176 matches
-
Microtus agrestis"), șoarecele gulerat ("Apodemus flavicollis"), chițcan pitic ("Sorex minutus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"); Pești cu specii de: scobar ("Chondrostoma nasus"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis petenyi"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Leuciscus cephalus"), porcușor ("Gobio gobio"), beldiță ("Alburnoides bipunctatus") sau mântuș ("Lota lota"). Parcul adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice); din speciile: acvilă-țipătoare-mică
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
a lui Herman ("Testudo hermanni beottgeri"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina")), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina") sau broască râioasă verde ("Bufo viridis"); Pești cu specii de: zglăvoacă ("Cottus gobio"), țigănuș ("Umbra krameri"), avat ("Aspius aspius"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis petenyi"), porcușor de nisip ("Gobio kessleri"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), fâsă mare ("Cobitis elongata"), fusar ("Zingel zingel") sau țipar ("Misgurnus fossilis"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes
Divici - Pojejena () [Corola-website/Science/325759_a_327088]
-
năpârca ("Anguis fragilis"), salamandra ("Salamandra salamandra"), triton carpatic ("Triturus montadoni"), broasca-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"), broasca-râioasă-verde ("Bufo viridis"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"); Pești: lostrița ("Hucho hucho"), lipan ("Thymallus thymallus"), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), porcușorul de văd ("Gobio uranoscopus") zglăvoc ("Cottus gobio"), zglăvoaca pestrița ("Cottus coecilopus"), păstrăv de apă dulce ("Salmo trutta fario"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), clean dungat ("Leuciscus souffia"), scobar ("Chondrostoma nasus"); Nevertebrate (gândaci, cărăbuși, fluturi): cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica), croitorul de fag ("Rosalia alpina"), un gândac din specia "Pseudogaurotina excellens
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: patru specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus") râs ("Lynx lynx") și vidra de râu ("Lutra lutra"); zglăvoacă (un pește din specia "Cottus gobio"); ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata" aflată pe lista roșie a IUCN și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); precum și un coleopter din specia "Lucanus cervus" (rădașcă). Alte specii de mamifere, reptile, amfibieni, pești și gastropode semnalate în arealul
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică), printre care trei mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus") și râs ("Lynx lynx"); două specii de pești: zglăvoaca ("Cottus gobio") și mreana vânata ("Barbus meridionalis"); și doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata") și tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"). Printre plantele protejate enumerate în aceeași anexă se află și o specie rară de clopoțel de munte ("Campanula serrata
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
floră sălbatică); printre care două mamifere: ursul brun ("Ursus arctos") și vidra de rău ("Lutra lutra"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); opt specii de pești: avat ("Aspius aspius"), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), zglăvoaca ("Cotus gobio"), porcușor de văd ("Gobio uranoscopus"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"), clean dungat ("Leuciscus souffia"), dunăriță ("Sabanejewia aurata") și fusar ("Zingel streber"); precum și nevertebrate: croitorul alpin ("Rosalia alpina"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum"); precum și trei specii de cărăbuși ("Cărăbuș
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
ciocârlan ("Galerida cristata"); Reptile și amfibieni: năpârcă ("Anguis fragilis"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni" - specie endemică aflată pe lista roșie a IUCN, broasca-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"); Pești cu specii de: păstrăv ("Salmo trutta fario"), clean ("Leuciscus cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), zglăvoacă ("Cotus gobio" și "Cotus poecilopus"), moioagă ("Barbus meridionalis petenyi") sau porcușor de vad ("Gobio uranoscopus"). Economia zonei (Săcele, Predeal) este bazată pe turism (muzee, case memoriale, biserici, arii protejate, obiective naturale - cascade, canioane), exploatarea și prelucrarea lemnului, creșterea animalelor, valorificarea balastului de
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
incluse pe lista roșie a IUCN) de mamifere: urs brun ("Ursus arctos")), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"); amfibieni, reptile cu specii de: triton cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); precum și un pește din specia "Cottus gobio" (zglăvoacă). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Șindrilița (sit SCI) () [Corola-website/Science/330395_a_331724]
-
salturi acrobatice după ele), amfibieni (broaște), reptile, rar nevertebrate. Peștii consumați sunt în special ciprinide: scobarul ("Chondrostoma nasus"), mreana vânătă ("Barbus petenyi"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), beldița ("Alburnoides bipunctatus"), boișteanul ("Phoxinus phoxinus"), porcușorii ("Gobio"), grindelul ("Barbatula barbatula") etc., apoi zglăvoaca ("Cottus gobio"), lipanul ("Thymallus thymallus"), păstrăvul de munte ("Salmo trutta fario"), oblețul ("Alburnus alburnus"), mihalțul ("Lota lota") ș.a. Îi sclipesc ochii după orice pradă vie și tratează cu desconsiderare mortăciunile. Cu cât înaintează în vârstă, cu atât devine mai răpitor, atacând tâlhărește
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
Zglăvoaca sau zglăvocul (Cottus gobio) este un pește dulcicol, de 6-10 cm lungime (maximal 20 cm), din familia cotidelor. Poate trăi 10 ani. Este răspândit în centrul și nordul Europei, în bazinul Mării Baltice, Oceanului Arctic și al Mării Negre; spre răsărit nu trece de Urali. În
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
și amfibieni: șarpele de apă ("Natrix tessellata"), năpârcă ("Natrix natrix"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca de mlaștină ("Rana arvalis"). Situl adpostește și protejază doi pești din speciiile "Cottus gobio" (zglăvoacă) și "Misgurnus fossilis" (chișcar); precum și doi melci din speciile "Vertigo angustior" și "Vertigo moulinsiana". Vegetația arboricolă a sitului este constituită din specii de: mesteacăn pitic ("Betula nana"), salcie ("Salix pentandra L.") și pâlcuri de arin ("Arinus glutinosa"). La baza
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
alun ("Muscardinus avellanarius"), pârșul comun ("Myoxus glis"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens"), șobolanul de apă de munte ("Arvicola terrestris scherman") - o specie de șoarece endemic pentru țara noastră; Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chiscar de râu ("Eudontomyzon mariae"), precum și "Romanichthys valsanicola", o specie de pește unică în lume, cunoscută de localnici sub denumirea populară de asprete; Amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"); Pești cu specii de: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), păstrăv ("Salmo trutta fario"); Nevertebrate: racul-de-râu ("Astacus astacus"), melci (trei specii unice în lume, semnalate doar în arealul sitului Ciucaș: "Alopia canescens", "Alopia helenae", "Alopia nefasta"), moluște ("Deroceras sturanyi, Deroceras turcicum"), insecte rare ("Pipiza fasciata, Campodea magna, Figites elongatus") sau
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
viață cu ajutorul telemetriei. Peștii adulți ating 12,5 cm lungime totală (10,5 cm fără înotătoare caudală). Longevitatea maximală este de 6 ani (în captivitate), majoritatea peștilor prinși aveau 2-3 ani. Aspretele are un aspect general asemănător cu zglăvoaca ("Cottus gobio"), cu care este adesea confundat. Corpul este alungit, gros și rotunjit (în secțiune aproximativ cilindric) în partea anterioară, comprimat lateral în cea posterioară. Înălțimea maximă a corpului reprezintă 14,2-20,8% din lungimea corpului fără înotătoare caudală, iar grosimea corpului
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
fața dorsală a capului apar formații cornoase asemănătoare, neregulate. Corpul femelelor se dilată puternic în epoca de reproducere, din cauza dezvoltării puternice a ovarelor. La majoritatea femelelor apar de asemenea tuberculi nupțiali, însă foarte reduși. Aspretele se aseamănă cu "zglăvoaca" ("Cottus gobio"), cu care este adesea confundat. În tabelul de mai jos sunt arătate deosebirile dintre aceste 2 specii. Principala diferență constă în faptul că corpul aspretelui este acoperit de solzi aspri la pipăit (de unde și numele de "asprete"), iar cel al
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Vâlsan aspretele trăiește alături de alte specii de pești: beldiță ("Alburnoides bipunctatus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), clean ("Leuciscus cephalus"), grindel ("Barbatula barbatula"), mreană vânătă ("Barbus petenyi"), nisipariță ("Sabanejewia romanica"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zglăvoacă ("Cottus gobio"). Aspretele este extrem de greu de observat chiar și în apă de adâncime mică datorită homocromiei foarte pronunțate a corpului. Este un pește sedentar, cea mai mare parte a timpului exemplarele nu se mișcă deloc sau se deplasează de-a lungul
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Baetis rhodani", însă au dispărut "Ecdynorus venonus", aproape toate plecopterele și trichopterele. "Baetis rhodani" este un indicator biologic important pentru poluarea cu substanțe organice. "Rhithrogena semicolorata", specie care predomină în hrana aspretelui, este un indicator al apelor curate. Zglăvoaca ("Cottus gobio") poate fi consumator de icre și de pui ale aspretelui; aceeași specie, precum și alți bentofagi ca porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus") și mreana vânătă ("Barbus petenyi") pot fi concurenți la hrană. Aspretele poate cădea pradă păsărilor piscivore și peștilor răpitori
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpe de casă ("Natrix natrix"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca verde de pădure ("Rana esculenta"); clean ("Squalius cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), zglăvoc ("Cottus gobio"), moioagă ("Barbus meridionalis petenyi"). Printre speciile de plante care vegetează la nivelul ierburilor se află mai multe rarități floristice (unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992); astfel: bulbuc de munte ("Trollius europaeus
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
natrix"), ivoraș-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria", broasca verde ("Rana esculenta"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), triton cu creastă ("Triturus cristatus"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); și trei specii de pești: zglăvoacă ("Cottus gobio"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus") și chiscarul de râu ("Eudontomyzon mariae"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Văile Brătiei și Brătioarei () [Corola-website/Science/330484_a_331813]
-
viridis"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), năpârca ("Natrix natrix"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), salamandra carpatica ("Triturus montandoni"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"); Pești: mreana vânata ("Barbus meridionalis"), zglăvoaca ("Cotus gobio"), porcușorul de văd ("Gobio uranoscopus"); Nevertebrate: patru specii de fluturi: "Leptidea morsei", "Hypodryas maturna", "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru), "Lycaena dispar" (fluturașul-purpuriu); precum și un ortopter din specia "Pholidoptera transsylvanica" (cosașul transilvan). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
Zamenis longissimus"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); Pești: mreana vânata (" Barbus meridionalis petenyi"), zglăvoaca ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata bulgarica") și chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Nevertebrate (răci, gândaci, greieri, fluturi): racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), cosaș ("Isophya stysi") și cinci specii de fluturi ("Hypodryas maturna, Euphydryas
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
Această familie cuprinde mai mult de 300 de specii, grupate în 70 genuri. Cele mai multe specii sunt răspândite în mările temperate, iar câteva în apele dulci. În apele dulci din România trăiește un singur gen, "Cottus", cu 3 specii, zglăvoaca ("Cottus gobio"), zglăvoaca răsăriteană ("Cottus poecilopus") și zglăvoaca transilvăneană ("Cottus transsilvaniae"). În apele dulci din Republica Moldova trăiesc 3 specii, zglăvoaca, zglăvoaca răsăriteană și zglăvoaca baltică ("Cottus microstomus").
Cotide () [Corola-website/Science/335094_a_336423]
-
ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), salamandra de foc (Salamandra salamandra), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo") și brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"); Pești din speciile: zglăvoacă ("Cottus gobio"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis petenyi"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Nevertebrate protejate semnalate în arealul sitului: gândacul auriu ("Buprestis splendens"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), un gândac din specia "Pseudogaurotina excellens", cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica") și două
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra salamandra"). Pești din speciile: lipan ("Thymallus thymallus"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis petenyi"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"), scobar ("Chondrostoma nasus"), clean ("Leuciscus cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus") și zglăvoacă ("Cottus gobio"). Nevertebrate (cosași, cărăbuși, fluturi): cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul de munte cu picioare roșii ("Odontopodisma rubripes"), cosașul lui Stys ("Isophya stysi"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), rădașcă ("Lucanus cervus"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), fluturele-tigru ("Callimorpha quadripunctaria"), fluturele de muștar ("Leptidea
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Moldova, Turcia, Germania, dar și în Iran. Este un parazit comun în intestinul ciprinidelor dulcicole, în special la plătică ("Abramis brama"). A fost găsit în intestinul următoarelor specii de pești: "Leuciscus cephalus" (clean), "Leuciscus idus" (văduviță), "Abramis brama" (plătica), "Gobio gobio" (porcușorul comun), "Rutilus rutilus" (babușcă), "Acipenser nudiventris" (viza), "Sander lucioperca" (șalău), "Neogobius melanostomus" (strunghil), "Barbus barbus" (mreană), "Vimba vimba" (morunaș) etc.
Aspidogaster limacoides () [Corola-website/Science/336807_a_338136]