411 matches
-
se mai știe că principial se poate lua contact cu realitatea obiectivă: într-un mod, prin cunoaștere, în alt mod, prin trăire. Dar nici substanța, nici obiectul, nici conceptul, nici esența nu permit cunoașterea realității externe. Realitatea externă presupune condiția gnoseologică a universului, iar universul semnifică însăși această realitate externă, realizată sub semnul spațio-temporalității. Din punct de vedere ontologic - nu din perspectiva cunoașteriii -, universul implică totalitatea corpurilor și puterilor care transgresează capacitatea subiectului cunoscător (ființa umană). Astfel, din subiect cunoscător, ființa
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Chiar dacă se distanțează net de această poziție, Broch recunoaște că Nietzsche are dreptate să adopte decadența valorilor ca o cheie de boltă pentru înțelegerea crizei contemporane, reproșându-i în schimb faptul că a răsturnat pur și simplu, cu "scepticismul său gnoseologic", vechile valori și că nu a știut să creeze altele noi. Nietzsche ar fi rămas în interiorul unui orizont "izomorf" în raport cu cel tradițional, așadar nu ar fi ieșit cu adevărat din perspectiva valorilor pe care avea de gând să le critice
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
este presupusă în mod naturalist, ființa nu apare imediat manifestă, luându-și așadar ca punct de plecare alternativ cunoașterea, al cărei primat este teoretizat în "gnoseologie". Având în vedere caracterul eterogen și excendent al ființei față de cunoaștere, filozofiile cu organizare gnoseologică nu pot întemeia experiența sau faptul de a se manifesta al ființei în actul cunoașterii, ci trebuie să o presupună ca fiind dată. În general, acestea ajung s-o interpreteze în mod subreptice ca receptivitate sau construcție: receptivitate față de o
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
atribuie, pe de altă parte, lui E. Lovinescu meritul esențial de a se fi situat - evident, de pe „poziții strict liberal-burgheze” - în categorică opoziție cu tradiționalismul retrograd, mistic, obscurantist, cu ideologiile și mișcările politice de dreapta. O sensibilă lărgire de perspectivă gnoseologică și un considerabil spor de suplețe interpretativă învederează paginile din Eseuri (1968; Premiul revistei „Viața românească”), unde T. abordează mai ales ideile estetice și viziunea asupra existenței din operele unor scriitori români și străini, analizează creația lui Mihai Eminescu, Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
prin analogie cu cea a cunoașterii (Kallos și Roth, 1968), astfel încât purtătorii materiali ai valorilor apar obiectele, fenomenele, situațiile, prin semnificațiile lor axiologice. Același obiect poate fi purtător al mai multor valori și poate fi, de asemenea, obiect ontologic sau gnoseologic, în funcțiede modalitățile de însușire a lumii de către om (subiect epistemic, subiect axiologic etc.). O atare rezolvare se referă însă la evaluarea, la valorizarea realității înconjurătoare, și nu la valori ca principii de sine stătătoare. Desigur, raportul dintre valorizare și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Cercetări experimentale mai noi (vezi Petty și Wegener, 1998; Baron și Byrne, 2000) arată că alături de fenomenul de asimilare distorsionată (biased assimilation), adică perceperea informațiilor care contravin atitudinii noastre ca fiind mai puțin valide și credibile și supralicitarea ca valoare gnoseologică a celor concordante, atunci când subiecții sunt expuși la asemenea informații „amestecate” (suportive și nesuportive, cum se mai numesc), apare și polarizarea atitudinală. Argumentele pro și contra unei atitudini pe care o avem sunt astfel evaluate și manipulate de mintea noastră
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Aceeași noțiune poate fi fin același timp și generala și concretă și colectivă și independenta și pozitiva, dar nu poate fi în același timp și concreta și abstractă sau și individuala și generală. Dacă din punctul de vedere al procesului gnoseologic, toate noțiunile sunt punctul de vedere al structurii logice, toate noțiunile se împart, după sfera lor, în individuale și generale, iar după conținutul lor, în concrete și abstracte 30. Gândirea poate opera fie asupra sferei noțiunilor, fie asupra conținutului lor
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
și generale, iar după conținutul lor, în concrete și abstracte 30. Gândirea poate opera fie asupra sferei noțiunilor, fie asupra conținutului lor. Principalele operații asupra sferei noțiunilor sunt generalizarea și specificarea, respectiv clasificarea și diviziunea. Generalizarea nu este numai operația gnoseologică prin oare se formează sfera noțiunilor ci și operația logică prin care se poate extinde aceasta sferă. Specificarea este operația logică prin care se poate restrânge sfera noțiunilor. Generalizarea gnoseologică este dialectic legată de abstractizare iar generalizarea logică este dialectic
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
specificarea, respectiv clasificarea și diviziunea. Generalizarea nu este numai operația gnoseologică prin oare se formează sfera noțiunilor ci și operația logică prin care se poate extinde aceasta sferă. Specificarea este operația logică prin care se poate restrânge sfera noțiunilor. Generalizarea gnoseologică este dialectic legată de abstractizare iar generalizarea logică este dialectic legata de specificare. Generalizarea și specificarea sunt operații logice care nu se aplică niciodată sferei unei singure noțiuni, ci sferelor unui lanț de noțiuni supra și subordonate. 30 H.Wald
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
evitarea repetițiilor. 57 Alexandru Graur, Lucia Vald, "Scurtă istorie a lingvisticii", Editura Didactică și Pedagogica», București, 1977, p.5. 39 În lingvistica veche indiană, în cercetarea limbilor s-a pus accentul asupra raportului dintre limbă și realitate, afirmându-se rolul gnoseologic "instrumentalist" al cuvântului 58. Gramaticii din vechea Indie au dovedit un remarcabil simț al analizei, au folosit metode foarte precise de descriere, care au fost luate ca model de chinezi și arabi, iar la sfârșitul secolului al XVIII-lea și
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
în cursul automatizării și amplificării formelor de limbaj, iar limbajul se modifică progresiv, pe măsură ce se dezvoltă gândirea. O dată automatizate în forma și substanța lor corectă, legăturile verbale permit gândirii să se miște mai ușor, într-un sistem ierarhic de valori gnoseologice bine definite și stabile. „Zestrea” lingvistică ou oare copilul vine la școală o constituie limba vorbită învățată exclusiv prin mijloace auditive. În școală se pune problema dezvoltării limbii materne, a perfecționării posibilităților de exprimare spre a se apropia tot mai
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
pe care spiritul le "întinde că pe o plasă peste realitate" și că numai simbolurile pe care le inventează sufletul permit atingerea adevărului ultim al omului, numai sufletul poate exprima fluxul a ceea ce se trăiește, al realului-no-raționalului, de unde și transcendență gnoseologica a românului, pentru că "românul este produsul sufletului, nu al spiritului"89. Cioran spune că melancolia, plictisul, a fost însăși starea de grație care a dat naștere scrisului sau, dar nu ne spune daca scrie cu plăcere, e atât de alunecos
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
arta figurativă (care produce forme noi bidimensionale, exclusiv imaginare). Ceea ce se poate urmări mai târziu în practica romană este, consider, exact linia de interpretare deschisă de Platon, de refacere a legăturii dintre reprezentare și memorie, fapt văzut drept: ... o activitate gnoseologică a conștiinței în întregime orientate spre cunoașterea Ideilor, care este în fond o recunoaștere și care presupune o ανάμνησις (Menon 81 a sqq.), o reminiscență prealabilă. Cât privește imaginarul propriu-zis, fiind produsul revărsării non-ființei în conștiință [prin rememorare
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
nu mai puțin de 56 de metafore terminologice, prin adăugarea de trăsături conceptuale, în terminologia engleză, panromanică: canal alveolar, canal deferent, canal ionic, canal tarsian etc. Metafora specializată are referință generală asupra a trei niveluri care se condiționează reciproc: nivelul gnoseologic (al teoriei cunoașterii); nivelul conceptual; nivelul semiologic (caracter de cod și informație). În știință, metafora specializată (conceptual și terminologic) implică operații eterogene structural/ metodologic, dintre care "formarea conceptelor, definirea termenilor, explicarea modelelor" (D. Rovența-Frumușani, 1994: 75) al căror rol este
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
stabili relații sintagmatice exterioare prin care să consolideze unitatea cognitivă (la nivel referențial) printr-o formă redundantă din punct de vedere lingvistic (cf. Hipoglicemia este nivelul scăzut al glucozei. Suferă de hipoglicemie.). Orice mutație semantică ilustrează rolul referenților - la nivel gnoseologic și influența raporturilor asociative asupra constituirii semnificațiilor reale ale semnelor - la nivel lingvistic. Capitolul VII Studii interdisciplinare de terminologie. Transferul metaforic VII.1. Conceptul de interdisciplinaritate în limbajele specializate Studiile de specialitate realizate pe tema interdisciplinarității (T. Augsburg, 2005; S.N.
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cu finalități precise, cu o mare varietate de intenții, depășind limitele stricte ale unui sistem terminologic normativ, prin inserția în vocabularul activ, în publicistică, literatură. Unii cercetători, printre care am aminti pe Richard Thaler, pornind de la aserțiunea corespondențelor dintre modelul gnoseologic și teoriile economice avansau ipoteza că științele economice - ca ramură a psihologiei - ar trebui integrate în sfera psihologiei maselor. Termenii economici/ constructe metaforice comune cu logica și filozofia. În baza terminologiei aparținând logicii și filozofiei, limbajul economic organizează paradigmele de
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
semnalizate, în parte, chiar construite de proprietățile formale ale discursului.“ (Rodica Zafiu, Narațiune și poezie) Viziunea poetică numește nucleul generativ al imaginarului poetic, modul propriu de reprezentare a „subiectului“ și a „obiectului“ liric. Viziunea poetică nu preexistă poeziei ca element gnoseologic, ci devine idee „poetizată“ („idee emoțională“, cum o numea Titu Maiorescu), nod de semnificații formulate explicit (Nu credeam să învăț a muri vreodată. - M. Eminescu; Eu cred că veșnicia s a născut la sat. - L. Blaga etc.) sau doar sugerate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și să se analizeze profund pe sine. În sistemul de referință al lui M. Ion Barbu ilustrează - la fel ca Lautréamont, Mallarmé sau Rimbaud - un caz, sărind peste etape în înțelegerea și practicarea poeziei. Opera este abordată dintr-un unghi gnoseologic, analiza concentrându-se asupra modurilor în care funcționează actul cunoașterii poetice. Secțiunile fundamentale ale cărții sugerează convergent imaginea unui poet-pelerin, angajat în explorarea resurselor poeziei. Logica speculativă nu coincide însă cu cronologia reală a scrierilor barbiene, unde hermetismul este etapa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
o realitate oarecare, fiind definit ca „lucru observat care permite să se tragă concluzii cu privire la existența sau la adevărul unui alt lucru de care este legat” (Le Robert 1996). Dicționarele de filosofie și logică pun accentul pe dimensiunea ontologică și gnoseologică a semnului înțeles ca „formă materială dotată cu semnificație sau care ajută la precizarea semnificației” (Enescu). Din perspectivă psihologică semnul face apel la inteligență fiind un element sensibil care permite cunoașterea sau recunoașterea unui lucru. Semnul exprimă o idee sau
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
ascuns); 3. spaima de moarte, frica, sunt micșorate de realizările omului, de împlinirile sale prin care dă un semn vieții (De ce-aș fi trist). Accepțiuni ale divinității în creația lui Arghezi: 1. religioasă, în sensul unui panteism popular; 2. gnoseologică Dumnezeu se identifică cu adevărul absolut; 3. etică morală, înțelegând prin ea voința de bine, adevăr și frumos; 4. estetică Dumnezeu este visul din toate cel mai frumos, perfecțiunea (Eugen Simion). Testament Scriitor proteic, Tudor Arghezi a publicat manifestul literar
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu câte un vers din prima strofă, iar ultima strofă reproduce în formă inversă prima strofă. Scrisă într-un stil gnomic, Glossă e o meditație filosofică, în care distingem paradoxul, antiteza, echilibrul clasic în compoziție și stil, exprimarea unor adevăruri gnoseologice și etice. Poezia fascinează prin tonalitatea romantică, atitudinea satirică, formulări populare, invective ("mișei", "nătărăii"), conjunctive populare ("să feri"), epitete ("recea cumpănă"), metafore ("cumpăna gândirii"), expresii populare ("de-ai fi cu stea în frunte"), stil clasic, armonios, clar, de o mare
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sinelui și ale devenirii, în Dreptul la timp. Fiind "jumătate lucru, jumătate timp", cuvântul permite prelungirea ființei în atemporalitate. Sentimentele și stările de spirit se fac vizibile; imaginea devine emblemă, iar sentimentele pot fi vizualizate prin "necuvinte", care au "o bază gnoseologică și antologică". "Lupta cu cinci elemente antiterestre" devine o luptă a celor cinci simțuri, în timp ce un lucru trece în opusul lui, prin trecerea cuvântului în necuvânt. În prima parte a creaței nichita-stănesciene remarcăm o stare de jubilație în fața spectacolului lumii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
din epocă spre întemeierea unei "științe a ideilor", al cărei scop era cel de a devoala resursele ultime ale cunoașterii umane. Conceptul a primit, poate mai repede decât era de așteptat, o semnificație total diferită, fiind "deturnat" de la scopul său gnoseologic înspre unul cu încărcătură politică. Ulterior, vreme de două secole, ideologia și-a metamorfozat sensurile pe o cale a gândirii desfășurate într-o dublă direcție: una care viza cunoașterea și o alta ce avea drept obiect de studiu dominația. Chiar
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acest domeniu. Este, poate, momentul pentru a specifica sensul primar pe care îl confer ideologiei. Nu este vorba despre unul strict științific, după cum nu este vorba, în mod necesar, despre unul strict politic. Întrucât conceptul a cuprins, prin extensie, semnificația gnoseologică, dar și pe aceea politică, demersul pe care îl propun, acela de evidențiere a valențelor sale epistemologice, tinde să le îmbine. În această direcție, conceptul de ideologie joacă un profund rol socio-cultural și devine inseparabil de problemele generate de cunoașterea
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
mod necesar, dintr-o teorie a cunoașterii, totuși ele se află într-o relație de dependență specifică 359. Astfel, așa cum, spre exemplu, teoria politică a conservatorismului anglo-saxon este dependentă de teoria cunoașterii aparținând empirismului clasic 360, mai exact de scepticismul gnoseologic al acesteia (pentru a folosi o sintagmă popperiană), tot așa teoriei politice a autoritarismului îi poate fi detectat drept corelat epistemologic încrederea în existența unor surse ultime ale cunoașterii, fie că acestea se regăsesc în experiență, rațiune sau tradiție. De
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]