895 matches
-
s-a bucurat că a scăpat de el și și-a văzut de drum.Gigilică Își caută și acum perechea pe site-urile matrimoniale... Toamna, Întotdeauna mă pregătesc asiduu pentru iarnă și-mi umplu cămara cu borcane cu zacuscă, castraveți, gogoșari, ghiveci de legume, zarzavat pentru ciorbe, o salată pe care singură am inventat-o și pe care ar trebui să o Înregistrez la OSIM și, bineînteles, nu uit și gemul de prune pentru că, la toată familia, ne plac clătitele. Castraveții
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
capitol de roman, asta, dacă stăteam numai În fața calculatorului și doar făceam câteva pauze: mesele, telefoanele, dușul, vreo două convorbiri pe messenger și somnul, bineînțeles. A treia zi Îmi fac lista pentru ghiveciul de legume și gem. Las la urmă gogoșarii și salata pe care miam propus s-o fac În weekend. Reușesc, iar, În două zile să fac gemul și ghiveciul: În prima zi, gemul de prune și, În timp ce l-am pus la cuptor, am curățat legumele, am
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
o durere sâcâitoare. „După ce termin cu toate pregătirile o să merg și la stomatolog, săptămâna viitoare”. Parcă mă simt un pic mai bine. Mă uit să văd dacă am oțet și zahăr suficient, boabe de piper, foi de dafin pentru pus gogoșarii. Îmi rămăsese o țelină mare din cele cumpărate pentru ghiveci: o pusesem cu frunzele În lada de jos, de la frigider. A, să nu uit să cumpăr hrean! Am o rețetă trăsnet, de gogosari. După ce Îi curăț, Îi spăl și Îi
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
numai pe fugă ești! Stai liniștită, În pat, nu mai faci nimic. Ne uităm Întâi să vedem dacă ai ceva grav și dacă necesită să mergem la un doctor. - Slavă Domnului, nu am nimic, uite, merg! Mai am de pus gogoșarii și salata aceea bună pentru iarnă care vă place și vouă. - Nu mai faci nimic! Gata! O să merg să-ți cumpăr totul, de gata,! Nouă nu ne mai faci nimic. Dacă nu asculți, acum, chiar nu mai iau nimic de la
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
nimic! Gata! O să merg să-ți cumpăr totul, de gata,! Nouă nu ne mai faci nimic. Dacă nu asculți, acum, chiar nu mai iau nimic de la tine! - Nu, te rog frumos, nu! Vreau să-mi cumperi doar cinci kg de gogoșari, numai pentru mine, atât. Merg cu tine, cu mașina, promit să fiu cuminte! - Chiar nu te doare nimic? - Puțin, coapsa dreaptă și glezna piciorului drept, dar merg, nu vezi? - Ei, cam șchiopătezi! - Îmi trece, mă doare un pic glezna, nu
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
mi le-am pus pe coapsă și gleznă. Când s-a Întors, mi-a adus un buchet de crizanteme aurii pe care mi le-a dat, sărutându-mă pe obraz. - Ți-am cumpărat două borcane de câte cinci kg. cu gogoșari În oțet. De acum Încolo, să nu te mai văd că muncești atâta! - Mulțumesc, dragul mamii! Cred că au costat o groază de bani, păstrez numai un borcan, celălalt Îl iei tu, acasă. Nu cred că sunt la fel de
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
Oase ronțăite, coada unei așchii de cartof prăjit, rana tăiată în resturile de carne învechită, dormind în gelatina sosului sleit, sub protecția obosită a cuțitelor și furculițelor inutile. Și un castron mare, ca un iaz verzui, în care plutesc cozile gogoșarilor, capete de castraveți, gogonele cu burțile sfârtecate. Capetele noastre se aliniază, retezate, în careu, pe masă, printre farfurii și furculițe. Dovleacul răscopt și rumen al Balaurului, cu polii aprinși, sângerii. Efigia prelungă a Regizorului, iarba îngălbenită a bărbii lui mătăsoase
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
și căciuli multiplicând aceleași înghețate vesele chipuri aspre, de turtă arsă. Și-au adus aminte, zăpăciți probabil de ceea ce se întâmpla în jur și cu ei, că o pierduseră pe doamna Hariga. S-au întors s-o caute. Piramide de gogoșari groși, lăcuiți. Mormane de ardei și roșii, printre ochiurile cărora se zărea brațul de grea stofă neagră al țăranului. Lăzi cu mere galbene, suspecte. Pe talgerul de zinc cădeau prune vineții. O broboadă aplecată peste buchetul de morcovi. Tejghea albă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
aș revedea renăscând cândva un copac iluzoriu. Scorburi golite, ca niște ochi măriți și morți, captând Divinitatea Răului, în sfârșit, să lovească falși zei și umanitatea falsificată. Ar reapărea, apoi, cine știe, munții și râurile, pădurile, văile, marea, piramide de gogoșari lăcuiți, coralii bolovănoși ai conopidelor, fețele de turtă arsă ale țăranilor înveseliți de scrâșnetul foilor de varză sau de rânjetul dovlecilor despicați cu barda tăioasă și neagră, tot ceea ce produce natura, din fantezie sau din întâmplare. Mi-aș suporta cu
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
șapte, opt copii sau zece, dar zece copii cu minte nu pot crește un părinte... Tii, și mâncam nuci și porumb fiert ca spartu`, iar mama punea murături. Numa` gogonele uite-așa, cât pumnu`, numa` conopidă trufașă și castraveți orgolioși, gogoșari roșii de emoție și varză de cerea ulei pe ea. Nu era cu bunica atunci, da` tot ulei cerea... Pe lângă niște cârnați... Bă, nu mai sunt părinții, se duce dracu` tradiția și dichisul. Gore Încearcă să revigoreze atmosfera: Las` c-
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
dracu` tradiția și dichisul. Gore Încearcă să revigoreze atmosfera: Las` c-am pus și-acum murături, Sandule, parcă altfel iei toamna În piept când știi că stau murăturile la bidon. Bate vântu`, umbli la castraveți. Dă cu lapoviță, desfaci la gogoșari. Când e cu troiene tragi mai către varză, să duduie caloriferele și să halești la sarmale. Sandu cere Încă un ibric cu țuică, iar Gicu face semn patronului să dea și muzica mai tare. Se mângâie pe piept, se bate
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
mângâie pe piept, se bate pe burtă și strigă: Nu mor caii când vor câinii, Sandule! Da, e drept, numa` că anu` ăsta am pus murături pe din trei. E criză. Și nu e bine. Eu cu castraveții. Gore cu gogoșarii. Tu cu gogonelele. Varza la comun. Subsolu` blocului să trăiască. Da` am o propunere. Gore și Gicu lungesc fețele. Care, Sandule? Facem plantoane la murături, serviciu de gardă, altfel nu se mai poate. Numa` dușmani prin bloc, n-ați văzut
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Sălcii bătrâne străjuiau și se aplecau peste luciul apei, iar prin stufăriș zburau păsări viu colorate. Iazul aparținea C.A.P. Coroiești și era folosit pentru a iriga o imensă gradină de zarzavat. Apropiindu-ne am început să vedem ardei și gogoșari mari și grași, țelină și morcov și, nu în ultimul rând, varză mare cât bostanul. Mai spre vale se află circa un hectar de harbuji și pepeni galbeni ce răspândeau un miros plăcut. Ne-am apropiat de colțul iazului unde
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
noi și scoate dintr-o sacoșă mare un pepene galben cu miros plăcut și un harbuz de vreo șapte-opt kilograme. - Luați și mâncați, că sigur sunteți flămânzi după atâta efort. Apoi tacticos scoate o bucată mare de caș, ardei și gogoșari mari și grași, roșii, ceva morcov frumos și roziu. Mirat, mă uit spre moș Vasile și-l întreb: - Dar morcovul pentru ce l-ați adus? - Păi sunteți cam tineri și vă mai trebuie puțină minte și mai ales experiență în
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
Beșești), Bidilicu (Bidilicești), Bobor (Boborăști), Brozbă (Brozbăești) etc. Notorietatea, în toate planurile, a numelui capitalei romînești a făcut ca toponimul să fie implicat în zicale și calambururi de mare circulație în vorbirea populară, sau chiar să devină nume comun: bucureștean „gogoșar“; șmecher de București; București, punga scuturești; București... să trăiești; în București poți să te pitești, dar în Pitești nu poți să te... bucurești; Fetițe dulci ca-n București...; În Bucureștiul iubit...; București, București, capitala țării ești; cînd ajungi la București
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
zeamă pentru a-i da „față“, culoare, este un element inedit; puriștii nu adaugă decât uleiul în care a fost călit morcovul, acesta din urmă având un gust dulceag prea pronunțat. De asemenea, unii mai pun în ciorba de burtă gogoșar murat, tăiat în șuvițe de mărimea celor de carne; acest adaos este inspirat de rassol ’nik-ul rusesc, care se acrește cu zeamă de murături. În varianta bulgărească (ca și în aceea poloneză, numită flaki) se simte o influență occidentală, italienească
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
acestea se află și o variantă mai complicată a salatei noastre de vinete (numită la ei baklazhanaya ikra, adică echivalentul rusesc al lui caviar d’aubergines, „caviar de vinete“ ), un fel de mâncare cu ulei, făcut din vinete coapte, ardei (gogoșari), roșii, morcovi, ceapă, usturoi... Altfel spus, e chiar zacusca noastră, cea care în fiecare toamnă umple 90% din borcanele țării. Când și unde a apărut termenul zacuscă în limba română? Probabil destul de recent, în vremea ocupației rusești dintre 1806 și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cândva pe la finalul secolului al XIX lea, atunci când zacusca, în sensul de colecție rusească de aperitive, a migrat dinspre bucătăria boierească spre cea târgoveață, înțelesul termenului s-a modificat reducționist, o parte a zacuscăi, și anume amestecul de vinete coapte, gogoșari, ceapă, roșii, usturoi etc., ajungând să monopolizeze sensul cuvântului, excluzând semantic toate celelalte bunătăți pomenite de Mihail Sadoveanu în pasajul prezentat anterior. Zacusca noastră, care ne-a parvenit pe o cale foarte ocolită (de la ruși, care au luat-o de la
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
este pentru tine ca un frate. Un frate mai mare. Foarte mare. Extraordinar de mare. Tocmai acum, când vara secetoasă a trecut, tocmai acum, când era un pic mai bine, Kennedy a murit. Tocmai acum, când lumea și-a pus gogoșari și varză la murat pentru iarnă, Kennedy a murit. Tocmai acum, când colegul tău de clasă și de bancă, Ady Zuckerman a emigrat În Statele Unite, și-ți trimitea de acolo ilustrate cu New York, tocmai acum, Kennedy a murit. În plus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cu morții. Le croiesc paltoanele de scânduri după măsură și gata! - „Zaharia, zic eu, de ce ți-ai retezat mustața?” - „Ca să nu o mai mestec cu mâncarea”, răspunde el cu gândul aiurea. Îl privesc mai îndeaproape: are nasul roșu ca un gogoșar. Sub mustața cu breton, groasă și decolorată, îi rânjesc niște buze ca o rană crudă. Gingiile stâlcite îi sunt însemnate pe alocuri cu câte un dinte strâmb și galben. Când are de spus ceva, își dezlipește buzele, ca să întindă între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
punctat de castelele de pe celălalt mal, minuscule, luminate În oranj. Eram pe tărîmul lui Wagner. Și-am hotărît să mîncăm ceva. Ne-am apucat toți odată să desfacem cu febrilitate pungi, sacoșe, geamantane, au fost scoși cîrnați, cotlete, gogonele, sărmăluțe, gogoșari, cozonaci erau vreo trei care duceau mîncare cunoștințelor din Belgia , tensiunea prin care trecusem ne provocase o foame crîncenă, o foame de Crăciun, și un miros predominant de usturoi a invadat compartimentul. Unde exista și un al optulea pasager, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cu ansamblul „Timișul“, muzică ușoară cu Bogdan Puriș, tombolă și foc de artificii, meniul este alcătuit din: ruladă de porc cu legume, pastramă „Aurora” cu sos de muștar, minișnițel parizian pe canapea de piersici, aspic „Aurora”, caltaboș de casă gelatinat, gogoșari cu pastă de jumări, salată de crudități, filé de șalău „menuiere” cu garnitură de cartofi natur, sarmale bănățene, ruladă de friptură de vițel și porc, gâscă „a la California” cu sos de portocale cu garnitură de salată de cartofi și
Agenda2005-49-05-general11 () [Corola-journal/Journalistic/284457_a_285786]
-
cu fundiță colorată, ba niște dresuri negre și lucioase, până la glezne (bănuiam că se lipeau ca prenadezul de picior, altfel nu le-ar fi zis „colanți“), ba jachete scurte, din imitație de blugi, ba fuste trei sferturi, umflate ca un gogoșar furios, ba câte-un tricou de bumbac cu litere sclipicioase (adus de la sârbi), sub care stătea, cuminte și obligatoriu, sutienul, ba niște bentițe împletite, rotunde, strânse șmecherește în jurul părului. Gloria venise cu toate, mai puțin sutienul. Îi vedeam de departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de tejghea cu V, rostește propoziția Ai un foc?; un alt cumpărător, C1, aflat lângă cel care a produs enunțul supus analizei, dar orientat cu privirea spre o altă direcție decât spre vânzătorul V, rostește propoziția Cât e kilogramul de gogoșari?; de undeva din apropierea celor doi actanți se aude enunțul S-a Întors protagonistul. Conform teoriei pertinenței, dintre toți stimulii perceptibili la momentul enunțului (inclusiv enunțul), interpretul va selecta automat, prin acțiunea unor module specializate, acel stimul care este, În acel
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a introduce o verigă necesară În complexul process al interpretării). Să presupunem că cele patru enunțuri au următoarele forme logice: Cineva Întreabă dacă pepenii sunt dulci. Cineva Întreabă pe altcineva dacă are un foc. Cineva Întreabă cât este kilogramul de gogoșari. Cineva spune că s-a Întors protagonistul. Elementele declanșatoare ale procesului de selectare a celui mai pertinent stimul lingvistic sunt conceptele care intră În structura formei logice. Fiecare concept - În optica lui Sperber și Wilson are trei intrări: a) logică
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]