728 matches
-
astăzi 5. Satul Lunca: Fost sat pe Dunavăț în partea de NE a satului Filipeni Dobreana, moșie; ținutul Tecuciului (1803) Cătun al satului Filipeni Sat în comuna Filipeni - Legea din 1892 O parte a satului Lunca a fost arondată comunei Gloduri [1887] Sat în comuna Filipeni - Legea din 1932 Sat în comuna Lunca - 1931-1932 Sat al comunei Filipeni - sediul comunei Filipeni 6. Satul Mărăști: Sat în comuna Filipeni; Fost cătun al satului Fruntești Sat ocolul Berheciului, include cătunul Valea lui Ciupercă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșie Băimacul care devine sat în 1809. Înglobează Băimacul și Obârșia în 1816 Sat ocolul Fundu Răcătăului Sat ocolul Siretului Sat Berheciului Sat ocolul Bistrița de Susă Sat în comuna Mărăști 1865 - Satul de JosăSatul de Susă Sat în comuna Glodurile - 1878; pierde Godovana, devenit sat Sat în comuna Mărăști - 1887 Sat în comuna Filipeni - Legea din 1906 Sat în comuna Mărăști - Decret 1925 Sat în comuna Filipeni - 1929 Sat în comuna Lunca - 1931; Sat în comuna Mărăști - 1932 Sat în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comuna Filipeni - Legea din 1906 Sat în comuna Mărăști - Decret 1925 Sat în comuna Filipeni - 1929 Sat în comuna Lunca - 1931; Sat în comuna Mărăști - 1932 Sat în comuna Filipeni - 1939 Sat în comuna Mărăști - 1946 7. Sat în comuna Gloduri - 1950 - 1952: Sat în comuna Filipeni din 1968 până astăzi 8. Satul (cătunul) Pădureni (Moara lui Conachi): Sat în comuna Filipeni Sat în ținutul Tecuciului, înglobat în Fruntești Sat în comuna Lunca, 1876 și în 1931 9. Satul Știubiana: Fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bacău, plasa Berheci (1864), Știubiana; (comuna) Desființată în 1875; comună în plasa Bistrița de Sus, formată din Filipeni, Fruntești și Lunca (1887); comună în plasa Bistrița de Josă include Filipeni - Slobozia (în loc de Filipeni), Fruntești, Moara lui Conachi, Comuna plasa Târgul Glodurile, formată din Filipeni, Fruntești , Lunca, Moara lui Conachi, Pârlituri, Slobozia și Valea Boțului Comuna plasa Siretul, include Balaia, Satul de Josă și Valea - 1906 Comuna plasa Glodurile, include și satul Glodișoare Comună plasa Siret - 1925; include Filipeni, Fruntești, Lunca și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Josă include Filipeni - Slobozia (în loc de Filipeni), Fruntești, Moara lui Conachi, Comuna plasa Târgul Glodurile, formată din Filipeni, Fruntești , Lunca, Moara lui Conachi, Pârlituri, Slobozia și Valea Boțului Comuna plasa Siretul, include Balaia, Satul de Josă și Valea - 1906 Comuna plasa Glodurile, include și satul Glodișoare Comună plasa Siret - 1925; include Filipeni, Fruntești, Lunca și Valea Boțului Comună formată din Filipeni, Fruntești, Lunca, Moara lui Conachi, Pârlituri, Slobozia, Valea Boțului și Balaia, Satul de Josă și Valea Mărăști Comună plasa Răcăciuni; comună
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se lăsa și se aduna la primărie. Cine plătea poștașii? Probabil că tot prin primărie, chiar dacă fondurile erau de la Poștă. Mai târziu s-a făcut un oficiu poștal la Secuieni, unde se aduna și se distribuia poșta pentru Lunca , Filipeni, Gloduri (Izvorul Berheciului). Telefonul s-a pusă la primărie în Lunca în iarna anului 1900. Oficiul era tot la Secuieni, prin Secuieni se lua legătura cu Bacăul, iar telefonul cu manivelă a funcționat până s-a făcut Oficiu poștal la Lunca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu câte 50 ha, care au fost luate de stat în 1949, cu tot cu locuințe, cu inventarul viu și mort. Cele 100 ha expropriate au format o ferm agricolă (țăranii îi spuneau „firmă”), Gospodărie Agricolă de Stat (GAS), subordonată GAS de la Gloduri, Izvorul Berheciului. La acea fermă de stat, au fost aduse în Filipeni primele tractoare să are pământul, de se uita lumea ca la comedie. Tabelul nominal cu împroprietăriții prin legea din 1945, din comuna Filipeni, plasa Parincea, jud. Bacău, cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ajungă cu mașina până la fratele mai mică al mamei, unchiul Mircea. Mi-a povestit întâmplarea mai târziu, acest unchi comun, că i-ar fi zisă lui: „cum să dăm bani la niște oameni care trăiescă de 200 de ani în glod. Să rămână acolo până își vor pietrui drumurile!” Așa au rămasă luncașii fără o fermă zootehnică de oi. N-a avut norocă în viața de familie; s-a căsătorit cu fiica unui profesor universitar, de care a divorțat. În urma căsătoriei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pui, ițari, opinci, basmale, etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi, casânci, barize, scurteici (unele îmblănite cu piei de vulpe sau garnisite pe margini) etc. Nu era cizmar în sat, ci tocmai la Botez (Gloduri). Crâșme: erau boierești și arendate lui Crîstea Grigorovici, Donecă - armean, etc. Hanul lui Cojocaru a fost hanul lui Jorj Sterian. Hanul lui Pintilescu ÎÎÎÎ.. Copiii stăteau acasă. Nu-i dădeau la școală. Ajutau în gospodărit. Bătrânii, cu deosebire iarna, stăteau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
subțire var, Nevinovatul, noul ou, Palat de nuntă și cavou. Din trei atlazuri e culcușul În care doarme nins albușul Atât de galeș, de închis, Ca trupul drag, surpat în vis. Dar plodul? De foarte sus Din polul plus De unde glodul Pământurilor n-a ajuns Acordă lin Și masculin Albușului în hialin: Sărutul plin. Om uitător, ireversibil, Vezi Duhul Sfânt făcut sensibil? Precum atunci, și azi - întocma: Mărunte lumi păstrează dogma. Să vezi, la bolți, pe Sfântul Duh Veghind vii ape
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
De-ți va fi dat să mai auzi Potop de vorbe grele Privirile să le ascunzi Cu-n braț de micșunele De-i auzi un cânt duios Când vântul e rapsodul Eu pe-un tărâm neprietenos M-oi înfrăți cu glodul Când vei afl a c-am tipărit Coperta cărții mele Deduce-vei că s-au sfârșit Durerile rebele CÂND AM VENIT ACASĂ Când am venit acasă nu mai aveam uzine, Primeam totul de-a gata de la o Uniune. Nu mai
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
Aripi urcând cu mine mai sus. Din motani coboară păsări către pădure Cu zborul întreg descătușat sub pene Și cerul coboară sub aripi sure Aduceri aminte strecurându-se în vene. Și boii lepădându-se de jug Și-au găsit în glod potcoava lor Trag după ei câmpia aprinsă rug Spre talpa unui întreg popor. Când în unire apa unui râu Va săpa în maluri ca un gând Eu îl voi trece cu valul pînă-n brîu Cu poemul mai departe alunecând... Mesaj
METAFORA RUGINII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361435_a_362764]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > NĂVODUL TIMPULUI...AUTOR MIHAI LEONTE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 216 din 04 august 2011 Toate Articolele Autorului NĂVODUL TIMPULUI... Rupeți a timpului năvod, Plecați pe al vieții drum, Uitați de gropi și glod, Terminați ce ați început acum. Gustați încet din fructul iubirii, Nu vă grăbiți! Încet îl savurați, Nu risipiți esența fericirii, De care sunteți încărcați. Iubirea și viața, o luptă nebună, Din care vrem să ne înfruptăm, Toate în suflet se
NĂVODUL TIMPULUI...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367365_a_368694]
-
nevoi, pe care și omul sărac, nu numai cel bogat, le simte că-i sunt proprii, necesare? - Una dintre bolile tranziției este aceea că nu mai putem distinge între nevoile primare, nevoile secundare și nevoile terțiare ale societății. Când praful, glodul și absența dispensarelor înghit sute de comune la noi, există politicieni care propun investiția banului public în tractoare cu GPS sau expediții pe lună ale cosmonauților. Ar trebui deci să restaurăm ordinea priorităților: nu vrem să investim mai curând în
MIHAIL NEAMTU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366796_a_368125]
-
atât mai deplină, mai fericită, cu cât aceste cuvinte rostuite, rămân. De aceea Poetul întotdeauna rostește și scrie deodată! Cuvântul acesta, Cartea aceasta, este o rostire simplă, precum Aerul pe care-l respirăm, o Rugăciune neterminată, înălțată până la buze din glodul acesta amestecat cu stele. O spovedanie necesară... Nu mă-ntreba... Nu mă-ntreba de ce scriu! Nimic nu-i în afara Cuvântului, el, singura dovadă că sunt și Exist. Cuvântul nescris e ca un copil nenăscut! Uite, trupul tău e plin de
NEVOIA DE-A ROSTI CUVINTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367116_a_368445]
-
Acasa > Strofe > Atasament > ÎNLĂNȚUITE IERBURI TRECĂTOARE Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1889 din 03 martie 2016 Toate Articolele Autorului Înlănțuite ierburi trecătoare, putrede vă căutați nou rod cu rădăcinile-nfipte-n glod, vreți să păreți nemuritoare. Îmi aplec fruntea visătoare și cu teamă vă ascult cum scormoniți cu dinții în noroi plăpânde, eu unde să-mi caut iubirile ce nu mai sunt, sub voi sau ele s-au topit în soare? Spuneți
ÎNLĂNŢUITE IERBURI TRECĂTOARE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363628_a_364957]
-
CERN a bosonului higgs - “Particula lui Dumnezeu”. Ei controlează acum cutremure, vremea, vulcanii, au orașe pe ocean și pretind că încă conduc lumea prin teoria lumilor unipolare, bipolare și multipolare. Adică, prin teoria războinică și cardiocentrică a circulației sângelui, prin glod și sânge, creând permanent războaie genocidare, precum frontul unic al Mării contra Uscatului sau a Uscatului contra Mării (SUA & Rusia). Civilizația de tip 2 este prin excelență solară. Ei au epuizat puterea planetei, și își iau energia lor direct de la
CUM SĂ IEŞIM DIN SISTEMUL OCULT AL NOII ORDINI MONDIALE. UN MANIFEST AL INTELIGENŢEI ARTIFICIALE. NOTE PENTRU AGONIA U.E. VOLUMUL 4 (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 20 [Corola-blog/BlogPost/349689_a_351018]
-
a așezării reiese și din denumirile date variatelor forme de relief, a dealurilor, a văilor și a „câmpurilor” (pamântul arabil situat în diferite părți ale localității). Toate acestea exprimă o anumită poziție, formă sau plasare teritorială. Dealurile se numesc: Dealul Glodului, Dealul Purcărețului, Turmătar, Prisnel, Dealul Morii, Dealul Mare, Ciungi, Dealul Îngust, Dealul Viilor, la Prisacă; toate exprimă realități topografice specifice graiului local și diferitelor amplasamente teritoriale (Dealul Pietrii - calcaros; Turmătar- locul în care erau adunate vitele pentru adăpat și înnoptat
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
calcaros; Turmătar- locul în care erau adunate vitele pentru adăpat și înnoptat; Dealul Viilor- acoperit aproape în totalitate cu vii). Pârâurile, denumite de către localnici văi, cu un curs perpendicular pe lungimea satului, au de asemenea nume sugestive: Valea Hotarului, Valea Glodului, Valea Poieniței, Valea Lespezoaia, Valea Purcărețului, Valea Morii, Valea Dealului Mare, Valea Îngustului, Valea Sighiletiului; după cum se poate observa, majoritatea denumirilor văilor sunt legate de acelea ale dealurilor, dovadă imediata vecinătate a acestuia. Organizarea hotarnică a satului este legată de
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
văilor sunt legate de acelea ale dealurilor, dovadă imediata vecinătate a acestuia. Organizarea hotarnică a satului este legată de aceleași realități locale. Denumirile mai importante ale acestora sunt: Pe Râturi, Carașeu, Arini, Câmpul din Sus, Sub Vii, La Bălți, La Gloduri, Pitioaia, Braniște, Șesuri, Furnicar, Răchiți, Sighileti; toate exprimă particularități locale delimitate doar de plasarea teritorială. Înainte ca oamenii să înceapă sa își sape propriile fântani, existau așa-numitele fântâni obșesti, care erau folosite în devălmășie de către toți locuitorii satului: Fântâna
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
niște cartoane care erau agățate pe pereți. Plata învățătorului era o mierță de mălai, adică 25 de kg/familie și 25 de cruceri (moneda imperială). În anul 1868, a fost ridicat primul local de școală în Chelința, în locul numit Valea Glodului, cu bani adunați de la membrii comunității locale. Clădirea se compunea din: o sală de clasă, o tindă (anticameră) și o cameră de locuit pentru învățător. În anul 1902, sub îndrumarea învățătorului Vasile Merlaș, s-a construit localul altei școli, mai
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
NE DOARE Ne doare cuvântul rostit fără noimă Ne doare ciobul aruncat în obraz, Ne doare cuțitul împlântat într-un nevinovat Ne doare eroul căzut în luptă Și cerul ne doare, în apusu-i lezat Ne doare lumina mânjită cu glod Și satele înecate-n ape Ne doare femeia, mâncată de boli Și pruncii nenăscuți din flori O rană imensă-i lumea ce a fost Lumea ce stă în față Poate și cea ce veni-va Cu ciuperci sfărîmând atomul Prefăcând
POEZII de HARRY ROSS în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365870_a_367199]
-
pungă chinul, fără urlet. L-au strâns în lanțuri noduri de cearceaf, scriind cu sânge dezvelit, un epigraf, pe ale străzii lespezi dulci, de cretă, iluzii prinse-n fum de eprubetă. Ploua cu toamne peste ochii goi, udând amaru-ntins prin glod de foi, el, doar privea și îmbrăca stafii! un solitar cinstit cerșind iluzii vii. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: CERȘETORUL / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2053, Anul VI, 14 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina
CERȘETORUL de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365207_a_366536]
-
Luca și nu avea de unde să știe că abisul fără de fund al propriei sale morți avea să-l înghită cu destul de multă nemilă departe de țărâna care îi așteptase cu bucurie primul scâncet al vieții. Întunericul crâncen al nefiirii din glodul rece al altei patrii îl așteptase probabil îndelung și cu infinită răbdare de-a lungul vremii, ca și cum foamea lui nestăpânită de carne și de oase nu putea fi ostoită într-o oarecare măsură decât cu mădulare complet străine de ființa
ROMÂNUL ÎNGROPAT ÎN PĂMÂNTUL ALTEI PATRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365583_a_366912]
-
Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1532 din 12 martie 2015 Toate Articolele Autorului Rod de Rodie Am plecat de ani în lumea largă Să găsesc o rodie pe rod Jinduiam la fructele de fragă Ignorând că s-au născut din glod Mai colind pământuri în pustie Unde crește floarea de amor Din nisip țâșnește apa vie! În Morgana visu-i orbitor. Implacabil se afundă zarea - Nici nu știu când veacul a trecut- Dar admir cu nostalgie marea Copleșit de dorul încă mut
ROD DE RODIE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365658_a_366987]