571 matches
-
cu soția lui, Ildiko Gâbos). In Album de versuri a strâns aproape două sute dintre poemele lui Stéphane Mallarmé pe care le-a pus în pagină alături de versiunile românești migălite de el după cercetări și meditații despre care dă seamă în Glose. Exerga (adică întâmpinarea) în limba franceză prin care Șerban Foarță își explică dorința de a pătrunde în adâncul mării lui Mallarmé (mai toate metaforele folosesc termeni maritimi), ortografiază numele poetului în toate formele îngăduite de limba franceză „Bien que trop
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]
-
hivers", iar pe românește „vers, o cupă, după, s-au șters, în mers, la pupă, să rupă, submers". Și mai frapantă este această potrivire în celebrul sonet care începe cu „Sespurs ongles(...)' și în care unele cuvinte - după cum aflăm din Glose - au semnificații și materiale și morale (de exemplu mobilele credenza și console pot trimite la credință și la verbul a consola), iar inițiatul traducător distinge încifrări complicate. Unele reminiscențe din poeme anterioare își schimbă configurația, „prestigioasa siglă x, simbol algebric
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]
-
acela, prietenii îl părăsiseră și îi plătiseră binele cu rău; de aceea, nu mai avea încredere în nimeni și ura pe toată lumea.” Așa se încheie capitolul 69 al Vieților paralele, ca să continue, cum spuneam, în capitolul 70 cu o spumoasă glosă culturală: „Timon acesta trăise în Atena pe vremea războiului peloponesiac, cum se citește în comediile lui Aristofan și în scrierile lui Platon. Acesta ni-l înfățișează ca pe tipul omului ursuz și mizantrop, care fugea de oameni. Nu-i plăcea
Magistratură și spirit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4728_a_6053]
-
a nu cădea în păcatul repetiției, criticul trimite din când în când la amplul studiu introductiv al amintitei ediții critice, în cazul în care cititorul/ ascultătorul nu s-ar mulțumi cu comentariile din ediția de față. Sunt foarte utile și glosele pe care le face Ion Bogdan Lefter pe seama „vocilor” dimoviene (adică a modului în care Leonid Dimov își recită poezia sau răspunde la interviu), deoarece atestă un adevăr pe care îl bănuiam: intensitatea cenzurii la Radio. Într-un fel își
O ediție model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4767_a_6092]
-
formalizat dacă Dan C. Mihăilescu n-ar fi ținut să dea judecății pe care eu n-o recunosc o interpretare cât se poate de tendențioasă. Scrie eseistul: „Exact asta m-a făcut și pe mine să-mi amân o săptămână glosele pe seama titlurilor enumerate mai sus («Despre Franța» și «Îndreptar pătimaș II» - N.M.): ca să-i contrazic, cu ghiduș respect, domnului profesor scepticismul. Un scepticism suav, dar infailibil infuzat de moștenirea liniei socialiste «Viața românească» - C.D. Gherea - George Ivașcu - «Cuvântul liber» - Z
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5011_a_6336]
-
despre el. Nu mă pot opri să nu mă mir nemăsurat, de fiecare dată cînd răsfoiesc noianul de reviste literare din redacție, parcurgînd texte despre tot felul de cărți și autori, cronici de carte, poeme, frînturi de roman, eseuri, editoriale, glose: ce-i mînă pe ei în luptă?” Răspunsul e evident, îl știm cu toții, și de altfel îl spune chiar autorul în rîndurile de mai sus: vanitatea, slava deșartă și iluzia postumității literare. Iar finalul epistolei aduce a autoflagelare: „Iată, publicînd
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4776_a_6101]
-
Contribuțiile lor, destule rămase în publicistica vremii, sunt revalorificate cu acribie de un critic preocupat în egală măsură de operă și de comentariile ei. În paranteză fie spus, interesul pentru receptare, conștiința că opera survine în actualitate la pachet cu glosele despre ea, dar și nevoia de precizare a metodelor de lucru, compun aerul de familie specific generației actuale de critici. Cărțile lui Andrei Terian sau Paul Cernat, pentru a menționa doar două nume, o dovedesc întru totul. Convingătoare în volumul
Singurul Norman Manea by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4421_a_5746]
-
a terminat/ și sunt o cifră mai mică dintr-un meschin deviz)./ Editarea caietelor Eminescu se apropie de sfârșit/ (nici un cuvânt al său nu va fi iertat).// Iarna își suflă mucii drept pe parbriz”34. Dincolo de orice alte comentarii și glose (inclusiv de context istoric 35), doi sunt indicii culturali indiscutabili: Urmuz și Eminescu. Dacă cel dintâi consună intim cu formula eterogenă (mecanomorfă și electromorfă) a personajelor lui Florin Iaru, trimiterea la caietele celui de-al doilea, pe care le visa
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
verbul ebr. a despărți (badal) din versetul „și a despărțit Dumnezeu lumina de întuneric” (Gen., 1, 4) se mai traduce și prin ‘a sluji’. O servitute care implică nu doar somma luce preamărită de Dante și explicată astfel de o glosă hermetică: „lumina aceea sunt eu, mintea, dumnezeul tău” (lumen illud ego sum mens, deus tuus)3, dar și pe nenumita și inefabila umbră, emoția, misterul de la care începe metafizica și care a fertilizat mereu tărâmul ideilor. În numele acestui mister ontologic
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
jovialitate care, ele singure, garantează excelența. Sunt niște „tablouri de familie” foarte exacte și, în definitiv, foarte calde. Ca și evocarea prietenilor dispăruți (Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Ion Dumitriu), în care sunt convocate amintiri de tot soiul, inclusiv prin intermediul unor glose fotografice, și în care, lucru rar, patetismul nu își face loc. Nefiind, eu, mare amator de ferpare scriitoricești (de obicei extrem de obositoare și de false ca ton), îmi place să cred că pot să detectez imediat orice alunecare pe o
Dicțiune și afecțiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3528_a_4853]
-
p. 50). De fapt, pare el să spună, nimeni nu pleacă, niciodată, nicăieri, căci nimeni nu se poate desprinde de magnetismul special pe care, în viață ca și în cărți, acesta îl exercită. Întreaga povestire e, în felul ei, o glosă și un răspuns la un poem mai vechi al aceluiași Ion Mureșan, , dedicat chiar lui Alexandru Vlad: „Zgură deasupra cărților - cântă și tu -/ «Zgură deasupra cărților»/ iar osul frunților intrat ca un cuțit de piatră între file.// Iu-hu, iu-hu legile
Cu supușenie, Scardanelli by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3735_a_5060]
-
inconsecvențe ori tot soiul de bizarerii. Pentru editori, observațiile lui puteau deveni un coșmar. Nici cea mai îngrijită ediție critică nu ieșea cu fața curată din investigațiile lui savante. În definitiv, articolele lui din ultimii ani de viață sunt niște glose filologice și istorice, privilegiind detaliul în detrimentul ansamblului și lexicul în detrimentul stilului. Este izbitor la el, ca, de altfel, și la Perpessicius, ultimii mohicani ai generației de critici estetici dintre războaie, un pact paradoxal cu biografismul și cu anecdota. Nici unul nu
„Un vestigiu prețios din vremea criticii normale“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3479_a_4804]
-
disparate despre puterea tradiției și a ierarhiilor acolo (orice obiect fiind recomandat, ca în clasamentele ATP, în funcție de locul pe care-l ocupă: de obicei, vinurile oferite de organizatori nu coboară sub poziția a treia). Interesante, la acest nivel, sunt și glosele pe marginea impactului publicității, a cărei eficiență pare a fi una directă: „Mai este și reclama, care în China mi s-a părut mai importantă ca oriunde. Dacă ar fi să dau un sfat unui exportator român de, să zicem
Câinele bătrân și acronimele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3504_a_4829]
-
fideli), ci, în chip mult mai radical, libertatea de a interpreta regulile interacțiunilor sociale”. De aceea, a doua consecință a conștientizării rolului interpretării în societate e înțelegerea naturii convenționale a normelor celor mai stricte. Foarte interesante sunt, în acest sens, glosele lui Pânzaru despre lectura dogmelor religioase și despre interpretabilitatea legilor. Orice caz juridic, remarcă pe bună dreptate teoreticianul, operează, înaintea soluționării, cu o serie de „lecturi” menite să stabilească domeniul de aplicabilitate al legii, justețea încadrării faptului singular sub incidența
Meseria de interpret by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3812_a_5137]
-
Zografi. Și continuă: făcând abstracție de jocul scenic (ale cărui subtilități oferă destule piste pentru a sugera antifraza), cum putem interpreta diferența dintre noblețea conținutului și caracterul ignobil al lui Richard, cel care își asumă fără vreun scrupul acest conținut? Glosele și digresiunile sunt pasionante, Zografi dându-le un aer de improvizație controlată. Nu mă opresc asupra lor din motive de spațiu. Rețin doar concluzia operațională: între „filmul acțiunii”, pe care-l vedem dinafară, și „filmul personal”, care ar reprezenta perspectiva
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
secundar de trimiteri pentru notele lor, care sunt semnalate prin punerea între paranteze a indicelui și sunt grupate în substațialul capitol Note. Traduceri de la finalul lucrării. Acesta însumează nu mai puțin de 71 de pagini, ceea ce spune multe despre complexitatea gloselor pe marginea operei lui Augustin Bunea, prin intermediul cărora un text vechi de mai bine de 100 de ani este redat cititorului și, mai ales, specialistului de azi. Astfel înfățișată, monografia lui Augustin Bunea devine un dublu document: 1) al unei
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
suită de reflecții asupra scrisului: întreaga poveste despre Constantin și Cristina ar fi o încercare epică de a elucida o obsesie auctorială cât se poate de vagă: problema dispariției, a volatilizării, a ieșirii din lume. De aici o pletoră de glose legate de stil: primei fraze a cărții îi este, aici, în acest interviu, reconstituită arheologia aproape muzicală. Iată o porțiune din acest „sit”: „Apoi a venit o noapte în care am scris: «El a ieșit din casă, a făcut douăzeci
Ezitările artistului la tinerețe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3181_a_4506]
-
rodnic în timp. Multe dintre prejudecățile și reticențele moștenite de un trecut istoric frământat au putut fi înfruntate și depășite în familiile noastre mixte, pași importanți spre mai buna cunoaștere și înțelegere a „celuilalt” au fost făcuți prin traduceri și glose critice reciproce, s-au născut și consolidat nu puține prietenii frumoase și durabile. La ora antologărilor, de pildă ale poeziei tipărite în cele trei limbi în paginile „Echinox”-ului, se poate constata, pe de altă parte, în ce măsură fiecare parcelă culturală
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
franceze. Ne aflăm, de fapt, în fața unei premiere: Ion Pop, Ioan Pop-Curșeu și Mircea Martin au realizat o adevărată ediție critică în românește, consultând manuscrisele lui Benjamin Fondane - prin bunăvoința lui Michel Carassou, deținătorul arhivei scriitorului - și adăugând variantele și glosele pe care editorii francezi le-au lăsat deoparte. Așadar, pe lângă impecabila traducere a textului francez stabilit de ediția din 1947, cititorul român are acces și la toate ezitările, sinuozitățile, revenirile și dubiile lui Fundoianu în legătură cu acest ultim text. Adaosul sporește
Fondane testamentar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3351_a_4676]
-
-se cu acribie de umplerea acestui gol, prefațatorul să contribuie, fără să vrea, la perpetuarea vechiului reflex: atât de bine contextualizate (inclusiv cu referințe de dată foarte recentă), studiile dedicate poeziei și romanului să nu mai lase loc de alte glose. În plus, trebuie să recunoaștem că micro-sintezele au, prin natură, un potențial de atracție mai redus decât studiile de caz despre opera sau viața unor autori (mai ales când ultimele sunt scrise așa cum sunt, cu mână de romancier). Esențiale sub
Mozaic existențial by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3031_a_4356]
-
prezența unei reflecții despre cititor, pericolul e de a începe să crezi că și virgulele sau punctele de suspensie sunt tot invocații oblice ale tipologiei vreunui lector... E și motivul pentru care multe dintre comentariile lui Ioan Fărmuș par simple glose despre modernitatea unor opere etichetate deja, cu vârf și îndesat, de critica anterioară, drept moderne. Scăpat din mână în plasa cu ochiuri largi ale generalităților, discursul critic al lui Fărmuș cochetează, la fiecare pas, cu tautologia. Greu de combătut, de
Cititorul omniprezent by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3246_a_4571]
-
lui Leonardo da Vinci găsește sugestii despre "unitatea creatoare a spiritului". Nu este exclus ca din acest brainstorming juvenil să se fi întrupat, la un deceniu și ceva după, originalul Eseu asupra poeziei lui Ion Barbu, cu bogate "rezervații" de glose glossolalice. Cum nimic nu iese din zona de control a inteligenței asociative 6, poetul îmbracă benevol cămașă de fo(a)rță7 a pînzei de paianjen și își pune "tautofoniile" sub semnul lui Arachne. Să fie aici o revelație a unei
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/15025_a_16350]
-
erudiția". La fel de categoric se arată în privința satirei de care s-a făcut atâta caz (e citată iarăși Zoe D. Bușulenga), noul monografist observând, pe bună dreptate, că mai propriu lui Creangă îi este umorul și încă într-o formă pură. Glosele lui sunt și pe această temă de ținut minte. Humuleșteanul râdea de semeni, cum râdea de sine. El nu credea în vinovăția oamenilor. Râsul lui nu pedepsește, e "petrecere pe seama limitelor naturii omenești, care sunt în primul rând limite proprii
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
sînt pe moarte, temîndu-mă că nu-i mai pot vedea data viitoare. Și în teatru e la fel. Ce n-ai văzut astăzi, nu mai poți vedea." Mai rețin, din colajul pe care l-am ,fabricat" pentru săptămîna asta, o glosă despre nesăbuință - cronica Luminiței Marcu la cartea lui Mark Lilla, Spiritul nesăbuit. Intelectualii în politică, și cîteva strategii pentru ,desțelenirea" culturii independente, amănunțite de Oana Radu și Corina Șuteu, implicate în proiectele internaționale ale ECUMEST-ului. În fine, ies tiptil
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11106_a_12431]
-
cu o structură inconfundabilă și ca idee morală, ca posibil obstacol în aspirația către o altă realitate, oricare ar fi natura acesteia. Gîndită ca imagine accidentală, relevată în pozitiv/negativ prin fracturarea blocului de piatră, lucrarea lui Bochiș este o glosă pe marginea codurilor culturale, a structurării amorfului prin actul gîndirii, a latențelor expresive care se cer activate. Noii veniți în ediția 2005, adică Denisa Curte, Alexandru Lupu și Ștefan Călărășanu, au asigurat componenta dinamică a ediției, aducînd forme care, deși
Un spațiu al contrariilor - simpozionul de la Baia Mare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11123_a_12448]