189 matches
-
este dificil să identificăm în anii 1960 o politică de animare socio-culturală propriu-zisă, constatăm că are loc o "reunire a alegerilor particulare făcute într-un cadru general"256, promotorii cei mai angajați ai animației socioculturale urbane neîncetând să pledeze pentru globalitatea animației și asigurarea coerenței educative. Acest avânt al animației preocupate să schimbe atitudinile individuale și colective extinde noțiunea de cultură. Nu se mai pune problema de a opune cultura elitelor culturii populare, ci de a promova o dezvoltare culturală generatoare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
autor, era prea puțin luat în seamă. Or, teza inaugurală a cetății platoniciene e preemineța subiectivității asupra obiectivării. Cetatea și știința politică nu sînt aici decît obiectivările (transparente) ale sufletului și ale științei de a-l conduce la perfecțiune, la globalitate, la măsura lui completă. în frumoasa carte De la școala din Atena la școala de la Păltiniș, Andrei Cornea 3 oferă un criteriu riguros și convingător pentru a diagnostica neviabilitatea unui proiect de societate : proba responsabilității. Dacă autorul unui asemenea proiect nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
e o expoziție la care participă toate (sau aproape toate) țările de pe glob. în acest ultim înțeles, universalul nu mai revine nici măcar la noțiunea de general, nu se mai referă nici măcar la trăsăturile calitative care definesc umanul, ci la o globalitate de subiecți definiți aproape numeric ; se reduce la categoria colectivului. De cîtăva vreme, universalitatea ia, pentru noi, chipul globalizării, care, cel puțin pentru moment, constituie mai degrabă o victorie a uniformității pigmentate multicultural : comportament identic în afaceri, consumul acelorași produse
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
intens ori mai potolit în orizontul acestei condiții. Se simte chemată să realizeze un raport de participare sau de uniune cu divinul care și-a dat omul drept chip. Gîndirea simbolică are nesfîrșite modalități de a prezenta omul ca microcosmos, globalitate de actualizat a lumii și ca depășire a ei. Abia înglobînd în sine lumea, teritoriu al condiționărilor, se pășește în libertatea infinită. Libertatea umanului nu e caracterizată cu adevărat nici măcar prin raportare la totalitatea universului, ci la Autorul lui. în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o exterioritate față de care ea se definește prin opoziție. în schimb, cînd gîndim libertatea după modelul creșterii neîngrădite care, maximizată, acoperă totalitatea realului , condiționările sînt menite să fie absorbite, transfigurate. în acest model, care e de tipul interiorizării și al globalității, opoziția, incompletitudinea ce ar risca să umbrească pînă la urmă Principiul însuși capătă un orizont de rezolvare. Avînd în centrul său tema întrupării, creștinismul a pus un accent puternic pe posibilitățile pozitive ale trupului. A vorbit despre locul lui inuzurpabil
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de rezolvare. Avînd în centrul său tema întrupării, creștinismul a pus un accent puternic pe posibilitățile pozitive ale trupului. A vorbit despre locul lui inuzurpabil în compoziția umanului, i-a exaltat destinul spiritual, de trup transfigurat. în raport cu omul și cu globalitatea lui, îngerul, făptură fără trup, e ființă incompletă, superior parțială. Evident că platonismul sau tradițiile necreștine nu se rezumă, în ce privește trupul, doar la refuzarea sau la denigrarea lui. și acolo, trupul poate simboliza pierduta condiție de integralitate, proprie primului proiect
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de mei. Or, această temă simbolică a copacului inversat sau drept, în funcție de perspectiva umană sau transcendentă din care e privit este universală. Ca arbore al lumii, copacul simbolizează nu numai axa universului, cu ierarhia planurilor lui de existență, ci și globalitatea lumii, vertebrată de axa verticală. Despre acest copac se spune în Bhagavad-Gșt‡ (XV, 3) : De aici (din planul nostru de existență) nu i se vede forma, nici capătul, nici începutul, nici cît ține. în poemul indian, acest arbore e un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pronume substitut care are ca antecedent "Colette și Joel Pillard"; al doilea este un "ei" colectiv care se referă la întreprinderea Moulinex. Acest "ei" colectiv nu se utilizează decît la masculin plural și desemnează o colectivitate, o pluralitate considerată în globalitatea sa și constituită din indivizi nedeterminați. Colectivitatea astfel desemnată de "ei" este întotdeauna un grup bine identificat (aici șefii de la Moulinex) și niciodată totalitatea genului uman, ca în "Ești fără griji cînd ai douăzeci de ani". Co-enunțiatorul este cel care
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
arhitecturii europene din mileniul al doilea �n limitele oferite de aceast? colec?ie exclude �n mod clar erudi?ia ?i exhaustivitatea. Pentru un asemenea proiect trebuie deci asumat un punct de vedere destul de distan?at pentru a �mbr??i?a globalitatea c�mpului istoric ?i geografic �n chestiune ?i pentru a da o imagine sintetic? a acestuia, care s? nu re?în? dec�ț con?inutul factual cel mai simptomatic. Doar cu aceast? condi?ie este posibil s? se fac? un
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
autor, era prea puțin luat în seamă. Or, teza inaugurală a cetății platoniciene e preemineța subiectivității asupra obiectivării. Cetatea și știința politică nu sînt aici decît obiectivările (transparente) ale sufletului și ale științei de a-l conduce la perfecțiune, la globalitate, la măsura lui completă. în frumoasa carte De la școala din Atena la școala de la Păltiniș, Andrei Cornea 3 oferă un criteriu riguros și convingător pentru a diagnostica neviabilitatea unui proiect de societate : proba responsabilității. Dacă autorul unui asemenea proiect nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
e o expoziție la care participă toate (sau aproape toate) țările de pe glob. în acest ultim înțeles, universalul nu mai revine nici măcar la noțiunea de general, nu se mai referă nici măcar la trăsăturile calitative care definesc umanul, ci la o globalitate de subiecți definiți aproape numeric ; se reduce la categoria colectivului. De cîtăva vreme, universalitatea ia, pentru noi, chipul globalizării, care, cel puțin pentru moment, constituie mai degrabă o victorie a uniformității pigmentate multicultural : comportament identic în afaceri, consumul acelorași produse
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
intens ori mai potolit în orizontul acestei condiții. Se simte chemată să realizeze un raport de participare sau de uniune cu divinul care și-a dat omul drept chip. Gîndirea simbolică are nesfîrșite modalități de a prezenta omul ca microcosmos, globalitate de actualizat a lumii și ca depășire a ei. Abia înglobînd în sine lumea, teritoriu al condiționărilor, se pășește în libertatea infinită. Libertatea umanului nu e caracterizată cu adevărat nici măcar prin raportare la totalitatea universului, ci la Autorul lui. în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
o exterioritate față de care ea se definește prin opoziție. în schimb, cînd gîndim libertatea după modelul creșterii neîngrădite care, maximizată, acoperă totalitatea realului , condiționările sînt menite să fie absorbite, transfigurate. în acest model, care e de tipul interiorizării și al globalității, opoziția, incompletitudinea ce ar risca să umbrească pînă la urmă Principiul însuși capătă un orizont de rezolvare. Avînd în centrul său tema întrupării, creștinismul a pus un accent puternic pe posibilitățile pozitive ale trupului. A vorbit despre locul lui inuzurpabil
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de rezolvare. Avînd în centrul său tema întrupării, creștinismul a pus un accent puternic pe posibilitățile pozitive ale trupului. A vorbit despre locul lui inuzurpabil în compoziția umanului, i-a exaltat destinul spiritual, de trup transfigurat. în raport cu omul și cu globalitatea lui, îngerul, făptură fără trup, e ființă incompletă, superior parțială. Evident că platonismul sau tradițiile necreștine nu se rezumă, în ce privește trupul, doar la refuzarea sau la denigrarea lui. și acolo, trupul poate simboliza pierduta condiție de integralitate, proprie primului proiect
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de mei. Or, această temă simbolică a copacului inversat sau drept, în funcție de perspectiva umană sau transcendentă din care e privit este universală. Ca arbore al lumii, copacul simbolizează nu numai axa universului, cu ierarhia planurilor lui de existență, ci și globalitatea lumii, vertebrată de axa verticală. Despre acest copac se spune în Bhagavad-Gșt‡ (XV, 3) : De aici (din planul nostru de existență) nu i se vede forma, nici capătul, nici începutul, nici cît ține. în poemul indian, acest arbore e un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
legitimă. Departe de a vedea un defect în această ambiguitate, văd în ea un progres și o formă de integrare superioară, într-o nouă realitate istorică. Oricâte naționalisme și șovinisme s-ar mai dezlănțui, am intrat într-o perioadă de globalitate istorică: a comunicațiilor electronice universale și a economiei libere de piață. Aceste realități au învins, în esență, comunismul. Că el a produs un sistem de cadre și o nouă clasă, care nu cedează încă puterea, este foarte adevărat. Dar tot atât de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Relevarea variatelor trăsături care au definit sistemele de educație, ce s-au înfiripat drept obiect de investigație al diverselor doctrine și curente pedagogice, poate furniza oricând un punct de pornire în direcția reformării sistemului de educație pe care societatea, în globalitatea sa, este nevoită să o desfășoare episodic. Reformele din educație impun ,,oameni noi”, iar formarea acestora nu se poate împlini în totalitate fără o cunoaștere a istoricului problemelor educației, a ceea ce înseamnă moștenire valoroasă în plan social. În consecință, studiile
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
omenirea suferă de vitamine utopice. Alăturându-ne tânărului nostru homo technologicus, pentru care lucrurile nu sunt ceea ce par a fi, ci ceea ce credem despre ele, ne aventurăm pe drumul sinuos al unor utopii în perpetuă actualizare: argoul, poezia, teatrul și globalitățile efective ale organizării și animării cetății moderne. Sunt român de origine germană, familia mea fiind din Bucovina, nici măcar din Transilvania. Eu și destinul meu suntem două belele puse cap la cap A.B.Domnule George Astaloș, ne revedem după un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ordin superior, al populației speciei respective, al perpetuării speciei; mai mult, dacă ne amintim că planta reprezintă baza trofică a Întregii biosfere, sacrificarea frunzei În favoarea florii Înseamnă un altruism al plantei, ascultarea unui comandament de nivel superior, al Vieții În globalitatea sa. Și dacă tot subliniez generozitatea plantei, sunt obligat să merg mai departe arătând că totuși planta e și precaută. Ea va compensa, dar orice compensare e doar parțială, pierderea Înregistrată În funcția trofică prin renunțarea la o parte dintre
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de altminteri normală pentru el. Dar asta cere energie. Energie care poluează, entropizează adică, pe undeva de unde este extrasă. Și, colac peste pupăză, șerpuirea naturală favorizează autoepurarea apei, inclusiv a ceea ce omul adaugă la efectele poluante ale Vieții Însăși În globalitatea sa. Și dacă am demonstrat naturalul tendinței spre entropie, dezordine a lumii - și vom discuta cât de degrabă și la ce e bună asta - dar făcută cu măsura caracteristică naturii, Îmi pun, eu cel puțin, câteva Întrebări care ar putea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
e un ovoid cu vârful În jos. Din care Ouroboros va putea totuși evada, uitând de nostalgia Înhățării cozii, renăscând ca altceva, Într’un salt calitativ. Un alt “ou” va Începe să se dezvolte. Evoluția va continua, caracterizând ca o globalitate șirul fără de sfârșit al salturilor calitative. A pune ouăle pe ață ca mărgelele... un punct, evident, o altă modă, adică o cutumă a unei minorități, dar căreia Îi Întrevăd un mare viitor: vegetarianismul. Și iată de ce. Când mănânc, motanul mă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și obligatoriu la câini ar fi nenumărate. Aici nu cred că mai este vorba de inteligența individuală (adevăratele genii din România oricum pleacă "afară" pentru a respira la adevărata lor valoare dar geniile sunt rare...), ci de un sistem, de "globalitatea academic-intelectuală care produce astfel de indivizi performanți. Pentru noi, bătălia este definitiv pierdută. Cel mult, putem șarja din când în când, cavalerie contra tancurilor, ca polonezii în cel de-al doilea război mondial. Să nu uit un alt detaliu picant
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cu adevărat. Marc Augé, în textul său, merge pe sentimentul de siguranță indus, mai degrabă decât pe cel de putere (deși, până la urmă, puterea conferă siguranță): „Acumularea de știri, fără nici o legătură între ele, constituie în sine o imagine de globalitate și de totalitate caracteristice mitului și ideologiei: acum știți tot, puteți dormi liniștiți.“ Autorul francez nu are experiența noastră în privința acestui îndemn, „dormi liniștit!“, dar iată că știe cum funcționează. Din păcate, românii au trăit pe pielea lor un episod
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
opinia americanilor, cauzele sociale ale criminalității sunt mai importante decât factorii de personalitate. Studiile realizate de Clive R. Hollin și Kevin Howells (1987) sugerează că publicul încearcă mai degrabă să explice cazurile de delincvență particulare (offense-specific) decât fenomenul criminalității în globalitatea lui. În studiile lor, au constatat că furtul și jafurile tind să fie explicate prin deficitul de educație, în timp ce violul este motivat cel mai adesea prin dezechilibru mintal. Mai recent, studiile privind modul în care își explică oamenii criminalitatea relevă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
inserarea tragicului în reprezentările artistice și în cea mai importantă lucrare a sa, G. Călinescu romancier. Eseu despre măștile jocului (1971). Constatând că ideile teoretice ale lui Călinescu se reflectă deseori în romanele sale, D. are de fapt în vedere globalitatea operei atunci când demonstrează coerența universului fictiv, dincolo de varietatea manifestărilor exterioare. Ceea ce pare să confere unitate prozei lui Călinescu este viziunea comică exuberantă, căreia i se subsumează textele, voioșia structurală cu rădăcini în atitudinea olimpiană a lui Maiorescu. Inaptitudinea pentru tragic
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]