194 matches
-
pot fi apărate două obiective importante În același timp. Dar despre toate astea vor vorbi la noapte. Cred că nu ești deloc obosit după o mie de kilometri pe cal. - Nicidecum. Am șaisprezece ani de povestit. Asta ia ceva timp. - Glumețule! zâmbi Oană. Va trebui să-mi explici de ce ai pornit la drum tocmai acum, când granițele Moldovei se Închid În fața unei primejdii uriașe. - Să nu-mi spui că granițele au rămas deschise pentru mine... - Nu ești departe de adevăr. - M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ce poruncesc? Înseamnă că tatăl tău vedea viitorul? - Cam așa ceva. I se Întâmplă adeseori. Dar mai mult când e vorba de măria ta. - Știi că a dispărut... - Da. Văd că asta devine o a doua pasiune a lui. Dispare. - Ești glumeț. - Sunt, de necaz. Sau ca să evit tonul tragic. Cred că totul e o chestiune de ton. Sau de culoare. Același lucru poate fi privit Într-o infinitate de feluri. Această pădure, chiar poate fi pictată ca o pădure pustie, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
a spus. Noi nu am întrebat unde. Dar pentru toți era limpede: nu din motive de incapacitate a fost dat el afară, ci, așa cum spuneam noi în șoaptă, „tipul era de mult apt pentru lagărul de concentrare“. Unii se dădeau glumeți, fără să recolteze cine știe ce râsete: „Un nebun ca el - locul lui e în lagăr!“. Careva știa: „E o sectă care nu face așa ceva. De-aia au și fost interziși: Martorii lui Iehova“. Așa vorbeam noi, cu toate că nici unul nu știa exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
s-a întâmplat mai târziu, după ce se scursese un an? - cărămida care îl căuta de mult i-a nimerit capul. S-a vorbit de o încăierare în orașul vechi, aproape de biserica sfântul Lambert. Apoi s-a mai spus că un glumeț pe nume Franz Witte și-ar fi celebrat dansul pe capotele acoperite de zăpadă ale mașinilor parcate foarte aproape una de alta pe Königsallee, pe Opeluri, Borgwarduri, Mercedesuri, pe Volkswagenuri cocoșate. Deoarece însă dansatorul se înălța în salturi ușoare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Cum a fost zborul? — Timpul a fost favorabil, nu am avut probleme. —Trebuia să te sun eu, dar mi-ai luat-o înainte. Am vrut să-ți spun c-ai uitat ceva la mine. —Ce? — Ghici. Inima. —Du-te măi, glumețule. N-ai uitat-o la mine. Cine știe pe unde ai lăsat-o. — Hai, spune-mi, că mă faci curios. —Fotografiile de la Sinaia peste care ne-am uitat aici. — Ți le-am adus ție. —Le-ai lăsat și pe-ale
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
am epuizat toate metodele obișnuite de cercetare. Se opri să-și dreagă vocea și, cerându-și scuze, își tamponă gura cu o batistă. — Ezit să vă sugerez asta, Herr și Frau Steininger, și vă rog să nu mă credeți un glumeț, dar când obișnuitul s-a dovedit inutil, atunci cu siguranță nu poate fi nici un rău în a recurge la neobișnuit. — Eu credeam că de-asta am apelat la dumneavoastră din capul locului, zise Hildegard pe un ton înțepat. Obișnuitul, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
vă faceți testamentul, nu? — Am venit să fac o fundație. — Sunteți și filantrop, pe deasupra... Bravo, domnule Frunza! În ce domeniu? — Balet. — Pot să vă pun o întrebare mai personală? — Nu vă sfiiți, la notar vii ca la popă. Sunteți și glumeț, pe deasupra, îmi place de dumneavoastră. Păcat că ne-am cunoscut atât de târziu. Ce voiam să vă ntreb: sunteți evreu sau homosexual? Sau amândouă? — De unde și până unde? se miră, pe bune, Lionel. — O fundație pentru balet... — Sunt român. — Așa
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
pipăi mirosi vedea mototoli, bucăți bucățele, să rupi totul, așa, totul, scrâșnind, țopăind, fericit, să dai foc: cenușă, praf, aer, țircus. Ca și cum ar fiadevărat, oho, dacă toți toate totul chiar ar exista, dacă dacă dacă. scamatorul, paiața, masca, mimul. Cinicul, glumețul arogant, înghițitorul de săbii și dezastre, impasibil, cu marele lui cap ras, de consul roman. Dacă ar exista, dacă dacă dacă, dacă el și ei ar exista, acum, când îi vede, îi revede, îi visează, fără chef, ca de obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
spectaculoase. Dar după aceea? Ar trebui să înțeleagă realitatea, concretul. Adică, relativul. Profeții agățați de ideal devin, devin... știți ce vreau să spun. Unde e diavolul? În călugării ăștia încăpățânați, fixați pe o obsesie? Sau în reversul lor, mulțimea adaptabilă, glumeții nepăsători? — Nu știu. Nu-s teolog, nici psiholog, nici ideolog. Sunt olog, ologul ologilor, stimată patrulă. Lasă-mă să dorm, să dorm și să tac. — Înlocuiește și tovarășul Ianuli pe cineva? Mitul, iluzia, utopia? Sau misterul, conspirația? Ce dracu’ înlocuiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
pe cine cauți. Te duc cu alaiul, până la ușă. Sau, dacă sunt în zi bună, încep să strige, de jos, de la intrare. „Hee, Gino! Ginooo, ieși la geam, fă! A venitără boieru’...“ N-ai să rătăcești, nici o grijă. Domnul Vancea, glumețul, nu înțelegea gluma, ca să vezi. Dorea o conversație serioasă, avea de cerut sfaturi. — Știi, pe acolo, lângă școală... Într-un bloc mai vechi. Un prieten. Adică nu, nu prieten. O cunoștință. O veche cunoștință a fratelui meu. Domnul profesor s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Și gluma, bineînțeles. E ca noi, ne-a făcut după asemănarea lui, nu? Așa că eu sunt de partea doamnei aceleia care te intrigă. — Moartea! Minciuna, gluma, acomodarea. Indiferența, improvizațiile supraviețuirii, Adică, Moartea, Moartea. Mde, eu sunt alături de anonimii care supraviețuiesc. Glumeții schimbători și sceptici nu-mi sunt dușmani. Dar n-au drept să depună la proces!...Pierd calitatea de martori, simpaticii dumitale. Așa scrie în Coran. Acești glumeți care fac cu ochiul pierd calitatea de martori în justiție. Așa scrie, doctore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Indiferența, improvizațiile supraviețuirii, Adică, Moartea, Moartea. Mde, eu sunt alături de anonimii care supraviețuiesc. Glumeții schimbători și sceptici nu-mi sunt dușmani. Dar n-au drept să depună la proces!...Pierd calitatea de martori, simpaticii dumitale. Așa scrie în Coran. Acești glumeți care fac cu ochiul pierd calitatea de martori în justiție. Așa scrie, doctore, scrie în carte. — Mă rog, cărțile nu sunt perfecte, nici lectorii nu sunt. Dacă așa scrie, vom cere o erată. Nu-i strică sacrului Coran puțin umor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
grăsuț, cu un ochi de sticlă. Își ascunde gaura sub ochelari, dar are un ochi desticlă, degeaba se ascunde. Glumeț altfel... la doctori e important, să știi. Gluma, jumate de leac. Că leacurile, cine știe... Dar nu mai reușește nici glumețul ăla de doctor de nebuni. M-am molipsit, asta e, boală rea, molipsire. Bătrânul Tizian s-a molipsit de murdăriile voastre. Când să atingă suta, l-au atins vremurile. Moare marele Tizian! Așa scrie la carte, moare Tiziano Vecellio. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
în felul ei: madame Aspasie se subția, madame Cleo se îngroșa, madame Lise zâmbea grațios. Apoi apăru și Michel, tatăl Irinei, căpitan pensionar. Era gros, cu cărarea în mijloc, cu gușa proeminentă prin gulerul tare răsfrânt. Râdea și făcea pe glumețul, și cucoanele întrerupeau ciripind: "Vai, cum spui, Michel! Uiți că suntem și noi de față! Noi, femeile!" Totul era ridicol și amuzant. Nu înțelegeam nimic, zâmbeam și aprobam. Toți vorbeau laolaltă și nimeni nu înțelegea ce spune celălalt. Păreau mai
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
rămas uimiți. Nu trebuiră prea multe și profunde investigații, să se afle adevărul. Anume, că, Duru Dorin, fusese acela care efectuase înlocuirea, și, că, faptul reprezenta câștigul, de către respectivul, al unui pariu, pus,în urmă cu câteva zile, de către câțiva glumeți ai străzii aceleia. La începutul săptămânii se înregistrase al șaselea caz de sinucidere,în rândurile locatarilor străzii. Toți cei în cauză, trecuseră pe altă lume, prin spânzurare. Și nu-i spânzurase nimeni, din cine știe care anume cauză. Se spânzuraseră singuri-singurei, din
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
această materie, a avut un profesor care le-a insuflat băieților dragostea de fizică iar liceul îl făcuse la real, având ca diriginte chiar pe profesorul de fizică. Acesta era exigent dar în același timp un tip de treabă și glumeț. Cum intra în clasă, spunea: - Bonjour mes élèves! -Bonjour camarade professeur! răspundeau toți într-un cor. - Ce mai faceți măi, dromaderilor? Toată clasa era în vervă, nu vedeai pe niciunul trist, chiar dacă unii nu învățaseră lecția. Parcă l-auzeai: - Ia
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
are forma unui elefant memoria convergența amintirilor, înțepenește într-un prelung țiuit. aici sunt eu, acolo ești tu, noi, unde suntem? priviri confuze... cocoșii din tablă, de pe acoperiș, scârțâie din ce în ce mai tare, în bătăile vântului. numai bostanii adăpostesc lumina, iar jack glumețul se plimbă și astăzi pe aleea dintre rai și iad. femeia taie dovleacul, bărbatul dorește să facă sex, singurul eveniment sigur: poemul a fost ciopârțit de secure. versuri-schije străpung inima haosului; tăcerea sângerează; între noi un drum fragmentat de reproșuri
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
cele din urmă se opriră în dreptul unei căsuțe modeste, pe frontispiciul căreia se vedea înscris cu cifre romane anul 1798. Să nu te-aștepți cumva să intri într-un palat ca-n o mie și una de nopți! îl preveni glumeț Felicia, scoțând din buzunar o cheie și descuind cu siguranță portița veche și ruginită de metal, care străjuia casa și curtea. La Sibiu Victor rămase trei săptămâni încheiate, făcând bine cunoștință cu mama Feliciei, o femeie cumsecade și înțeleaptă, îmbătrânită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
la New York. Eu nu sunt agent 00. Eu sunt Prâslea, știi, fiul cel mic al împăratului. Cel care avea în grădină un măr fermecat care făcea mere de aur. Eu nu știu să lupt decât cu zmeii cei răi. Ce glumeț ești, agent 00! Săracul Prâslea nu mai putu spune nimic, deoarece era dotat cu o mulțime de mecanisme. El luă un mecanism care avea un buton roșu pe care îl apăsă, și îl tot apăsă și, în timp ce el apăsa, o
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
replicat. El izbucni în râs. — Te-ai prins. Te-am sunat de la un telefon public. Te-au sâcâit reporterii? M-am uitat cu atenție la partenerul meu. Părea relaxat, dar surescitat pe dinăuntru, și-și pusese din nou masca de glumeț. M-am ascuns. Tu? — A venit pe la mine Bevo Means și m-a-ntrebat ce-am simțit atunci. I-am răspuns că n-aș vrea să am parte de așa ceva în fiecare zi. Am arătat spre clădire. — Ai vorbit cu vreunul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
trebuie să rămână impersonală, ca aceea dintre doctor și pacient. Altfel... se pot ridica sentimente nepotrivite. Cu accent pe „ridica“. Du Maurier aruncă o privire timidă, piezișă, să vadă dacă acest double entendre fusese apreciat. Henry știa că, În grupul glumeților de la Punch, avea reputația de a rosti des asemenea vorbe de spirit decoltate, dar lui nu Îi erau adresate decât rareori. Zâmbi rezervat și spuse: Aud că locuința lui Leighton are o intrare specială, laterală, pentru modele, ceea ce seamănă puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
sta mult pe banca aceea, gândindu-mă că poate mama are nevoie de ajutor, deși pe-acolo lumea se purta pașnic, iar unii oameni, chiar dacă n-ar fi vrut să se comporte pașnic, nici nu prea aveau încotro, pentru că niște glumeți le puseseră cătușe la mâini. Dar era distractiv acolo, deoarece mulți, fiind probabil prieteni foarte buni, se legaseră unul de altul, tot cu niște cătușe, și eu abia așteptam să ajung acasă, ca să le arat băieților mei din cartier acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
autenticitatea. Este vorba de cazul polițistului care a umplut, mai zilele trecute, presa lumii. Eroul a pornit în lume ca ofițer în poliția de frontieră. Însă, ceva neprevăzut, a intervenit, pe parcurs. S-a dovenit, faptic, cum ar zice un glumeț, că, pălăria a fost mai mare decăt s-ar fi cuvenit să fie, pentru capul domnului erou. Primii câțiva ani i-a mers bine de tot. Era convins și el, erau convinsi, deopotrivă, colegii și superiorii, că este acolo unde
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Cât am fost plecați, am ținut un jurnal și, chiar și când l-am citit pentru prima dată, mi-am dat seama cât de multe goluri avea. N-am fost niciodată, nici unul dintre noi, atât de degajați sau atât de glumeți. Nu spuneam lucrurile așa cum trebuie tot timpul, sau măcar un sfert din timp. Nu scrie nimic în el despre cât de nedreaptă putea fi Clio uneori sau despre cât de ușor putea minți oamenii dacă credea că e mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
stofă neagră al țăranului. Lăzi cu mere galbene, suspecte. Pe talgerul de zinc cădeau prune vineții. O broboadă aplecată peste buchetul de morcovi. Tejghea albă, halate albe în jurul calupurilor de brânză albă : degete umede, înroșite, învelite în buburuze brânzoase. Guralivi glumeți, învârtind în jurul cântarelor mari mâini noduroase. O găsiră greu : pipăia morcovii, țelina, contempla îndelung, fără să vadă, ca și cum s-ar fi rugat unor sfinți, chipurile țăranilor. Bulbi bolovănoși de corali, ca niște creiere astrale : conopidele. Printre boturile bocancilor, saci prăfoși
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]