iar globalitatea este definită ca o formă a internaționalului, redă limitele ordonării și reordonării lumii conform principiului adversității. Globalitatea este caracterizată de cooperarea interguvernamentală și acceptă ; ; soluții care conservă suveranitatea statală. „Globalismul este o transpunere analogă a modelului inseparabilității de la realitatea microparticulelor la realitatea socială. Noua fizică generează un nou imperialism. Nu ne putem retrage suverani în fața naturii pentru a o investiga și a o exploata, fără a exista consecințe ale acțiunilor
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
1971. Watkins, Frederick M., The State as a Concept of a Political Science, Harper and Brothers, New York și Londra, 1934. Partea a VII-atc "Partea a VII‑a" Pentru natura generală a politicii internaționale contemporane, vezi: Ambrose, Stephen E., Rise to Globalism, ediția a III-a, Penguin Books, New York, 1983. Aron, Raymond, The Century of Total War, Doubleday, New York, 1954; Beacon Press, Boston, 1955. Aron, Raymond, Peace and War, Doubleday, Garden City, NJ, 1966. Aron, Raymond, The Imperial Republic: The United States
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
începutul / Cine știe să le-nvețe?" Pentru el, ca mâine întorcându-se pe sus, sunt fără noimă și cultul lui Eminescu și alte povești primitive. Așa că toate astea trebuie lăsate în urmă, uitate. În locul lor, vin altele noi: toleranța, europenismul, globalismul, o mulțime de alte culturi și altele, multe altele... Cele gândite și scrise de Eminescu aparțin unui discurs opozabil. Trebuie scoase din structura ființei supuse unei noi adaptări. Dar... Prăbușirea unui astfel de edificiu nu este o treabă ușoară. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din punct de vedere istoric, acest "curent", care ignoră istoria, declarând-o moartă, și chiar pe Dumnezeu... Abia în capitolul al X-lea, la jumătatea cărții, intră în scenă "ofensiva transmodernismului", cu etapele sale sfârșitul postmodernismului; hipermodernismul ca reacție la globalismul coercitiv și alienant în mijlocul raționalismului modern; paramodernismul, care nu pretinde întotdeauna o depășire a modernismului; globmodernismul sau geomodernismul și, bineînțeles, nașterea conceptului de transmodernism. Autorul mai prezintă, în context, câteva abordări occidentale mai noi precum "integral culture" și "radical evil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a fost foarte exact caracterizată de Hugo Friedrich prin: eul dictatorial, transcendența goală, fantezia neîngrădită, maladiv ostentativ. Concentrarea industrială în mari concerne internaționale, sprijinite de națiunile puternic dezvoltate economic și financiar care doresc transformarea restului lumii în piață de desfacere (globalism), a condus la configurarea altei epoci istorice, denumită postmodernă. Antropocentrismul postmodernist stipulează: ateismul/ moartea lui Dumnezeu, abandonarea sacrului, moartea națiunilor, așezând omului concret în centrul lumii. Lipsit de idealuri, de un centru al ființei sale, trăind un gol istoric, în spatele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
e într-un continuu amurg și că omul nu poate trăi singur, fără Dumnezeu. În replică la teoria neantului postmodernist, Theodor Codreanu se întreabă cum e posibilă creația din nimic, fără un Creator? Tot el remarcă faptul că, sub amenințarea globalismului, națiunile își cultivă mai puternic tradițiile și specificul. În legătură cu nașterea conceptului de transmodernism, criticul pornește de la observația filosofului Radu Enescu, cel care remarcând dezontologizarea postmodernistă propunea depășirea ei prin transmodernism. În sprijinul reontologizării pe alte baze, Basarab Nicolescu a dezvoltat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pentru apărarea adevărului (ce nu poate fi nici multiplicat, nici falsificat), pentru apărarea valorilor tradiționale și naționalismului în fața agresivității nocive a minorităților (de orice fel) pe fondul ascensiunii markismului cultural emancipat în corectitudine politică. Paralela (propusă) între internaționalismul proletar și globalismul actual se justifică mai ales prin faptul că atât internaționaliștii, cât și globaliștii manifestă aceeași obsedantă grijă de a șterge din memoria popoarelor tot ce se referă la trecut/ tradiție și conștiință națională, considerate a fi Răul suprem. Câteva afirmații
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
românilor, intelectualii care se raportează la un destin (al Patriei ori al vocației proprii) în absolut, pe cealaltă se regăsesc: Demiurgul cel Rău (antiteza Dumnezeului treimic), terțul exclus, timpul linear al progresului sans rivages, istoricismul cu evoluția în salturi ("revoluționare"), globalismul omogenizant, ideea canonului cultural "occidental" (fără variante naționale), canonul literar postmodernist al gratuității sans rivages (al Nimicului, altfel spus), "România rătăcitoare", norodul-mutant moștenit din comunism, istoria integrată, falsa intelighenție fără de Dumnezeu, fără de neam și fără de țară sau, cu o vocabulă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]