411 matches
-
marchează momentul decisiv al cristalizării unei poetici vizionare, așezată sub semnul privirii lăuntrice. Strict tehnic, proba apartenenței poetului la această paradigmă este recursul la metafora revelatoare, transferată în acest scop din regimul pur retoric într-un plan fundamental, ontologic și gnoseologic. Poetica vizionară eminesciană - demonstrează P. - iradiază dincolo de limitele veacului său, prelungindu-și influența până la Ion Barbu. Schimbarea radicală în sfera relațiilor eu poetic - lume o va aduce în lirica românească abia „infrarealismul” barbian. După război, revoluția barbiană va fi desăvârșită
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
opereze cu „sentimentul participativ”, adică printr-o aprofundare empatică. Pentru autoare, a-l înțelege pe Eminescu înseamnă participare la „sensul prezent” al Frumosului. Pe urmele lui Platon, Nietzsche și Heidegger, eseista vorbește de esența divină a poeziei. Conferind mitului funcție gnoseologică intercesivă, ca stadiu al legăturii inconștientului cu „recunoașterea conștientă”, cu ajutorul teoriilor psihologiei abisale jungiene și ale hermeneuticii heideggeriene, autoarea caută „sensul poetic” al tensiunii din valoarea etică a frumosului și a binelui atunci când vorbește despre „politeia” eminesciană. Planul empiric social-politic
PALEOLOGU-MATTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
al lui Dostoievski: valorile ontologice ale iubirii active și ale nevoii de ideal (probleme legate de existența cosmică, istorică și umană, de transcendent), valorile etice ale credinței, considerate de romancier nu teologal, ci filosofic (normele morale - conștiința, fericirea, binele), valorile gnoseologice, care pun problema răului instaurat în gândirea reflexivă ca rezultat al „conștiinței sfâșiate” (cunoaștere rațională și intuitivă), în sfârșit, valorile estetice ale paradigmei dostoievskiene, întemeiată pe echivalența frumos-Hristos- ideal (specificul artei ca fenomen al conștiinței). Două subcapitole ale cărții analizează
KOVÁCS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287723_a_289052]
-
și să se analizeze profund pe sine. În sistemul de referință al lui M. Ion Barbu ilustrează - la fel ca Lautréamont, Mallarmé sau Rimbaud - un caz, sărind peste etape în înțelegerea și practicarea poeziei. Opera este abordată dintr-un unghi gnoseologic, analiza concentrându-se asupra modurilor în care funcționează actul cunoașterii poetice. Secțiunile fundamentale ale cărții sugerează convergent imaginea unui poet-pelerin, angajat în explorarea resurselor poeziei. Logica speculativă nu coincide însă cu cronologia reală a scrierilor barbiene, unde hermetismul este etapa
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
psihologii devoționale căreia i-ar scăpa miza relației apofatice cu Dumnezeu 4. Dacă Occidentul a adoptat un apofatism esențialist, recunoscând diferența ontologică dintre Dumnezeu și creație, aceasta se datorează în primul rând contribuției Părinților capadocieni, constrânși să adopte un „pesimism gnoseologic” (Vladimir Lossky) destul de radical în controversa cu arianul Eunomie. Sunt la fel de nejustificate afirmațiile cu privire la figurile importante ale teologiei latine - Augustin, Toma d’Aquino sau Bonaventura. Nicăieri în scrierile lor nu putem găsi o minimalizare a „contextului existențial” al cunoașterii teologice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care gânditorul le-a surprins, reflectând asupra sensurilor unor eresuri locale. La rândul lui, sistemul metafizic construit de poet vădește o mare anvergură imagistică și acordă o încredere deosebită puterii sugestive a metaforei, folosită frecvent și învestită cu o funcție gnoseologică principală. A ocupat în cadrul grupării de la „Gândirea” o poziție aparte (întruchipând o „stângă” a acesteia, după cum a ținut să precizeze, adică o aripă nonconformistă, neliniștită, iscoditoare, înclinată spre abateri de la linia strict tradiționalist-ortodoxistă). Dacă interesul pentru arhaitate, primitivism, practici magice
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
metaforic, singurul în stare, după autor, să aproximeze misterele și să cheme spiritul la creație culturală; dar creația nu dă niciodată o reprezentare integral adecvată a realității, tocmai din cauza acțiunii ei particularizante (Cenzura transcendentă). Creația culturală suferă așadar o interdicție gnoseologică, o „cenzură transcendentă”. O exercită demiurgul însuși, care - explică filosoful - a făurit lumea din emisii infime ale naturii sale atotputernice și nemărginite, „diferențialele divine”, totdeauna necomplete, fiindcă altfel ar risca să creeze o făptură cu însușirile sale și să se
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
poetului în cuvânt și se amplifică lirica autoreflexivă (Ulise). Autorul distingea metafora „plasticizantă” de cea „revelatoare”, căreia avea să-i acorde preferință. Aceasta din urmă implică - după el - un sâmbure „mitic”, o frântură de „poveste”, fiindcă e rodul unei crize gnoseologice și nu o poate aminti, fără a schița o narație a ei. Lirica lui B. conține, drept urmare, întotdeauna, ecouri epice îndepărtate, istorisește experiențe existențiale, sub formă de „basm” sau parabolă, lăsând dicțiunii principala funcție metaforică și reducând la minimum descripția
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
copilăriei și adolescenței autorului, cuprinde bogate și sugestive informații asupra mediului său de formație, familial și intelectual. Romanul postum Luntrea lui Caron are stângăcii de poet aventurat pe tărâmul prozei, dar reușește să intereseze datorită stăruitoarelor analogii mitice evocate. Lirism gnoseologic, lirismul lui Blaga se constituie din aspirația spiritului său la cunoașterea totală. Descoperind pretutindeni în lume numai taine nedezlegate, ciudățenii (sensul vechi, slavon), adică minuni, poetul este un miraculat. El a dat de cu vreme de izvoarele propriei poezii, pe
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
acțiune. Încheiem aici incursiunea în teoria cunoașterii și epistemologie, pe care am făcut-o pentru a evidenția câteva lucruri importante pentru demersul nostru. Abordarea integrată a curriculumului nu este altceva decât reflectarea - în curriculum - a unor evoluții semnificative de natură gnoseologică și epistemologică. Curriculumul integrat nu este o apariție întâmplătoare sau o modă, așa cum ne-ar putea face să credem diversitatea și omniprezența discursurilor pe această temă, ci un pas rațional, solid fundamentat. În partea a doua a lucrării ne vom
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
inanimate, În cele raționale și iraționale) și că Duhul Sfânt nu este absent, căci sfânta, preafericita și desăvârșita Treime este nedespărțită”. El Îl amendează pe Origen printr-o piruetă ingenioasă: teoria din Peri archon se situa, am văzut, pe plan gnoseologic (deși nu rupt de ontologie). Atanasie face amendamentele din unghi dogmatic, trinitar. El se așază nu În perspectiva creaturilor, ci În perspectiva Treimii. Iată desfășurarea Întregului raționament! Dacă totul a fost făcut prin Fiul (Ioan 1,3), atunci cum se
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
decât aceea a exegeților care au descris-o ca pe o pseudoștiință, o pseudoreligie, o pseudoartă, o gândire prelogică. Luând în considerare unele științe pozitive și umaniste, ca fizica, astronomia, biologia și psihologia, care oferă „o bună motivație ontologică și gnoseologică gândirii magice tradiționale”, autorul are de examinat un fenomen vast, deloc ușor de definit și interpretat, ale cărui limite „se pierd între faldurile înșelătoare ale unui cosmos necunoscut și, deopotrivă, în adâncurile întunecoase ale eului”. Cu o impresionantă bibliografie, străină
AVRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285504_a_286833]
-
civilizație)-fizic (natură), om-lume, cinste- ipocrizie, bărbat-femeie etc. Construcția aforismelor este binară, cu raționamente dispuse paralel, simetric, concentric ori în trepte (succesiv). Această construcție servește ciocnirii secvențelor, reliefării ideii. Fundamentul, dar și finalitatea aforismelor sunt, după cum se vede, de natură gnoseologică și morală. Cunoscând defectele lumii, individul superior își ia măsuri de securitate, nu se iluzionează, nu va fi un dezarmat. Am întocmit, din curiozitate, o listă a noțiunilor morale aflate în opoziție în cele peste două sute de maxime și le-
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
gloriei, postmortem de tip fairplay: magnitudine, măiestrie, moderație, afabilitate, afecțiune, atenție, sinceritate, solidaritate, sobrietate, obediență, ordine, onoare, noblețe, necesitate, naturalețe, educator, eficient, rațional, reciproc, receptiv, inițiere, ideal, iubire, energie, elevare, esență. Imaginarul sportiv este o problemă a cunoașterii, o problemă gnoseologică referitoare la raportul dintre subiect, ego și obiect, alter ego, se pune problema reprezentării, din perspectiva constelațiilor de convingeri, valori, metode împărtășite de membrii unei comunități date, cu privire la motricitatea estetică și la victorie. Prin activitatea motrice organizată estetic se creează
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Mai este ceva de spus: am căzut, dragilor, în ambuscada propriilor retorici, în ceea ce am strigat două cincinale și mai bine despre Ion Iliescu; dreptu-i că am spus numai adevăruri: cred și azi că, istoric și cum doriți (ontologic și gnoseologic) a fost lovitura de stat, au fost teroriștii o închipuire, au fost mineriadele o realitate, a fost progromul de la Târgu Mureș la fel. Pe toate astea le-am auzit buimac cum mi le-a reamintit convingător un sibian trăitor la
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
culturale europene cele mai cunoscute. Prin strategiile narative, destul de comune, romancierul Încearcă să repopuleze cu misterios memoria receptorului, spălată de o excesivă informație tehnicistă; s-o incite către Întrebări anxioase și s-o readucă la starea de dilemă existențială și gnoseologică. Miza cărții e importantă, după cum se poate lesne constata. Numai rezolvarea „narativă“ pare mai puțin profundă. Dar nu cumva literatura romanescă a viitorului nu poate exista decât traversând acest pliu aliterar când emitentul de text este Înlocuit de computer? Autenticitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
mai mici și un car. Drumul cunoașterii, constituit ca topos al devenirii spirituale, parcurs de Dănilă, are trei etape: etapa cunoașterii senzoriale sau empirice, redată prin motivul trocurilor dezavantajoase, etapa cunoașterii intuitive, soldată cu deschiderea ochiului intuiției, și etapa cunoașterii gnoseologice, asociată cu motivul probelor inițiatice. În prima etapă a drumului cunoașterii, Dănilă nu știe să facă diferența între calitate și cantitate, aproape și departe, bine și rău, adevărat și fals, concret și abstract, esență și aparență, deci între categoriile temporale
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
cadă în car deodată. Trebi de-a lui Dănilă Prepeleac!...Bocănește el cât bocănește, când brrr! Cade copacul peste car de-l sfarâmă și peste boi de-i ucide.”. Acesta este momentul hotărâtor care-l va înscrie pe drumul cunoașterii gnoseologice, unde va trebui sa probeze ceea ce deprinsese: să facă diferența între minciună și adevăr, bine și rău, cantitate și calitate, concret și abstract, esență și aparență, dar, mai mult decât atât, să știe să le valorifice în situațiile în care
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
ceea ce deprinsese: să facă diferența între minciună și adevăr, bine și rău, cantitate și calitate, concret și abstract, esență și aparență, dar, mai mult decât atât, să știe să le valorifice în situațiile în care viața îl pune. Etapa cunoașterii gnoseologice este redată prin motivul probelor trecute, transpuse într-o evoluție labirintică declanșată de ispita de a pactiza cu diavolul. Prin cuplul creativ „cauză-efect”, omul timpurilor trecute a început să își pună întrebări asupra provenienței celor pe care le observă în jurul
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
bogat”, i se contrapune o nouă provocare născută din predestinarea da a fi “cel dăruit de Dumnezeu”. El nu putea fi abandonat în “lucrarea diabolică a pierderii sufletului” și este supus unor noi încercări ale vieții. Înaintea începerii traseului cunoașterii gnoseologice, este reamintită etapa cunoașterii la care ajunsese: “tot bogatu i minteos și tânărul frumos”. Dănilă mai prinsese acum la minte. În etapa descrierii motivului probelor inițiatice, Dănilă valorifică întreaga experiență de viață. În prima probă, cea în care iapa trebuia
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
Pentru tipul de dezvoltare extensivă, variantele sunt ineficiente și parțial eficiente, numai în cazul în care retribuția orară este constantă sau crește mai lent decât productivitatea muncii și înzestrarea tehnică a muncii. 8.2. Modelarea alocării resurselor în proiecte Funcția gnoseologică a modelării matematice se realizează prin punerea în evidență a influenței diferiților factori analizați asupra fenomenului cercetat, prin determinarea influenței fiecăruia și prin stabilirea gradului de interacțiune și interșanjabilitate dintre aceștia. Concentrarea unor importante resurse materiale, umane și financiare pentru
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
ghicitură” (1Cor. 13,12). Din perspectiva eticii intelectuale, Deslușirea Tainei ne oferă o superbă lecție de modestie: excelența începe acolo unde începi să ai curajul de a te recunoaște înfrânt. Faptul de-a admite - împreună cu Părinții Capadocieni - condiționarea oricărui proiect gnoseologic poate avea un binefăcător efect tonic. Din agonia epistemologiilor recente reiese figura intelectuală a incertitudinii. Într-o generoasă panoramă a revelațiilor filozofice oferite de modernitatea târzie, Pr. Nicolae Steinhardt jubila în marginea acestei evidențe: „axiomele nu se pot demonstra, simultaneitate
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în situațiile cele mai umile, implică o ruptură majoră de planuri (lume/Viață). Într-un eseu celebru despre cele „Patru principii ale fenomenologiei” (1990), Michel Henry a demontat blocajul ontologic (teza despre „identitatea de esență” dintre apariție și ființă), cel gnoseologic (reductibilitatea fenomenalității la intuiție, fie ea și categorială), cel ontic (fenomenologia ca descripție a „lucrurilor însele”) sau donologic („câtă reducție, atâta donație”). M. Henry crede că formele de manifestare intramundane (pentru care trupul înseamnă doar un suport al calităților sensibile
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
complexă asupra științei, cât și un instrument de progres științific. Prin acest demers critic, se verifică valabilitatea cunoștințelor din acest domeniu (logos) și nivelul de cunoaștere științifică (episteme), avându-se în vedere cele trei mari întrebări: Ce este cunoașterea (întrebarea gnoseologică)? Cum este ea constituită sau creată (întrebarea metodologică)? Cum se poate aprecia valoarea sau validitatea sa (întrebarea etică)? Tocmai de aceea, unificarea conceptuală între epistemologie și constructivism devine tot mai necesară în domeniul securității și apărării comune europene, făcându-se
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
logos) și a domeniului cunoașterii (episteme). Această definiție, propusă de Piaget în lucrarea amintită mai sus, are marele merit de a desprinde trei mari întrebări despre legitimitatea cunoștințelor pentru a elabora rațional comportamentele cognitive și sociale: Ce este cunoașterea (întrebarea gnoseologică)? Cum este ea constituită sau creată (întrebarea metodologică)? Cum se poate aprecia valoarea sau validitatea sa (întrebarea etică)? Aceste trei întrebări au obținut răspunsuri diferite potrivit culturilor la care ele s-au referit și în concordanță cu ideile gânditorilor care
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]