191 matches
-
fac parte din același grup de discipline școlare. Pluridisciplinaritatea propune o perspectivă tematică. Punctul de pornire al structurării conținuturilor îl reprezintă o temă, o situație problemă, abordată de mai multe discipline, cu metodoligii specifice. Prezintă avantajul abordării unui fenomem în globalitatea sa, în contextul multiplelor sale relații cu alte fenomene din realitate. Este larg aplicabilă în fazele de inițiere cognitivă într-un anumit domeniu sau în învățământul elementar, dar pentru nivelele specializării este insuficientă, conducând la sacrificarea rigorii și profunzimii. De
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
imaginea mozaic a televiziunii, tînăra generație privește lumea cu un spirit opus alfabetizării, habitudinilor analitice de a nu investiga decît un singur aspect din viața formelor; de aceea succesiunii lineare de obiecte, momente, argumente i se substituie percepția totală, sinestezică, globalitatea și simultaneitatea datelor, altfel spus" aforismele vor înlocui silogismele" (U. Eco, 1985:.322). Emblema acestei globalități poate fi cartea lui McLuhan The Medium is the Massage, discurs în care imagine și rostire fuzionează, parcursurile logice sînt distruse în favoarea unei propoziții
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a nu investiga decît un singur aspect din viața formelor; de aceea succesiunii lineare de obiecte, momente, argumente i se substituie percepția totală, sinestezică, globalitatea și simultaneitatea datelor, altfel spus" aforismele vor înlocui silogismele" (U. Eco, 1985:.322). Emblema acestei globalități poate fi cartea lui McLuhan The Medium is the Massage, discurs în care imagine și rostire fuzionează, parcursurile logice sînt distruse în favoarea unei propoziții sincronice verbo-vizuale, ale cărei arabescuri solicită în egală măsură inteligența și emotivitatea receptorului. A devenit deci
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sinteză și sistem, ca paradigme ale cogniției transcendentale și, respectiv, cogniției contextuale). Sunt în esență sursele de demarcație a semnelor, semnificațiilor și consecințelor a două tipare de modernitate, una născută din iluminismul rațional (prima modernitate) și alta născută din conștiența globalității (a doua modernitate). Cele două paradigme sunt chintesența unor trasee de cogniție aranjate pe principiul impurității, al amestecului de metode pentru a se asigura de consistența dintre ipoteze și consecințe, bunăoară. Traseele cogniției cuprind, într-o variantă, o inversiune abstractă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
transformaționale ce preconfigurează realitatea, în dimensiunea economică, prin ieșirea din postindustrialism, și, în dimensiunea ordinii guvernanței, prin depășirea formulei de gestiune a puterilor reprezentate de aproximările instituționale ce ne scot din practicile postnaționale. Inversiunea practică este saltul înțelegerii în dimensiunea globalității conștienței și în globalizarea experienței pentru performanță în materie de consecințe de tip confort prin care să se favorizeze diversitatea preferințelor în calitatea ei de lege naturală. Inversiunea concretă asigură cadrul global pentru gândire, adică ceea ce ne aseamănă ca specie
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
obține doar iluzia de insider, căci în realitate prin ea se fixează în periferie proiecte și oameni. Adică se conservă exact constituția lumii pentru care părea că eram determinați să o depășim. Problema se pune în termeni de acces la globalitate prin conceperea identității ca o forță de universalizare. Pentru a nu se perverti în uniformizare, globalizarea este o formulă competițională de legitimare a inovației locale, ca răspuns al îndreptățirii individuale (a părții) pentru echilibrarea ofertei globale (a întregului). Altfel, se
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
reproduc indistinct aceleași valori a căror eternizare are însă nevoie să excludă din algoritmul reproductiv chiar omul. Alteritatea refuzată Situația absurdă este coerentă cu intențiile de a refuza fatalitatea altei perspective. Nu altfel ne explicăm de ce globalizarea este ecranată de globalitate (Beck, 2003) și deturnată de globalism, după cum societatea cunoașterii este asimilată revoluțiilor tehnologice sau înghesuită în cușca resurselor anistorice și judecată după regularitățile economicității. Mesajul sugerat subliminal este că globalizarea confirmă de fapt statuquoul hegemonic, iar cunoașterea se testează suportabil
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
diferite domenii științifice sau de a le ancora în noile tehnologii). Probabil societatea transparentă a lui Gianni Vattimo 332 prinde din ce în ce mai mult contur sub semnul relativismului, al permanentei compuneri și recompuneri informaționale și comunicaționale a timpului nostru. Stituându-ne sub zodia globalității, a gândirii slabe, putem spune că divinația, asemenea oricărui fapt social, tinde să ofere o imagine globală asupra socialului și imaginarului colectiv. 2. Dintr-o altă persectivă însă, mult mai punctuală, fenomenul divinatoriu poate deveni un factor de echilibru psihosocial
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
posedă o dimensiune imaginară, într-un evantai foarte larg, care se întinde de la ipoteza ce-și așteaptă verificarea până la fantasmele cele mai insolite. Temele sale sunt rebele decupajelor tradiționale: epoci istorice, civilizații, domenii particulare ale istoriei. (...) Fiecare perspectivă aspiră la globalitate. Fiecare este susceptibilă să structureze o istorie globală. Istoria imaginarului este una dintre aceste perspective, capabilă să ofere o viziune globalizantă asupra omului și evoluției sale" (pp. 26-27). 332 Gianni Vattimo, Societatea transparentă, traducere de Ștefania Mincu, Constanța, Ed. Pontica
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și societatea civilă. Cel mai fundamental modifică perspectiva asupra păcii între state și în interiorul acestora." Globalismul reprezintă distribuția puterilor, este o formulă de forță dată de principiul adversității și deviată în cele din urmă de ambițiile mondialismului și hegemonismului, iar globalitatea este definită ca o formă a internaționalului, redă limitele ordonării și reordonării lumii conform principiului adversității. Globalitatea este caracterizată de cooperarea interguvernamentală și acceptă ; ; soluții care conservă suveranitatea statală. „Globalismul este o transpunere analogă a modelului inseparabilității de la realitatea microparticulelor
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
distribuția puterilor, este o formulă de forță dată de principiul adversității și deviată în cele din urmă de ambițiile mondialismului și hegemonismului, iar globalitatea este definită ca o formă a internaționalului, redă limitele ordonării și reordonării lumii conform principiului adversității. Globalitatea este caracterizată de cooperarea interguvernamentală și acceptă ; ; soluții care conservă suveranitatea statală. „Globalismul este o transpunere analogă a modelului inseparabilității de la realitatea microparticulelor la realitatea socială. Noua fizică generează un nou imperialism. Nu ne putem retrage suverani în fața naturii pentru
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
noul tip de artăă, viața, știința și cultura se regăsesc de data aceasta pe același palier artistic transgenic. În corespondență cu această perspectivă se află intenția ștergerii barierelor noționale și practice dintre artă și viață, privitor și interactor, locație și globalitate sau teleprezență, spațiu fizic și spațiu digital/virtual, estetică și genetică, artist și robot etc. 3.4. Fenomenologia de tip Merleau-Ponty în spațiul virtualitățiitc "3.4. Fenomenologia de tip Merleau‑Ponty în spațiul virtualității" Legătura dintre tehnologie, pe de o
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Postcolonialismul digital urmărește, pe lângă împuternicirea femeii, și împuternicirea celuilalt, a alterității multiculturale. Procesului de absolutizare a femeii occidentale i se opune un discurs incluziv, prin integrarea în spațiile matricei a vocilor și a practicilor alterității. Spre exemplu, Internetul devine mediul globalității multiculturale prin excelență, spațiul prin care ființa străină își poate sublinia specificul sau, dimpotrivă, universalitatea, își poate etala și dovedi identitatea și alteritatea prin tehnicile deopotrivă ale asemănării și ale diferențierii. Conceptul de diferență este unul important nu doar în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ci și disonanțelor de rasă, cyberfeminismul postcolonial ilustrează varietatea tiparelor reprezentaționale și a strategiilor locale ale femeilor (mai degrabă decât cele ale Femeii, „eternul feminin”Ă. Internetul devine, astfel, modalitatea de vizibilitate locală, dar și de inserare a localului în globalitate, de împuternicire a diverselor tipuri de alteritate. Corpul, indiferent de culoare, poate fi împuternicit în rețea. De pildă, Chela Sandoval (2000Ă, cuplând feminismul digital cu feminismul postcolonial, lărgește noțiunea cyberfeminismului prin deschiderea acesteia înspre „metodologia asupririi”. E vorba de o
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Conștientul are ca principală funcție punerea subiectului în relație cu lumea exterioară, și invers. Este de asemenea sediul proceselor de gândire, reflecție și raționare. Situarea spațială pe care o propune Freud este reprezentativă pentru calitatea sa de intermediar între subiect (globalitatea sa psihică) și lume. Freud îl plasează la periferia aparatului psihic, între celelalte instanțe psihice (preconștient și inconștient) și realitatea exterioară. Este așadar stratul cel mai superficial al psihismului uman și deci cel mai accesibil. Multă vreme, spiritul a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
fizică și sportivă își aduc contribuția, sunt (Luca, 1999, p. 33): 1. Continuitatea Educația permanentă se desfășoară pe toată durata vieții. La fel și educația fizică și sportivă, se manifestă din primele zile le viață și până la sfârșitul ei. 2. Globalitatea Educația permanentă integrează în mod continuu toate nivelurile de educație, la fel cum și educația fizică și sportivă, împreună cu celelalte laturi ale educației, se adresează diferitelor niveluri; 3. Integralitatea Educația permanentă asigură o formația multiplă și echilibrată, integrând toate laturile
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
a limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986,p. 21. 43 v. Ecaterina Mihăilă, Receptarea poetică, cap. Poeticitate și receptare, Ed. cit., pp. 15-24. 44 v. Carmen Vlad, Sensul, dimensiunea esențială a textului, cap. IV, Referință, coerență și globalitate, Editura Dacia, Cluj-Napoca, pp. 98-122. 45 Aristotel, Poetica, Studiu introductive, traducere și comentarii de D. M. Pippidi, Editura Academiei RSR, București, 1965, p. 82. 46 Ibidem, p. 84. 47 * * *; Enciclopedie de filozofie și științe umane, Ed. cit., v. metafora, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aveau un astfel de confident (Dolbier, Steinhardt, 2000). Abordate împreună, cercetările au relevat rezultate ce ilustrează că atât cantitatea, cât și calitatea suportului social sunt aspecte importante ce trebuie luate în considerare atunci când suportul social este relaționat cu sănătatea. Specificitate/globalitate în măsurarea suportului social. Specificitatea indică măsura în care instrumentele suportului social evaluează o structură specifică (familia, prietenii etc.) sau o funcție specifică (informațională, emoțională, materială etc.) a suportului social. Cohen și Wills (1985) au evidențiat faptul că resursele suportului
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
exemplu, L.C. Joyce (1998) a arătat că adaptarea la cancer este relaționată cu funcțiile specifice ale suportului social experimentat în diferite faze de evoluție a bolii (suportul informațional satisface cerințele din faza de diagnostic a bolii etc.) (Dolbier, Steinhardt, 2000). Globalitatea măsurării suportului social reflectă o combinație de itemi ce privește structura și funcțiile suportului social într-un index global nediferențiat. Cohen și Wills au evidențiat că măsurătorile globale evaluează gradul de integrare socială sau pierderea înrădăcinării într-o rețea socială
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
antropologia ne va furniza datele necesare înțelegerii reciprocității aspectelor psihice și somatice care sunt implicate în sfera patologiei psihosomatice. Dacă pentru medicină psihosomatica este un sector al patologiei generale, pentru antropologie ea revelează un „alt aspect” al persoanei umane - aspectul globalității acesteia (L. Van cler Horst, K. Jaspers, L. Binswanger, R. Pierloot și J. Groen). Existența umană, viața, are o structură și o dinamică unică (M. Heidegger, L Binswanger, V. Frankl). Persoana nu este numai trup, ci și suflet, iar manifestările
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
legitimă. Departe de a vedea un defect în această ambiguitate, văd în ea un progres și o formă de integrare superioară, într-o nouă realitate istorică. Oricâte naționalisme și șovinisme s-ar mai dezlănțui, am intrat într-o perioadă de globalitate istorică: a comunicațiilor electronice universale și a economiei libere de piață. Aceste realități au învins, în esență, comunismul. Că el a produs un sistem de cadre și o nouă clasă, care nu cedează încă puterea, este foarte adevărat. Dar tot atât de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
depresivă, trebuind să existe un echilibru între conținutul domeniului particular al stilului atribuțional negativ al individului și evenimentul negativ de viață. Stima de sine scăzută este văzută acum ca derivând din stilul atribuțional depresiv (intern-stabil-global), iar din combinația stabilității și globalității rezultă cronicitatea și generalitatea deficitelor depresive. Există trei diateze/predispoziții constituționale pentru depresia disperată: 1) stilul de atribuire intern-stabil și global al persoanei pentru evenimentele negative de viață considerate ca importante; 2) tendința generală de a face deducții iraționale în privința
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
un tip extensiv la unul intensiv de producție, în timp ce formele sale de exprimare sunt a mobilității globale a capitalului, creșterea investițiilor străine directe și a rolului companiilor multiși transnaționale. Finalitatea mai mult teoretică a procesului de globalizare este starea de globalitate. În mod specific, termenul definește o economie veritabil globalizată, nu doar internaționalizată, în sensul în care cea din urmă presupune intensificarea comerțului internațional, dar având economiile naționale ca principali actori, în timp ce prima se referă la subsumarea, fuzionarea și rearticularea economiilor
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
se conturează cu tot mai mare claritate. Ca investigare complementară, ea ar putea aduce o contribuție la îmbogățirea explicației sociologice. Deja în interiorul etnometodologiei se prefigurează un proces de delimitare a ambițiilor și obiectivelor, dintr-o abordare sociologică cu pretenție de globalitate, ea tinzând să se transforme, mai degrabă, într-o ramură a sociologiei. În acest sens este semnificativ că unul dintre întemeietorii etonometodologiei, Aaron Ciccourel (1974) afirmă că aceasta trebuie considerată doar o „sociologie cognitivă”. Interacționismul simbolic și etnometodologia, dincolo de pozițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
autor, era prea puțin luat în seamă. Or, teza inaugurală a cetății platoniciene e preemineța subiectivității asupra obiectivării. Cetatea și știința politică nu sînt aici decît obiectivările (transparente) ale sufletului și ale științei de a-l conduce la perfecțiune, la globalitate, la măsura lui completă. în frumoasa carte De la școala din Atena la școala de la Păltiniș, Andrei Cornea 3 oferă un criteriu riguros și convingător pentru a diagnostica neviabilitatea unui proiect de societate : proba responsabilității. Dacă autorul unui asemenea proiect nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]