561 matches
-
că pe derdeluș, are darul (cum altfel?) de a ma întoarce-n demult, în vremea când neobosita, alergăm după frunzele moarte, mă prăbușeam în câte o movila uriașă, fără să mă lovesc și rădeam, rădeam în hohote de copacii, din ce in ce mai golași care se pregăteau pentru iarnă. Rădeam cu tristețe, căci îmi era milă de ei, săracii. Știam ce-i așteaptă. Ici-colo, câte un întârziat pe o bancă. Nu-i pasă de frunze. Nici de cerul de Brumărel, cu câte o sclipire
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346546_a_347875]
-
mesaj al cerului”. El este considerat de cei mai mulți a fi Zeul dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile carpatice, numit și „Logodnicul Păsărilor”, dar și „Cap de Primăvară”. Se povestește despre obiceiurile din această zi, cum în jurul focurilor aprinse pe dealurile golașe din jurul satelor se adunau fete și băieți care discutau, glumeau și cochetau. Spre prânz, fetele coborau în fugă spre sat; fuga în unele părți era denumită „zburătorit”. Fiecare băiat urmărea fata care îi căzuse dragă; dacă o ajungea, urma sărutul
DRAGOBETELE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346610_a_347939]
-
Se-ascund păduri și câmp întins Și triluri de prin crângul verii... Ai chip frumos, atrăgător Ce-n dragoste-ar fi dornic Ai buze pline de amor Care surâd giocondic... Ai păr frumos purtat în plete Curgând pe umerii-ți golași Ce pot așa ușor să-mbete Priviri și gând de-namorați... Tu ai picior de căprioară Vioi și fraged, tineresc Ai umblet suplu de fecioară În mers ce pare îngeresc... Ai tot ce datu-ți-a natura Ai tot ce
STATUIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346728_a_348057]
-
Acasa > Versuri > Farmec > BALADA DUZILOR GOLAȘI Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 264 din 21 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nu mă-ntreba de mi-s agudele mai coapte În dimineața asta cu răcori M-au năpădit omizile azi-noapte Și au chelit toți duzii până-n
BALADA DUZILOR GOLAŞI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355863_a_357192]
-
veșminte verzi, când toamne vin M-au năpădit omizile azi-noapte Și-au injectat toți duzii cu venin Ce tragică-ntâmplare, ce banală Cum un miriapod nevinovat Mi-a pricopsit cu un costum de gală Toți duzii din albastrul meu palat Golașe ramuri pudice surcele Tablou cu dezolanță și candoare Doar violete dude stau pe ele Un doliu pentru vara care moare Referință Bibliografică: Balada duzilor golași / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 264, Anul I, 21 septembrie 2011. Drepturi
BALADA DUZILOR GOLAŞI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355863_a_357192]
-
nevinovat Mi-a pricopsit cu un costum de gală Toți duzii din albastrul meu palat Golașe ramuri pudice surcele Tablou cu dezolanță și candoare Doar violete dude stau pe ele Un doliu pentru vara care moare Referință Bibliografică: Balada duzilor golași / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 264, Anul I, 21 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
BALADA DUZILOR GOLAŞI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355863_a_357192]
-
nedreptate este-n jur, Care nu se poate măsura, Adevărul e fără contur, Doar când și când va lumina! Uneori pumnii îi strâng, Când ajung la supărare, Doar în tăcere pot să strig, Simt cum inima mă doare. Spre stânci golașe m-aș ruga, Spre flori, spre firele de iarbă, Să mă audă poate cineva, Văd că nimeni nu mă-ntreabă. Ar trebui să-mi rup din mine, Bucăți de piele și de mușchi, Să invoc ființele divine, Să fie libere
NEDREPTĂŢI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354813_a_356142]
-
Acasa > Strofe > Valori > BRÂNCUȘIANĂ Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 869 din 18 mai 2013 Toate Articolele Autorului Bat clopotele-n dungă prin orașe, Turnurile se-nclină spre apus, Sub salba rugăciunilor golașe Sufletul rămâne-n piatră un’ l-ai pus. Masa plină de tăceri de-atunci Pe mal de apă a rămas stimgheră, Păsări măiastre o să vină-n lunci, Să le așezi în ochi câte-o himeră. Cioplite fin să le dai
BRÂNCUŞIANĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354897_a_356226]
-
pe buze, s-o respir crezînd Că este clipă ruptă dintr-un gînd În care crește cerul peste munte Dar cerul are crestele cărunte Și se înfige molcom într-un vis Joacă mireasă vie-n paradis Vin stelele Vin stelele, golașe paparude Vii, nestemate, fragede și ude Dansînd bezmetic Dansînd suave dintr-un dulce petic Dintr-un triunghi adesea exemplar Fără lumină ros de lupanar Și nu-mi mai spune iarăși nu Că ceasul vremii îmi trecu, Aseară ieri sau chiar
POEME de IOAN LILĂ în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355180_a_356509]
-
este cuvântul de ordine al lucrătorilor de-aici. Pornește de la bază cu o formă convexă, pe patru laturi și apoi se răsucește parcă pentru a se odihni într-o formă fusiformă și chiar tronconică, groasă precum copacul unui tei bătrân, golașă fără vreo vreun coronament până cu aproape de 200 de metri de vârf, apoi răsfrântă precum “buzele” unei cupe alungite de șampanie sau glastre cu marginile nițel în afară și apoi adunate pentru a le închide de jur-împrej - un boboc de
STRATOSPHERE DIN LAS VEGAS (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355652_a_356981]
-
să se odihnească cei obosiți. Coborârea e lentă, căci drumul are multe curbe și șoferul autobuzului nu vrea să riște un accident. Pădurea pare să se termine, însă suntem însoțiți de salcâmii plantați acum circa 40 ani, când dealurile erau golașe necesitând acoperirea lor cu vegetație, astfel că s-au plantat salcâmi și puiet de pin, care acum au devenit pădure. Salcâmii sunt înfloriți iar peisajul este cum nu se poate mai frumos. Ne apropiem de râul Nera, al cărui pod
DRUMUL DE LA MOLDOVA VECHE LA PODUL PESTE NERA...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370861_a_372190]
-
Degeaba jalbe duse spre-adresanți ! Sunt orbi sau surzi, ori trădători notorii. Bucegii plâng cu lacrimi în șuvoaie când vin furtuni și nu pot fi oprite. Ce grozăvii ne mai aduce-o ploaie rupând zăgazuri, drumuri pietruite ? Atâtea locuri au rămas golașe, o țară-ntreagă este spoliată ! Răul, ar trebui tăiat din fașe și punitatea drastic aplicată. Un gând nebun ... Sub Sfinx vor dinamită -că munții-s moșteniți de la părinți- iar pofta dumnealor să le permită omorul de natură și de sfinți
CINE „PLĂTEȘTE” ?! de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369352_a_370681]
-
un arici în intestinul ideii salvatoare» (p. 21), o «mănăstire din mușcătură» (p. 26), un «senin cu lună-ambulanță» (p. 33), un «dulceag parfum de paragină» (p. 60 sq.), o punte în «pipa lui Mircea Eliade» (p. 65 sq.), «agonia puilor golași ai armoniei» (p. 67 sq.), o «proprietară de rană» (p. 74 sq.), «o dinamită plină de rouă» (p. 78), «praștia lui David» (p. 99 ), un «tun de cireș» (p. 107 sq.) - dar pentru „exerciții de tragere“ - și «mierea stricată din
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
așa și cu Iașul. Să fiu întâmpinat cu aceeași răceală și umezeală. Acum eram printre dealurile Vasluiului și ceața stătea agățată de ramurile plopilor de pe marginea căii ferate, spălând ghemotoacele de vâsc atârnate ca niște cuiburi de ciori de crengile golașe. Erau atât de multe, încât mi-aș fi dorit să le fotografiez dacă era posibil. Era o dimineață umedă, cețoasă, cum numai Bacovia ar fi fost capabil s-o descrie în poeziile sale pline de umezeală. Se luminase de ziuă
SUB TEIUL LUI EMINESCU, S-A NĂSCUT IUBIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369578_a_370907]
-
Furtună In firida inimii Se scutură crinii, Mările par sinilii, Mă iubesc cu tine, Valurile lactice, Aburii iubirii, Brațele elastice Pe deasupra firii. Am intrat și am ieșit, Tu mereu golașă, Eu renasc fără buric, Dragoste - cravașă. Iar apoi, liricoizi Mai citim din „FAUST”, Parcă au trecut bolizi Într-un miez de august. Paj Venerei eu am eram, Tu te naști din spumă, Ne zâmbește don Juan, Dragoste nebună. Veneția „S-
FURTUNĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369726_a_371055]
-
Își pune albul cel frumos, Apare-n suflet bucuria Că se va naște iar Hristos. Un pom s-a îmbrăcat în stele De dragul pruncilor cuminți, Beteală și-a legat de ele, Să ducă vestea către sfinți. În ieslea rece și golașă Un prunc a apărut din Sfântă! Ea îi zâmbește și-L înfașă Și îngerește îi cuvântă: Tu, sufletul să ți-L unești Cu binele prin legământ, Din daru-ți să împărtășești Pe toți cei vii de pe Pământ! MASA DE DUMINICĂ În
POEME DE CRĂCIUN de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370126_a_371455]
-
buchețele și le păstrau pănă la venirea verii. De sărbătoarea Sânzienelelor le aruncau în ape curgătoare, rostind descântece pentru ursit învățate de la femeile în vârstă ale satului. După acest ritual al jocului iubirii, se aprindea un foc mare pe dealurile golașe din preajma satelor. În jurul acestuia fetele și băieții discutau, glumeau și cochetau. Spre prânz, fetele coborau în fugă spre sat. Fuga, fiind denumită zburătorit, era o copie a jocului împerecherii la păsări, căci nu întâmplător împătimitorul Zburător a fost creat în
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
-mi sar atuncea din hambar, Arhangheli albi în stele se aprind Și dorul mă încearcă fără har. De veșnicii mă sbat și mă întorc Să prind de cer și aprig să-l sugrum. Aceleași ape vrăjile îmi torc Și stau golaș în veacuri și în drum. Bolnav mi-e iadul plin de mucegai Săracă fierăria de cătuși, Mă sfîșie mînia ca un scai Și blestem pe Isus de după uși. ----------------------------------------------- Publicată în „OLTUL”, anul I, nr. 4 din noiembrie 1943 CUVINTELE MELE
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
credinței și ai jertfei îmbrățișează și misiunea scrisului, zugrăvindu-le în alese scripturi, iar cei ce închină cuvintele numai lui Dumnezeu, le întrupează în sublimele Poeme ale iubirii. În raport de cui slujește sau pe cine slugărește autorul, cuvintele sunt: golașe, peticite, șifonate, îmbrăcate sau preaîmpodobite. De asemenea toate cuvintele sunt croite perfect după chipul și asemănarea autorului. În funcție de adresa Destinatarului cuvintele îmbracă o țesătură fină din brocard, spirituală: teologică, filosofică sau poetică; o țesătură din mătase, literară: epică, lirică, dramatică
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
Furios, se întoarse la Palatul de Gheață Veșnică. Mânia îl cuprinse când văzu zidurile acestuia sclipind sfidător. Nuuu! Trebuia să dispară acest simbol al ticăloșiei. Și trăsni de mai multe ori zidurile semețe, transformându-le într-un conglomerat de stânci golașe. Apoi, cu soldații săi, porni la vale, spre câmpie, acolo unde își lăsase iubita și armatele de luptători. Când ajunse, toți îl întâmpinară cu urale ca pe un învingător ce era. Dar prințesa observă că este trist și zâmbește forțat
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
DE ÎNCEPUT Autor: Lăură Isabelle Nicolae Publicat în: Ediția nr. 2237 din 14 februarie 2017 Toate Articolele Autorului VIS DE ÎNCEPUT Visez că zbor ! Zenitul îmi veghează saltul către cer. Mă înalt ușor spre culmi albastre. Dar aripile mele sunt golașe. Plutesc în aer că un fulg pierdut de aripă măiastra. Privesc în jos, la tot ce am lăsat Iar zborul meu devine și mai hotărât, Căci, am plecat ! Mai dau odată un ocol de-asupra locului care m-a țintuit
VIS DE INCEPUT de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354272_a_355601]
-
vii !... VIII. VIS DE ÎNCEPUT, de Lăură Isabelle Nicolae , publicat în Ediția nr. 2237 din 14 februarie 2017. VIS DE ÎNCEPUT Visez că zbor ! Zenitul îmi veghează saltul către cer. Mă înalt ușor spre culmi albastre. Dar aripile mele sunt golașe. Plutesc în aer că un fulg pierdut de aripă măiastra. Privesc în jos, la tot ce am lăsat Iar zborul meu devine și mai hotărât, Căci, am plecat ! Mai dau odată un ocol de-asupra locului care m-a țintuit
LAURA ISABELLE NICOLAE [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
din 01 aprilie 2014. Găinușa cea pestrița, Galeș privește spre soare. Strigă puii din portița Și-i îndeamnă la mâncare. ‘I apară de coțofene Și-și infoaie-n evantai, Toată podoaba de pene Peste vasul cu mălai. Gălbiori,cu gât golaș, Se-adapostesc puișorii, Numai unul, măi poznaș, Aleargă urmărind norii. Și-atunci ,cănd răpăie ploaia, Se-ndreapta spre adăpost: În coteț sau în odaia Unde la clocit au fost. Citește mai mult Găinușa cea pestrița,Galeș privește spre soare.Striga
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
la clocit au fost. Citește mai mult Găinușa cea pestrița,Galeș privește spre soare.Striga puii din portitaSi-i îndeamnă la mâncare.‘I apară de cotofeneSi-si infoaie-n evantai, Toata podoaba de penePeste vasul cu malai.Galbiori,cu gât golaș,Se-adapostesc puișorii,Numai unul, măi poznaș,Aleargă urmărind norii.Si-atunci ,cănd răpăie ploaia,Se-ndreapta spre adăpost: În coteț sau în odaiaUnde la clocit au fost.... XVI. PUI DE CUC, ÎN PUI DE NUC..., de Sofia Raduinea , publicat
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
2014 Toate Articolele Autorului Găinușa cea pestrița, Galeș privește spre soare. Strigă puii din portița Și-i îndeamnă la mâncare. ‘I apară de coțofene Și-și infoaie-n evantai, Toata podoaba de pene Peste vasul cu mălai. Gălbiori,cu gât golaș, Se-adapostesc puișorii, Numai unul, măi poznaș, Aleargă urmărind norii. Și-atunci ,cănd răpăie ploaia, Se-ndreapta spre adăpost: În coteț sau în odaia Unde la clocit au fost. Îi cheamă cu-n cloncănit Găină, a lor mămică, Ei răspund
GAINUSA CEA PESTRITA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353698_a_355027]