208 matches
-
și multidirecționale, nu pot fi gestionate în mod necesar prin mijloace militare și, deseori, amenință ceva aflat în afara statului (Terriff et al., 1999, p. 135). Atentatele de la 11 septembrie 2001 sunt exemplare pentru forța și implicațiile unor asemenea amenințări. Abordarea globalistă în domeniul securității a atras atenția asupra multiplicării actorilor - nu numai statele amenință sau se simt amenințate, ci la aceste procese participă și indivizi, grupuri subsau trans-naționale, rețele ale crimei organizate sau teroriste etc. În această concepere largă a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
necunoscut, sau va intra în atenția publicului străin doar prin teme senzaționaliste, nesemnificative în raport cu imensa sale dimensiune culturală. Intervenția instituțiilor culturale și a guvernului este absolut imperativă dacă Eminescu mai înseamnă ceva pentru români. Mi-e teamă însă că mentalitatea "globalistă" - ce a democratizat accesul la informație, dar a redus simțitor discernământul și importanța tradițiilor literare - cât și criza economică mondială vor fi scuze suficiente ca românii să nu facă nimic. Sau cum zice Creangă: până acum ne-a fost cum
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
se vor concentra pe strategia de stopare a forțelor centrifuge care pun în pericol agenda BILDERBERG de centralizare a puterii într-o singura federație mondială. În ciuda secretomaniei care înconjoară conferințele Bilderberg, este de notorietate faptul că Grupul susține o agenda globalistă și consideră că noțiunea de suveranitate națională este depășită. Ce cuprinde agenda discuțiilor de la Copenhaga BILDERBERG. Pe agenda discuțiilor Bilderberg 2014, un loc central îl ocupă acordul comercial dintre UE și SUA - Transatlantic Trade and Investment Partnership (TTIP). Potrivit Infowars
AGENDA SECRETĂ a Grupul BILDERBERG. Ce se discută la Copenhaga by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/54142_a_55467]
-
acord comercial de amploare, Parteneriatul Trans-Pacific, prin care se încearcă implicarea unor state din Asia. BILDERBERG. Se spune că BILDERBERG a schițat crearea monedei unice europene încă din 1955. Acum, însă, rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European au dat alarma printre globaliștii BILDERBERG, aceștia fiind panicați la gândul că planurile le sunt date peste cap. Pe lângă subiecte ca dezastrul electoral european și consolidarea acordului TTIP, elitele reunite la Copenhaga vor aborda o serie de alte aspecte-cheie, cum ar fi, de exemplu, introducerea
AGENDA SECRETĂ a Grupul BILDERBERG. Ce se discută la Copenhaga by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/54142_a_55467]
-
ar putea trimite cu gîndul spre un model intelectual în spiritul tendinței politically correct din viața culturală americană. Departe de Angela Marinescu o astfel de perspectivă, atitudinile ei polemice vizîndu-i tocmai pe membrii Grupului pentru Dialog Social și ideile lor globaliste, pro-atlantiste. Dacă în privința calității umane și intelectuale a celor mai mulți dintre membrii așa-zisei „clase politice” caracterizările deloc flatante ale autoarei corespund realității (excelent este în acest sens pamfletul Don-Juanii politici sau de ce mi-a fost respins articolul de revista Play-Boy
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]
-
din cauza brodării obsesive pe marginea valorii absolute de text se dizolvă, bule de aer oxigenând land-ul imaginar(t) al prozelor. Perspectiva scriptică, în care este solicitat mai mult ochiul (tip modernist de receptare a lucrurilor) este substituită de viziunea "globalistă" aici îmbrățișând atât textul cât și sunetul (vocile naratoriale). Se poate presupune că acestei amiciții li se va ralia și imaginea, cum îi stă bine unei lucrări "la zi", iar ritmul, pulsul volumelor viitoare ale lui Gh. Ene va fi
Aluviuni textuale by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17298_a_18623]
-
Ion Simuț nu rămâne ca H. Bloom la canonul occidental și estetic, altfel spus la canonul critic (între)ținut și nu necritic lărgit. Criticul transilvan se lasă atras de pretextul esteticului slăbit de (contra)culturalitatea de tip și timp nou, globalist. Orice epocă amenință și salvează arta. Cu o parafrază nietzscheană: ce nu ucide arta o întărește. Criteriul estetic, chiar abandonat de o critică nesigură, se păstrează singur. Canonul estetic integrează periodicele rupturi - ele sunt prioritar meta-estetice - dintre epocile literare. Criticul
Canonul estetic: listă, curent, generație?... by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7882_a_9207]
-
opusă "narațiunilor organice ale culturilor naționale". Sensul acestei alegeri, după Marcel Cornis-Pope și John Neubauer, este "deosebit de important în climatul de azi, în care ideile naționaliste și etnocentrice despre cultură rivalizează cu cele globaliste. Deși în apareță opuse, atît modelele globaliste, cît și cele etnocentrice preferă narațiunile Ťorganicisteť, unificate fie prin noțiunea romantică despre puritatea etnică și lingvistică sau de încrederea occidentală în piețele globale ale capitalismului tîrziu" (p. 34). Bolii organiciste a istoriei literare i se propune ca remediu "rearticularea
Pe nisipuri mișcătoare by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12613_a_13938]
-
un joc în lumea imaginată, în care literatura nu mai este joc secund, ci quadruplu. Am remarcat deplina libertate metodologic-narativă a autorilor articolelor și, din acest punct de vedere, Istoria este un ospăț postmodern, nefiind, în final, nici organicistă, nici globalistă, nici etnocentristă, desenînd un covor ale cărui noduri creează perspective schimbătoare. Tăietura rece, dacă nu factualitatea inexactă, îți dă uneori fiori, ca atunci cînd se strică un program la computer și redescoperi frumusețea maternă a foii de hîrtie. Să mă
Pe nisipuri mișcătoare by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12613_a_13938]
-
Acății). Transcendența unei atari umanități o reprezintă un creștinism sătesc care pune în acord mitul evanghelic cu ambianța imemorială a țăranului. O concluzie: grație liricii lui Ion Horea, satul, de atîtea ori minimalizat, bruftuit, evacuat în numele unei grăbit însușite concepții „globaliste", își reafirmă îndărătnic prezența, în circumstanțe vizionare pe care n-avem dreptul de-a le desconsidera, drept un „centru al lumii". Ion Horea: Bătaia cu aur, Editura Ardealul, 2009, 730 pag.
Un „centru al lumii“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6125_a_7450]
-
mult mai mare de libertate, te poate face să treci cu vederea o serie de teze, care puse sub semnul multiculturalismului, riscă să treacă neobservate. Apariția lui Borat se plasează ironic într-un loc geometric postmodern, la confluența unei etici globaliste, cu etnoculturile colonizate temporar pentru resursele strategice. Nu întîmplător Borat este luat drept musulman, - deși nu este, după declarația sa ai zice că împărtășește, împreună cu aborigenii australieni, credințe totemice -, adică terorist într-un anumit context, așa cum o serie de tradiții
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]
-
propriu împotriva clișeelor, a locurilor comune și obsesiilor constante ale României intelectuale, cu schizofrenia ortografică a lui â și î, confortul mitic al rezistenței prin cultură, "bolile contemporane" ale magisteriozei, imposturii și gerontocrației, perpetuarea modelelor critice, etnostereotipiile și temerile ei globaliste. "(...) Și chiu, și vai, și dă-i! Meritam și un Nobel... Și-am merita și un șut în fund. Unul zdravăn, care să ne trimită fie cu botul condeiului în țărînă (dacă nu sîntem în stare să ne ținem pe
Vocația esteticii de atitudine by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12790_a_14115]
-
Bond îl reprezintă un organism corporatist, o societate secretă intitulată Quantum, de aici și jocul de cuvinte din titlul original, neispirat tradus în limba română, societate nedetectată de principalele agenții C.I.A. sau MI6. Oricum MI6 s-a transformat în spirit globalist într-o agenție de voiaj pentru Bond care călătorește din Siena în Porte au Prince, Haiti, patria celebrului Papa Doc (François Duvalier), din Haiti în Bolivia dictatorului Evo Morales celebră pentru numeroasele coups d'état și tot așa. Lăsînd la
Bond. James Bond by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7877_a_9202]
-
încheie triumfal orice discuție în contradictoriu și să justifice orice decizie, fie ea cît de aberantă. În numele democrației vorbesc miile de demonstrați ieșiți în stradă și forțele venite să-i reprime, adepții privatizării și cei ai etatismului, naționaliștii și antinaționaliștii, globaliștii și antiglobaliștii, cei care sprijină actualul război din Irak și cei care i se opun, ecologiștii, socialiștii, liberalii, social-democrații și creștin-democrații. Chiar și marii dictatori ai secolului XX au ajuns la putere pe căi perfect democratice (Hitler este deja un
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
platformă ideologică, menită a reinventa critica de direcție, al cărei merit principal constă în renașterea „postdecembristă a stângii intelectuale, independente, într-o cultură fascinată până la dogmatism - un dogmatism provincial și posttraumatic - de elitismul mesianic, pretins reformist și civilizator, al dreptei globaliste și corporatiste, în variantă libertariană și neoconservatoare”. Își înțelege oare Paul Cernat propriul discurs, mustind de adjective ideologice, inspirat, evident, din acela al creatorilor platformei cu pricina? Am unele îndoieli în privința asta, citind ceea ce urmează: „O dreaptă partizană și fanatică
O nouă critică de direcție în cultura română? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3341_a_4666]
-
necunoscut, sau va intra În atenția publicului străin doar prin teme senzaționaliste, nesemnificative În raport cu imensa sa dimensiune culturală. Intervenția instituțiilor culturale și a guvernului este absolut imperativă dacă Eminescu mai Înseamnă ceva pentru români. Mi-e teamă Însă că mentalitatea „globalistă” - ce a democratizat accesul la informație dar a redus simțitor discernământul și importanța tradițiilor literare - precum și criza economică mondială vor fi scuze suficiente ca romanii să nu facă nimic. Sau, cum zice Creangă: până acum ne-a fost cum ne-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
declară țuțerul Traian Ungureanu...: ”are mama trei căței,/ cine-i pupă-n cur pe ei?” - cf. Chirilice, p. 20). ...Și, pentru a liniști spiritele neliniștite ori cârtitoare, vom zice că, si stalinis mul dejist (și, parțial, ceaușist), si ameri canismul globalist, au “glorioase realizări”: “glorioasa Armata Roșie/după lupte eroice, a eliberat/Câmplungul ” (că-i trebuia!, ca și bazele americane de azi, că-s de la Deveselu ori de la M. Kogălniceanu, ce importantă mai are?!), sau: “nu poți fi comunist (n.n.: azi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
au “glorioase realizări”: “glorioasa Armata Roșie/după lupte eroice, a eliberat/Câmplungul ” (că-i trebuia!, ca și bazele americane de azi, că-s de la Deveselu ori de la M. Kogălniceanu, ce importantă mai are?!), sau: “nu poți fi comunist (n.n.: azi, globalist!) /adevărat/nu poți îndeplini sarcini bune/de răspundere/-fără a învăța (n.n.: azi, după manualele alternative, care-ți distrug discernământul și identitatea multimilenara!)/-fără a studia (n.n.: ieri, cât de intangibilă era Armata Sovietică, binecuvântata de “țării Kremlinului” azi, cât
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
declară țuțerul Traian Ungureanu...: ”are mama trei căței,/ cine-i pupă-n cur pe ei?” - cf. Chirilice, p. 20). ...Și, pentru a liniști spiritele neliniștite ori cârtitoare, vom zice că, si stalinis mul dejist (și, parțial, ceaușist), si ameri canismul globalist, au “glorioase realizări”: “glorioasa Armata Roșie/după lupte eroice, a eliberat/Câmplungul ” (că-i trebuia!, ca și bazele americane de azi, că-s de la Deveselu ori de la M. Kogălniceanu, ce importantă mai are?!), sau: “nu poți fi comunist (n.n.: azi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
au “glorioase realizări”: “glorioasa Armata Roșie/după lupte eroice, a eliberat/Câmplungul ” (că-i trebuia!, ca și bazele americane de azi, că-s de la Deveselu ori de la M. Kogălniceanu, ce importantă mai are?!), sau: “nu poți fi comunist (n.n.: azi, globalist!) /adevărat/nu poți îndeplini sarcini bune/de răspundere/-fără a învăța (n.n.: azi, după manualele alternative, care-ți distrug discernământul și identitatea multimilenara!)/-fără a studia (n.n.: ieri, cât de intangibilă era Armata Sovietică, binecuvântata de “țării Kremlinului” azi, cât
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
declară țuțerul Traian Ungureanu...: ”are mama trei căței,/ cine-i pupă-n cur pe ei?” - cf. Chirilice, p. 20). ...Și, pentru a liniști spiritele neliniștite ori cârtitoare, vom zice că, si stalinis mul dejist (și, parțial, ceaușist), si ameri canismul globalist, au “glorioase realizări”: “glorioasa Armata Roșie/după lupte eroice, a eliberat/Câmplungul ” (că-i trebuia!, ca și bazele americane de azi, că-s de la Deveselu ori de la M. Kogălniceanu, ce importantă mai are?!), sau: “nu poți fi comunist (n.n.: azi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
au “glorioase realizări”: “glorioasa Armata Roșie/după lupte eroice, a eliberat/Câmplungul ” (că-i trebuia!, ca și bazele americane de azi, că-s de la Deveselu ori de la M. Kogălniceanu, ce importantă mai are?!), sau: “nu poți fi comunist (n.n.: azi, globalist!) /adevărat/nu poți îndeplini sarcini bune/de răspundere/-fără a învăța (n.n.: azi, după manualele alternative, care-ți distrug discernământul și identitatea multimilenara!)/-fără a studia (n.n.: ieri, cât de intangibilă era Armata Sovietică, binecuvântata de “țării Kremlinului” azi, cât
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
necunoscut, sau va intra În atenția publicului străin doar prin teme senzaționaliste, nesemnificative În raport cu imensa sa dimensiune culturală. Intervenția instituțiilor culturale și a guvernului este absolut imperativă dacă Eminescu mai Înseamnă ceva pentru români. Mi-e teamă Însă că mentalitatea „globalistă” - ce a democratizat accesul la informație dar a redus simțitor discernământul și importanța tradițiilor literare - precum și criza economică mondială vor fi scuze suficiente ca romanii să nu facă nimic. Sau, cum zice Creangă: până acum ne-a fost cum ne-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
reapropie de oameni, vorbește de cei mulți și necăjiți, evocă idealurile stângii democrate. Însă grija lui Iliescu față de cei mulți e de natură administrativ-alimentară, d-sa consideră că masele trebuie spălate, țesălate, hrănite la timp, ocrotite, dar nu excesiv informate. Globalistului, toffleristului, informaticistului, revoluționaristului tehnico-științific Ion Iliescu îi e târșă de comunicare! Îi e frică de informație cum îi era frică lui Ceaușescu de computer! Atât de târșă și atât de frică, încât nu realizează că, oricât ar răcni domnia sa „Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
noastră erau clare și trebuiau aplicate. Așa a fost dus de nas (sau cu preșul) simplul cetățean. Trebuie să recunosc aici că românul nostru a fost atât de naiv, Încât să creadă că un singur om poate Înfrunta Întreaga organizație globalistă și masoneria. Este adevărat, fiecare dintre cei doi președinți a Încercat, fiecare În felul său, să mai atenueze șocul tăvălugului venit peste noi și, din când În când, au și reușit, chiar dacă nu În totalitate (vreau să spun să atenueze
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]