204 matches
-
este un sistem de operare bazat pe Linux pentru computerele personale, servere și netbook-uri. Rudă apropiată a sistemului de operare Debian GNU/Linux, este ușor de instalat și folosit, des actualizat și neîngrădit de restricții legale. Ubuntu este sponsorizat de Canonical Ltd., o companie privată fondată de antreprenorul sud-african Mark Shuttleworth. Numele sistemului de operare provine din limba zulusă, unde „ubuntu” este
Ubuntu () [Corola-website/Science/299215_a_300544]
-
StarOffice". Sun Microsystems a achiziționat StarDivision. Următoarea versiune de StarOffice, versiunea 5.2, a fost lansată în august 1999, ca software gratuit (nu și opensource). Pe 19 iulie, Sun Microsystems anunța că face codul sursă public pentru descărcare sub licența GNU Lesser General Public și sub Sun Industry Standards Source License (SISSL), cu intenția de a realiza un pachet de software de birotică opensource bazat pe StarOffice și realizat cu ajutorul unei comunități opensource. Proiectul avea să se numească "OpenOffice.org" iar
OpenOffice.org () [Corola-website/Science/297177_a_298506]
-
de tip ZIP, în interiorul acestora aflându-se, printre altele, mai multe fișiere XML: De când Microsoft s-a reorientat pe folosirea formatului Office OpenXML în Office 2007, Novell a realizat un convertor de Office OpenXML pentru OpenOffice.org sub licențele BSD, GNU GPL și LGPL. Novell va face o cerere de includere a acestui cod în OpenOffice.org. Acest cod ar permite OpenOffice.org să poată deschide documentele scrise în formatul Microsoft OpenXML (cu extensia DOCX). Această facilitate a fost introdusă în
OpenOffice.org () [Corola-website/Science/297177_a_298506]
-
folosește interfețe precis definite prin limbajul UNO IDL. OpenOffice.org semăna foarte mult cu StarOffice în primele versiuni (cele de pe ramura 1.0), fapt ce îl făcea să arate mai ciudat pe alte sisteme decât Windows, în mod special pe GNU/Linux și Solaris. Următoarea ramură (1.1.x) s-a axat pe crearea unui look cât mai specific fiecărei platforme, prin schimbarea graficelor și comportamentului aplicației astfel încât să semene cât mai mult cu cele specifice platformei de lucru. Astfel, Sun
OpenOffice.org () [Corola-website/Science/297177_a_298506]
-
date centralizată, este folosit în ziua de astăzi în scenarii de utilizator unic, cum ar fi fișierele de configurare și scripturile de automatizare pentru un server. RCS este publicat sub licență GPL și este considerat software liber. Este un proiect GNU, și nu mai este dezvoltat activ din 1995. Ultima versiune a programului este versiunea 5.7. Este înglobat într-o serie de aplicații wiki cum ar fi TWiki.
Revision Control System () [Corola-website/Science/320600_a_321929]
-
apare întotdeauna înaintea expresiei. Expresiile pot să cuprindă wildcards. Elementele expresiilor sunt separate prin spații goale, și sunt evaluate de la stânga la dreapta. Pot să conțină elemente logice precum AND (-a) și OR (-o). Comanda find după cum este implementată în GNU findutils are un număr adițional de caracteristici suplimentare care nu sunt specificate în POSIX. find . -name 'm*' Comanda caută fișiere care încep cu litera m în directorul curent (reprezentat de . ) și sub acesta. În versiunile noi, directorul poate fi omis
Find () [Corola-website/Science/320123_a_321452]
-
da performanță, dar pentru costul unui setup considerabil și complexitate de administrare. Când este optimizată pentru mărime, inreaga librărie SQLite cu toate opțiunile activate este mai mică de 225KiO (după măsurarea pe un ix86 folosind utilitarul "size" de pe pachetul compliator GNU). Opțiunile nenecesare pot fi dezactivate în timpul compilarii pentru a reduce mai mult mărimea librării până sub 170KiO (dacă se dorește). Majoritatea altor motoare de baze de date SQL sunt mult mai mari decât atât. IBM se lăuda că motorul de
SQLite () [Corola-website/Science/312952_a_314281]
-
permisiuni de acces root fără a schimba utilizatorul curent. În cazul unui mediu grafic de tip Gnome sau KDE, unele programe deschid o fereastră care cere o parolă "root" înainte de efectuarea unei operații. În Linux, comandă este implementată în pachetul GNU coreutils. șu [opțiuni] utilizator Dacă utilizatorul nu este specificat, se înțelege implicit că este vorba despre utilizatorul "root". Dintre opțiunile cele mai des folosite amintim: john@localhost:~$ șu O comandă înrudită este comandă sudo. Spre deosebire de șu, sudo folosește parolă utilizatorului
Su (Unix) () [Corola-website/Science/320476_a_321805]
-
UNIX au un grup de utilizatori wheel cărora li se permite invocarea comenzii șu root.. Un asemenea grup nu este întotdeauna o idee bună, întrucat cineva ar putea foarte simplu să preia controlul contului unui utilizator din acest grup. Versiunea GNU a comenzii șu nu implementează grupul "wheel".
Su (Unix) () [Corola-website/Science/320476_a_321805]
-
sunt vulcani activi. Kilimanjaro este o atracție turistică deosebită, fiind cel mai înalt vârf din Africa. Anual este vizitat de mii de turiști. În vestul acestor munți se întinde Parcul Național Serengeti, recunoscut pentru migrația anuală a milioane de animale: gnu, lei, leoparzi, elefanți, rinoceri și bivoli. În apropierea parcului se află Pasul Olduvai, unde au fost descoperite cele mai vechi artefacte și fosile animale aparținând familiei Hominidae. Alte descoperiri arheologice importante s-au realizat în zona Cascadei Kalambo, la granița
Geografia Tanzaniei () [Corola-website/Science/302917_a_304246]
-
accesul expediției printr-o zonă dificilă și chiar încearcă să ucidă un rinocer, încercare eșuată și care îl face să piardă un pariu. Pentru a asigura hrana grupului, britanicul și boșimanul vânează o serie de ierbivore specifice, printre care antilope gnu și oryx, dar și un furnicar care îi salvează pe savanți de la inaniție. Savanții englezi Savanții ruși Boșimanii
Aventurile a trei ruși și trei englezi în Africa Australă () [Corola-website/Science/321306_a_322635]
-
în special pentru scenariile în care este nevoie de prelucrări de date de volum mare care generează multe accesări simultane. poate fi utilizat gratuit. Este un sistem de administrare de baze de date distribuit sub termenii licenței General Public License (GNU). CUBRID este mai rapid decât alte alternative populare din domeniu, deoarece este proiectat și optimizat pentru website-uri cu trafic foarte intens. Folosind CUBRID, nu mai există problema creșterii rapide a dimensiunii datelor și a scalabilității. Arhitectura sa multi-proces și implementarea
CUBRID () [Corola-website/Science/319875_a_321204]
-
3, care include numeroase funcționalități, ca de exemplu: [[CUBRID#feat 1|Note (1):]] Only CUBRID and Oracle provide unlimited size BLOB/CLOB feature. CUBRID are licențe diferite pentru motorul serverului și interfețe. Motorul serverului adoptă o licență [[Licența Publică Generală GNU|GPL v2.0]] sau mai nouă. Interfețele [[API]] sunt distribuite sub licență [[BSD|Berkeley Software Distribution]] în care nu există nici o obligație de publicare a lucrărilor derivate. Motivul adoptării a doua sisteme de licențe diferite este acela de a nu
CUBRID () [Corola-website/Science/319875_a_321204]
-
sunt deseori prezentați că precursorii limbajului Perl, sintaxa "s / / /" prezentată mai jos a fost preluată în Perl fiind introdusă original în editorul ed. Limbajul șed nu are variabile, iar structurile de control sunt primitive. Totuși, limbajul este considerat Turing-complete. Varianta GNU a limbajului șed adaugă o serie nouă de elemente de limbaj. Cea mai bine cunoscută este modificarea pe loc a fișierelor text folosind rezultatul rulării programului. Această facilitate a fost mai tarziu preluată și de versiunea șed din BSD. În
Sed () [Corola-website/Science/302902_a_304231]
-
exemplu poate fi folosită în loc de Notă: "șed -i" suprascrie fișierul original "Super-sed" este o versiune extinsă a șed, care include suport pentru expresii regulate în formatul definit în Perl. O altă variantă de șed este "minised". Aceasta este precursoare versiunii GNU șed. Are avantajul că este foarte rapidă și consumă puțină memorie, fiind astfel ideală pentru sistemele embedded. Următorul exemplu arată o utilizare tipică a șed, opțiunea "-e" indică faptul că urmează o expresie șed: "s" de la începutul expresiei înseamnă substituție
Sed () [Corola-website/Science/302902_a_304231]
-
este un interpretor de comenzi Unix scris inițial de către Brian Fox de la Fundația pentru Software Liber pentru Proiectul GNU. Numele este un acronim, un joc de cuvinte și o descriere. Că acronim, vine de la "Bourne-again shell", referindu-se la obiectivul său că înlocuitor liber pentru Bourne shell. Că joc de cuvinte, exprimă acest obiectiv într-o formă ce sună
Bash () [Corola-website/Science/317902_a_319231]
-
Richard Matthew Stallman (n. 16 martie 1953, Manhattan, New York, SUA) cunoscut și ca "rms", este un programator american și un activist pentru software liber. În septembrie 1983 lansează Proiectul GNU orientat către dezvoltarea unui sistem de operare liber compatibil cu UNIX, el a fost inițiatorul și organizatorul principal în cadrul proiectului. Odată cu lansarea Proiectului GNU el inițiază mișcarea pentru software liber, iar în octombrie 1985 creează Free Software Foundation. R. Stallman
Richard Stallman () [Corola-website/Science/297935_a_299264]
-
rms", este un programator american și un activist pentru software liber. În septembrie 1983 lansează Proiectul GNU orientat către dezvoltarea unui sistem de operare liber compatibil cu UNIX, el a fost inițiatorul și organizatorul principal în cadrul proiectului. Odată cu lansarea Proiectului GNU el inițiază mișcarea pentru software liber, iar în octombrie 1985 creează Free Software Foundation. R. Stallman a fost unul din pionerii conceptului de copyleft și unul din autorii a mai multor licențe copyleft, inclusiv Licența Publică Generală GNU, care este
Richard Stallman () [Corola-website/Science/297935_a_299264]
-
lansarea Proiectului GNU el inițiază mișcarea pentru software liber, iar în octombrie 1985 creează Free Software Foundation. R. Stallman a fost unul din pionerii conceptului de copyleft și unul din autorii a mai multor licențe copyleft, inclusiv Licența Publică Generală GNU, care este cea mai răspândită licență pentru software liber. Începând cu mijlocul anilor '90 el își petrece cea mai mare parte a timpului pentru promovarea software-lui liber. Stallman este creatorul și dezvoltatorul mai multor programe larg răspândite cum ar fi
Richard Stallman () [Corola-website/Science/297935_a_299264]
-
mai răspândită licență pentru software liber. Începând cu mijlocul anilor '90 el își petrece cea mai mare parte a timpului pentru promovarea software-lui liber. Stallman este creatorul și dezvoltatorul mai multor programe larg răspândite cum ar fi Emacs, GCC și GNU Debbuger. El este unul din cofondatorii Ligii pentru Libertatea Programării în 1989. A urmat programul extrașcolar Columbia Science Honors Program - destinat copiilor supradotați. Relatările foștilor colegi îi conturează un portret care îl plasează în sfera unei tulburări comportamentale numită în
Richard Stallman () [Corola-website/Science/297935_a_299264]
-
patru ani în doar două semestre. Pe data de 27 septembrie 1983, pe grupul de știri net.unix-wizards apărea un mesaj prin care cineva care semna RMS anunța că a început să scrie un sistem de operare compatibil UNIX, numit GNU, pe care îl oferă liber oricui vrea să-l folosească. În 1985, Stallman publică GNU Manifesto, apoi înființează Free Software Foundation iar în 1989 inventează Licența Publică Generală GNU și popularizează termenul copyleft.
Richard Stallman () [Corola-website/Science/297935_a_299264]
-
știri net.unix-wizards apărea un mesaj prin care cineva care semna RMS anunța că a început să scrie un sistem de operare compatibil UNIX, numit GNU, pe care îl oferă liber oricui vrea să-l folosească. În 1985, Stallman publică GNU Manifesto, apoi înființează Free Software Foundation iar în 1989 inventează Licența Publică Generală GNU și popularizează termenul copyleft.
Richard Stallman () [Corola-website/Science/297935_a_299264]
-
a început să scrie un sistem de operare compatibil UNIX, numit GNU, pe care îl oferă liber oricui vrea să-l folosească. În 1985, Stallman publică GNU Manifesto, apoi înființează Free Software Foundation iar în 1989 inventează Licența Publică Generală GNU și popularizează termenul copyleft.
Richard Stallman () [Corola-website/Science/297935_a_299264]
-
dezvoltare vine în contrast cu cea folosită pentru Linux (un sistem de operare similar, dar mai bine cunoscut), unde nucleul este dezvoltat de o echipă de dezvoltatori, utilitarele din spațiul utilizator și aplicațiile sunt dezvoltate de alte echipe (cum ar fi proiectul GNU), iar apoi toate acestea sunt împachetate împreună și publicate de alte echipe sub formă de distribuții Linux. Ca sistem de operare, FreeBSD este privit în general ca fiind foarte fiabil și robust, iar dintre sistemele de operare ce raportează la
FreeBSD () [Corola-website/Science/296559_a_297888]
-
timpul de funcționare de la ultima inițializare a sistemului (uptime) , FreeBSD este cea mai populară alegere dintre sistemele de operare libere afișate în lista Netcraft a primelor 50 de servere web cu cel mai lung uptime (uptime în unele versiuni de GNU/Linux nu poate fi calculat). Un uptime lung indică de asemenea faptul că nu au fost necesare actualizări ale nucleului sistemului de operare, pentru că instalarea unui nou nucleu implică reinițializarea sistemului și rescrierea de la zero a contorului sistemului. Dezvoltarea inițială
FreeBSD () [Corola-website/Science/296559_a_297888]