275 matches
-
simpatică cu origine în segmentele medulare T12-L2. Pe calea micului splanhnic și a plexului periarterial, fibrele simpatice postganglionare se distribuie arteriolei aferente, eferente și aparatului juxtaglomerular, influențând hemodinamica renală. Stimularea spanhnicului provoacă vasoconstricția arteriolelor preglomerulare, iar secționarea lui mărește numărul glomerulilor activi. Adrenalina de asemenea scoate din circulație până la 95% din glomeruli, determinând oligurie prin vasoconstricția simpatico-adrenergică realizată. Efectele stimulării simpatice sunt diferite în funcție de intensitatea stimulării. În cazul unor stimuli moderați (1-1,5 Hz) se produce constricția arteriolei eferente și creșterea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și a plexului periarterial, fibrele simpatice postganglionare se distribuie arteriolei aferente, eferente și aparatului juxtaglomerular, influențând hemodinamica renală. Stimularea spanhnicului provoacă vasoconstricția arteriolelor preglomerulare, iar secționarea lui mărește numărul glomerulilor activi. Adrenalina de asemenea scoate din circulație până la 95% din glomeruli, determinând oligurie prin vasoconstricția simpatico-adrenergică realizată. Efectele stimulării simpatice sunt diferite în funcție de intensitatea stimulării. În cazul unor stimuli moderați (1-1,5 Hz) se produce constricția arteriolei eferente și creșterea diurezei, în timp ce excitațiile intense realizează vasoconstricția și a arteriolei aferente și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lichid cu creșteri mici de presiune). Dinamica procesului de filtrare-reabsorbție Debitul de filtrare este . Dacă valoarea este pozitivă se produce fenomenul de filtrare, iar dacă este negativă cel opus, de reabsorbție (fig. 56). In unele capilare, cum sunt cele din glomerulii renali, filtrarea se produce pe întreaga lor lungime, iar în altele, cum sunt cele din mucoasa gastrică sau cele peritubulare renale, se produce numai absorbție. Mișcarea apei prin peretele capilar fiind relativ nerestricționată, procesele de filtrare și reabsorbție se produc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
organe situate retroperitoneal, în greutate de aproximativ 150 de grame, având o formă caracteristică și dimensiunea unui pumn. In secțiune transversală se pot observa mai multe regiuni (fig. 91). Zona externă (corticală) are culoare roșcată și aspect granulat și conține glomerulii renali, tubii contorți și ducturile colectoare corticale. Zona internă (medulară) este deschisă la culoare, cu aspect striat, datorat anselor Henle paralele, ducturile colectoare și vasele medulare. Zona medulară poate fi împărțită în porțiune externă, mai apropiată de cortex și porțiune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
ireversibile importante. Anderson și Tanagho [3] în anul 1981 arată că se pare că principalul factor (legat de existența unei obstrucții pe calea de excreție, n.n.) corespunde creșterii presiunii hidrostatice deasupra obstacolului, care are răsunet la nivelul tubilor, apoi al glomerulilor, cu scăderea filtrației. Presiunea hidrostatică crescută, comprimă vasele arcuate și antrenează o scădere a debitului renal. Cu timpul această hipertensiune alterează nefronii. Brunschwig și colab. (J.A.M.A., 1964, 188, p. 5-8), au raportat revenirea la o funcție renală normală
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
scădea presiunea în calea excretorie . În ceea ce privește efectele obstrucției asupra funcției renale, amintim că ne-am ocupat de acestea atunci când am discutat despre urgența înlăturării obstacolului în capitolul I. După cum am arătat, efectele obstrucției asupra rinichiului se exercită la început asupra glomerulilor, tubilor, interstițiului, ele ajung în cazul prelungirii duratei obstrucției, la distrucția ireversibilă a nefronilor, atât prin deficit de irigație sanguină, cât și prin infecție. Este cunoscută posibilitatea ca urina de deasupra unui obstacol complet să fie infectată, în timp ce rezultatul examenelor
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
calciu sunt în majoritate de proveniență alimentară și restul de origine osoasă, iar ieșirile cuprind eliminarea urinară și pe acelea reprezentate de fixarea osoasă a calciului. Cea mai mare parte a calciului este eliminată pe cale intestinală. Calciul este filtrat în glomeruli și reabsorbit în tubi. Fosforul și calciul din sânge sunt interdependenți, astfel încât orice creștere a unuia antrenează o scădere a celuilalt. Nivelul calcemiei reglează excitabilitatea neuro-musculară, iar calciul seric este indispensabil coagulării sângelui. Calciul sanguin cuprinde trei fracțiuni: calciul legat
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
afecțiuni autoimune. Vulnerabilitatea diferitelor structuri ale rinichilor se evidențiază mai ales în situațiile acute, cum sunt modificările debitului sanguin renal, ischemia prelungită renală cu repercursiuni asupra tubilor uriniferi, acțiunea unor toxice și droguri cu eliminare renală asupra interstițiului renal, sensibilitatea glomerulilor în unele boli cu mecanism imun. în patologia cronică, există o toleranță funcțională deosebită a nefronilor, astfel că dezordini semnificative ale diferitelor funcții renale apar doar după distrugerea a 60-90 % din populația nefronică. Populația nefronică restantă sănătoasă prezintă în acest
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
La nivelul bazei piramidelor Malpighi, artera interlobară se curbează și dă naștere arterelor arcuate; din acestea, emerg arterele interlobulare (artere radiale corticale), dispuse între piramidele Ferrein. Din artera radială corticală iau naștere arteriolele aferente ale corpusculilor Malpighi. Arteriolele eferente ale glomerulilor corticali se capilarizează peritubular și drenează ulterior într-o venă corticală. Arteriolele eferente ale glomerulilor juxtamedulari dau naștere la vasa recta, situate în piramide și dispuse între porțiunile rectilinii ale tubului urinifer. Aceste vasa recta sunt permeabile pentru apă și
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
acestea, emerg arterele interlobulare (artere radiale corticale), dispuse între piramidele Ferrein. Din artera radială corticală iau naștere arteriolele aferente ale corpusculilor Malpighi. Arteriolele eferente ale glomerulilor corticali se capilarizează peritubular și drenează ulterior într-o venă corticală. Arteriolele eferente ale glomerulilor juxtamedulari dau naștere la vasa recta, situate în piramide și dispuse între porțiunile rectilinii ale tubului urinifer. Aceste vasa recta sunt permeabile pentru apă și sodiu și participă la menținerea gradientului cortico-medular. Sângele va trece succesiv în venele radiale corticale
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
este absorbită în canalul colector medular și ajunge în țesutul interstițial medular profund, antrenând și o cantitate moderată de apă. Ureea suferă un proces de reciclare. Aceasta este preluată prin vasele recta și ajunge la nivelul anselor Henle scurte din glomerulii corticali, îmbogățind conținutul în uree al fluidului, care ajunge în tubul distal. Din cauza difuzibilității sale, ureea participă puțin la gradientul osmotic și nu antrenează o cantitate de apă legată osmotic decât într-o mică măsură. Mecanismul de concentrare a urinii
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de examenul morfopatologic al biopsiatului renal: examinarea morfopatologică obligatorie este reprezentată de către microscopia optică, la care se adaugă, de câte ori este posibil, examinarea prin microscopie cu imunofluorescență și examinarea prin microscopie electronică. în general, este necesară prezența a cel puțin 8-10 glomeruli în biopsiat. Pentru detectarea completă a leziunilor morfologice, ideală ar fi prezența a 20 de glomeruli în biopsiat. în circa 10 % dintre cazuri, PBR sunt albe, deci conținând fragmente tisulare neinterpretabile. Examenul microscopic prin imunofluorescență presupune recoltarea specială a unui
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
se adaugă, de câte ori este posibil, examinarea prin microscopie cu imunofluorescență și examinarea prin microscopie electronică. în general, este necesară prezența a cel puțin 8-10 glomeruli în biopsiat. Pentru detectarea completă a leziunilor morfologice, ideală ar fi prezența a 20 de glomeruli în biopsiat. în circa 10 % dintre cazuri, PBR sunt albe, deci conținând fragmente tisulare neinterpretabile. Examenul microscopic prin imunofluorescență presupune recoltarea specială a unui fragment renal care va fi expus unor seruri speciale (conținând antiimunoglobuline, antifragmente al complementului etc.). Acești
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
complementului etc.). Acești anticorpi (de ex. anti-IgG) sunt marcați cu fluoresceină. Ca urmare, la examinarea microsopică în contrast de fază, în cazul prezenței unor anticorpi anume, lamele tratate cu anticorpii directionați împotriva acestor anticorpi fixați la nivel renal vor prezenta glomeruli imunofluorescenți, cu o distribuție particulară, funcție de tipul de glomerulopatie. în rare cazuri, microscopia electronică oferă date morfologice suplimentare față de microscopia optică/cea prin imunofluorescență. Modificările morfopatologice urmărite în cazul examinării morfopatologice a biopsiatului renal sunt cele glomerulare (proliferare, îngroșare, fibroză
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
venei renale. • Metabolice: diabetul zaharat, amiloidoza, boala Fabry. • Genetice: sindromul Alport. Patogeneza NG imune este mediată prin trei tipuri de anticorpi (Ac): • Ac care reacționează cu antigene (Ag) solubile, din sânge, formând complexe imune circulante, care se depun la nivelul glomerulilor. Ag respective pot fi de origine exogenă (microorganisme infecțioase, medicamente, proteine străine) sau endogenă (ADN, IgG, Ag tumorale etc.). • ac care reacționează cu Ag fixate la nivelul glomerulilor, formând complexe imune in situ. Aceste Ag pot fi: Captate (plantate) în
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
solubile, din sânge, formând complexe imune circulante, care se depun la nivelul glomerulilor. Ag respective pot fi de origine exogenă (microorganisme infecțioase, medicamente, proteine străine) sau endogenă (ADN, IgG, Ag tumorale etc.). • ac care reacționează cu Ag fixate la nivelul glomerulilor, formând complexe imune in situ. Aceste Ag pot fi: Captate (plantate) în glomeruli (de origine exogenă sau endogenă). Ag glomerulare native: • Ag major al MBG (Ag Goodpasture) se găsește pe locusul NC1 al izoformei a3 a colagenului IV. Ac anti-Ag
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Ag respective pot fi de origine exogenă (microorganisme infecțioase, medicamente, proteine străine) sau endogenă (ADN, IgG, Ag tumorale etc.). • ac care reacționează cu Ag fixate la nivelul glomerulilor, formând complexe imune in situ. Aceste Ag pot fi: Captate (plantate) în glomeruli (de origine exogenă sau endogenă). Ag glomerulare native: • Ag major al MBG (Ag Goodpasture) se găsește pe locusul NC1 al izoformei a3 a colagenului IV. Ac anti-Ag Goodpasture determină sindromul (limitat la rinichi) sau boala (pulmo-renală) Goodpasture; • Ag podocitare (în
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Infiltrate cu celule inflamatorii (PMN, monocite etc.); • Alterarea MBG: pierderea sarcinilor negative, rupturi, îngroșare și scleroză, distorsiuni (aspect de „roată dințată”); • Depozite imune (Ig, C3 etc): - Mezangiale; - Endomembranoase (sub-endoteliale); - Extramembranoase (sub-epiteliale). • Leziuni cicatriceale: - Glomeruloscleroza - Fibroza interstițială • Difuze (afectează > 50 % dintre glomeruli) sau focale (afectează < 50 % dintre glomeruli); • Globale (afectează glomerulul în întregime) sau segmentare (afectează doar unele structuri sau zone ale glomerulului). 4.1.4. Clasificare (1) Din punct de vedere etiologic, NG se clasifică în: • NG primitive (idiopatice), în care
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
etc.); • Alterarea MBG: pierderea sarcinilor negative, rupturi, îngroșare și scleroză, distorsiuni (aspect de „roată dințată”); • Depozite imune (Ig, C3 etc): - Mezangiale; - Endomembranoase (sub-endoteliale); - Extramembranoase (sub-epiteliale). • Leziuni cicatriceale: - Glomeruloscleroza - Fibroza interstițială • Difuze (afectează > 50 % dintre glomeruli) sau focale (afectează < 50 % dintre glomeruli); • Globale (afectează glomerulul în întregime) sau segmentare (afectează doar unele structuri sau zone ale glomerulului). 4.1.4. Clasificare (1) Din punct de vedere etiologic, NG se clasifică în: • NG primitive (idiopatice), în care suferința glomerulară apare ca o boală
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
LES, paraneoplazică, post-infecțioasă, toxică/medicamentoasă etc.) - Glomeruloscleroza diabetică - Amiloidoza - Glomerulopatii fibrilare (non-amiloide) și imunotactoide - Glomerulopatii secundare bolilor vasculare (HTA benignă sau malignă, vasculite, sclerodermia acută, sindromul hemolitic și uremic) - Boala membranelor bazale subțiri și sindromul Alport (ereditare) - Boala Fabry (infiltrarea glomerulilor cu lipide, datorită unui defcicit genetic de alfa-galactozidază) (4) Din punct de vedere clinic, NG pot realiza următoarele cinci sindroame: Sindromul nefritic acut (glomerulonefrita acută) Sindromul nefritic rapid progresiv (glomerulonefrita rapid progresivă) Sindromul nefrotic Anomaliile urinare asimptomatice (proteinurie sau/și
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
responsabile de eliberarea unei citokine (hemopexina), care determină leziuni ale epiteliului podocitar glomerular. Aceste leziuni se însoțesc cu diminuarea sintezei polianionului glomerular, ce duce la alterarea barierei electrostatice glomerulare și la apariția unei albuminurii severe. La examenul histologic în MO, glomerulii apar de aspect normal sau cu o discretă expansiune mezangială, iar în IF nu se observă depozite imune semnificative. Dimpotrivă, ME relevă dispariția (ce dă impresia de aglutinare sau fuzionare) a proceselor podocitare (pedicele), membrana bazală glomerulară (MBG) fiind normală
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
proceselor podocitare (pedicele), membrana bazală glomerulară (MBG) fiind normală. Acest aspect de fuziune a pedicelelor nu este specific GLM, putând fi întâlnit în majoritatea NG cu SN sever. Un examen în MO nu este suficient pentru a diagnostica GLM, deoarece glomeruli optic normali pot apare și în alte nefropatii: glomeruloscleroza focală și segmentară și nefropatia membranoasă la debut, glomerulonefrite mezangiale (din LES, boala Berger și altele) cu leziuni optice minime, sindrom Alport sau nefropatii non-glomerulare. Tabloul clinic al GLM este de
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
MMF sunt puțin eficace în GLM, spre deosebire de alte NG ale adultului. 4.3.2. Glomeruloscleroza focală și segmentară (GSFS) Reprezintă un grup heterogen de NG, caracterizate prin leziuni de scleroză sau/și hialinoză ce afectează inițial numai o parte dintre glomeruli (leziuni focale) și numai o regiune limitată a acestora (leziuni segmentare). Incidența GSFS a crescut mult în ultimii ani, devenind astăzi cea mai frecventă NG cauzatoare de IRC terminală în SUA (înaintea nefropatiei cu IgA). La negrii americani, GSFS este
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
evoluția unei entități unice: „boala podocitelor”) sau dacă, de fapt, HSF era prezentă de la început, dar a fost trecută cu vederea la prima biopsie renală (lucru posibil, având în vedere caracterul focal al HSF și localizarea sa inițială doar la glomerulii profunzi, juxtamedulari). 1.2. HSF ereditare rezultă din mutații ale genelor ce codifică proteinele podocitare. Până în prezent, au fost identificate și caracterizate structura și funcțiile mai multor proteine podocitare. Epiteliul podocitar, care reprezintă principala barieră mecanică situată pe versantul extern
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
asociate unor glomerulonefrite difuze (nefropatie lupică, nefropatie cu IgA, vasculite etc.). Leziunile segmentare sunt reprezentate de țesut cicatricial, compus din colagen de tip I și III. Examenul histologic în MO arată prezența în unele anse capilare (leziuni segmentare) ai unor glomeruli (leziuni focale) a unei scleroze și a unei colabări a mezangiului, cu ușoară proliferare a celulelor mezangiale și ocluzia parțială a lumenului capilar de către un depozit de substanță hialină PAS+. La contactul cu aceste leziuni segementare, celulele epiteliale, adesea hipertrofiate
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]