265 matches
-
mod de viață, o altă cultură... Apoi apăruse un tânăr marchiz din Corsica, Fabio. O însoțise prin galeriile colecționarilor, o plimbase prin toate atelierele pictorilor... Era un rafinat cunoscător de artă și un pasionat colecționar de tablouri. O purtase în gondole aurite prin delirantele apusuri ale lagunei. Vizitaseră împreună atelierele sticlarilor din Murano. Și, urmărind flăcările, prefacerile și moliciunea sticlei topite, Fabio îi dezvăluise tainele desfătării. De fapt, la Murano, sub cerul înstelat, în legănarea gondolei, a și fost prima lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de tablouri. O purtase în gondole aurite prin delirantele apusuri ale lagunei. Vizitaseră împreună atelierele sticlarilor din Murano. Și, urmărind flăcările, prefacerile și moliciunea sticlei topite, Fabio îi dezvăluise tainele desfătării. De fapt, la Murano, sub cerul înstelat, în legănarea gondolei, a și fost prima lor noapte de dragoste. Fabio nu era deloc stânjenit de privirile gondolierului. Ba chiar îl încuraja mereu să-i privească. Încă de pe atunci ar fi trebuit să-și dea seama de înclinațiile lui. Dar nu auzise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
un săculeț pentru sticle de vin, asta e sigur. Cred că sunt la el, spuse Vasco. Trebuie să fie în săculeț. — Și eu cred la fel, zise Dolly. Îi vezi? — Da, îi văd. Vasco preluă cuplul la parter, lângă standul gondolei. Mergeau braț la braț, bărbatul ducând sticla de vin în îndoitura brațului, în poziție verticală. Era un mod incomod de a o ține, iar cei doi formau o pereche ciudată - fata frumoasă și individul temător și stângaci. Mergeau în lungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
mult decât prinderea fugarului, îi interesa să afle cui preda embrionii. În mod sigur, cuiva de la conferință. — Nu va mai dura mult, zise Dolly. Rick Diehl se învârtea într-o parte și în alta în lungul magazinelor de lângă canalul cu gondole, ținându-și telefonul în mână. Ignora magazinele, pline de chestii scumpe pe care el nu și le dorise niciodată. Diehl crescuse ca al treilea fiu al unui doctor din Baltimore. Toți ceilalți băieți merseseră la facultatea de medicină și deveniseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Fountain Scenery". Câteva cuvinte arabe dedesubt rămaseră nedescifrate de Stănică. Erau și altele ceva mai noi și mai stângace, însă tot așa de ciudate. În locul trandafirilor, atârnau ciucuri de flori verzui de laur. Pe o lagună trecea un fel de gondolă încărcată cu marinari, părând niște piei-roșii și având unelte de pescuit. De jur împrejurul lagunii se ridicau creste mari de munți înzăpeziți, poate niște fiorduri. Nori grei se îngrămădeau în jurul lunii pline. Iar pe o insulă, o mare biserică gotică cu turnuri
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
era o ulicioară, tipic sătească, în plină Capitală. Cu oi, rațe, gâște, curci, cu plantații minuscule de porumb și pavată în pietre de râu. Genel deschise portiera taman în vecinătatea unui moșulache ferchezuit, imobil, cu mustățile răsucite în formă de gondolă, la vestă cu ceasornic cu lănțug de tinichea, scos santinelă, lângă o oală de sarmale, plină cu cornete de semințe de dovleac. - Mușchiulosule, băgă clanța Țaca, găsesc eu la numărul 244 pe... numita...? (Și chiombindu-se în bilet) Pe numita Maria
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
dintr-o împletitură de crengi de aur stilizate, pe care i-o aplicase Sultana. ÎI vedea în salonul ei, combinat cu lustrul de cristale. Reveni deci într-o zi când Sultana fusese prevenită. Așezate amândouă pe câte un fotoliu en gondole din depozitul de mobile în vânzare, începură tocmeala pe departe: . - Ești foarte pricepută, doamnă Demirgian, ai făcut dinmagazinul ăsta o adevărată expoziție de artă. E admirabil! (Arătînd cu bastonul.) Ce covor frumos! Roșul în special e delicios. . - Comerțul azi a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
soarele care apune umple portalul vestic și poate fi văzut în axă de pe treptele care duc spre portalul tăiat către răsărit. Superb este "umplută" filmic uvertura; două echipaje, cel al lui Don Giovanni și cel al Donnei Anna, pornesc în gondole somptuoase de la Veneția la Murano, pentru a asista, într-un imens atelier, la arderea sticlei. Cei doi stau pe pasarele opuse, înălțate în marginea focului central (rapel pentru focul infernal din final), și se privesc prin aerul vibrat de dansul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
1275 în China, Marco Polo având pe atunci 21 de ani. El a stat la curtea marelui han Kublai sau Kubilai vreme de 17 ani, timp în care a deținut mai multe funcții. Intrigile de la curte și dorul de orașul gondolelor l-au determinat să se întoarcă în țara sa natală, în 1292, aducând cu el felurite comori și mesaje de la han către papă, regele Franței, al Angliei și alți regi. Marco Polo s-a întors în patrie pe mare, prin
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
și să hoinărești cu mine noaptea pe străzile pustii, fiindcă asemenea nopți nu le poți găsi decât acolo: e atât de frig, că vagabonzii mor congelați pe bănci, toată lumea se Închide În hoteluri și pensiuni, pe-afară nu-s decât gondole ce se leagănă tăcute pe canale, strada Asasinilor pare mai Îngustă și mai sumbră ca niciodată, iar cele patru figuri din Piazzetta, tăiate În piatră, se apropie și mai tare una de cealaltă, parcă În posesia unei taine pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și am să uit de tine, de Veneția, de tot ce am fost și de tot ce mă așteaptă. Acum Faulques Își amintea de vorbele ei și de ea În acele zile, mergând pe străzile Înguste, lunecoase pe sub zăpadă, cu gondole acoperite de nea și lapoviță, de clipocitul apei verzi-cenușii, și de frigul intens, de turiștii japonezi ghemuiți prin cafenele, de holul hotelului cu scări centenare, acoperite de sărbătoare cu brocarturi, de candelabrele mari din salonul Împodobit cu un pom de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
atunci, Veneția fusese mereu pentru Faulques suma imaginilor din noaptea aceea unică: lumini difuze prin ceață, fulgi palizi de nea căzând peste canale, limbi de apă care treceau peste treptele de piatră albă, Întinzându-se În unde suave peste pavele, gondola pe care o văzuseră trecând pe sub pod cu doi pasageri nemișcați acoperiți de zăpadă și gondolierul care cânta În șoaptă. Dar și stropii de apă de pe chipul lui Olvido, mâna ei stângă lunecând pe balustrada scării În drum spre odaie
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
zone ale plăcerii" din lume: Monte Carlo și Riviera franceză (în cazinourile Monte Carlo și Riviera), Parisul (în cazinoul Paris, lângă care se găsesc la scară mică Arcul de triumf și Turnul Eiffel), Venetian (în cazinoul Venetian, cu Marele Canal, gondole, gondolieri și Piața San Marco), Egiptul antic (în cazinoul Luxor, cu o statuie a Sfinxului de două ori mai mare decât originalul), Roma decadentă (în Caesar's Palace) și Anglia medievală (în Excalibur, unde Merlin face vrăji de la o fereastră
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
tiroleze, olandeze cu saboți, sirtaki, valsuri vieneze. Astfel, în filmul Fantôme à vendre (1935) al lui René Clair, un american înstărit pune să i se clădească un castel scoțian înconjurat, în chip de șanț cu apă, de un canal cu gondole, deoarece "asta are un aer foarte european". Însă în întreaga Asie, în Africa și pentru toate națiile de indieni din America, Europa, percepută din secolul al XV-lea pînă la începutul secolului XX ca agresiune, cucerire și dominație, nu a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
servitorimii care merită ceva atenție și care era nemulțumită de mine. Gondolierii din Veneția au locuri la spectacole când parterul nu este plin: ei nu puteau intra la comediile mele; erau obligați să-și aștepte stăpânii pe stradă sau în gondolele lor; i-am auzit chiar eu punându-mi în spinare denumiri foarte caraghioase și foarte comice; le-am pus deoparte câteva locuri în ungherele sălii; au fost încântați să se vadă jucați și am devenit prietenul lor. Piesa aceasta a
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pentru a demonstra ușurința cu care Bolintineanu putea compune șiruri nesfârșite de versuri pe teme istorice. În sfârșit, mai puțin înveninate și mai bine realizate artistic sunt cele câteva poezii în care-l pastisează pe Coșbuc (Idilă), pe Alecsandri (În gondolă, Tricolorul) sau pe Eminescu și eminescianismul (Elegie, Steaua). Esențial însă de reținut, este că parodiile constituie în ansamblul operei caragialiene manifestări ale libertății creatoare, ale spiritului de frondă impulsionat de o conștiință estetică subordonată unui cert simț al valorilor autentice
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
într-un adevărat labirint lacustru, un păienjeniș de canale, pe malurile cărora nu se zărește nici o casă. La început, totul mi se pare un soi de parodiere a Veneției, la limita farsei, regizată pentru uzul amatorilor de pitoresc. În locul faimoaselor gondole venețiene, sunt folosite plute colorate, în locul gondolierului un bărbat cu o prăjină care atinge fundul apei, în locul podului de la Rialto cerul înalt și gol, iar pe maluri, în locul palatelor din Renaștere, lanuri de porumb și copaci. Firește, cântece, firește o
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
acest oraș atâtea amănunte, și nu numai despre lucruri pe care le găsești într-un ghid turistic și pe care ar fi putut să le rețină, cunoștea denumirea la o mulțime de străzi, descria cu atâta minuțiozitate o plimbare cu gondola, încât doctorul lui a tras concluzia că acest nebun, zis Venețianul, are o imaginație foarte bogată, studenta de la Medicină nu s-a mulțumit însă cu atât, prima noutate din comportamentul nebunului n-a întârziat să apară, era o seară cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ști cât mi-ai lipsit În ceața lagunei, aici puteam sta Împreună fără să ne vorbim, adică fără să-mi spui tu la tot pasul că sunt proastă, curvă și celelalte drăgălășenii. Ce bucurie să te plimbi pe canale În gondolă! Îți dai seama, mi se părea că, din clipă În clipă, am să-l Întâlnesc pe Casanova: „Signora, questo è Ponte Rialto! Questo è il palazzo dove si fermava lord Byron! Signora, vuole andare alle isole?“. Da, vreau să merg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pentru prima oară ghețurile Polului Nord, URSS lansase un nou satelit, având-o la bord pe cățelușa Laika, primele reactoare BOAC deschiseseră drumul unor zboruri transatlantice regulate și între electroni și nucleul de „Atomium“ - modelul uriaș la Expoziția Mondială - pluteau mici gondole cu vizitatori, marea atracție! Fratele meu însă se lipi de o formație de rockeri, își cumpără o baterie din leafa lui de ucenic, iar seara și la sfârșit de săptămână, în fundul pivniței, nu se mai auzea decât un șir de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
hotelul montan, fuseseră amenajate un loc larg de parcare și o stație de teleferic care urca la un masiv de trei mii de metri. De la acoperișul oblic al măgăoaiei de beton, odgoanele de sârmă erau legate solid până la stâlpi - iar gondola se legăna încet, încet din groapa ei, câștiga repede înălțime, în timp ce fratele meu pregătea aparatul de siguranță. Tata încerca să-i convingă pe cei trei bărbați care se sprijineau de balustrada cabinei, doi în costume, expertul cu asigurările și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Veneția, care Îi plăcuse atât de mult În vara și primăvara lui 1881, era mai rece anul acesta și mai umedă. Într-o zi chiar ninse, provocând schimbarea spectaculoasă a orașului - domul de la Salute cu tichie albă, provele negre ale gondolelor tăind ca niște coase prin vârtejurile de fulgi - dar pentru puțin timp. Pâcla cenușie reveni. Apartamentul său se găsea Într-o anexă din spatele Casei, cam Întunecat și cam umed, cu vedere spre un canal minor și mohorât. Conștiința faptului că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
fel de mulți turiști ca Roma sau Florența, În timp ce Veneția aglomerată, străbătută de vaporetti, mai oferea adăpost, comori și priveliști incomparabile vizitatorului cu gust, mai ales dacă avusese norocul de a locui Într-un palazzo pe Canal Grande, cu o gondolă Întotdeauna la Îndemână pentru a-l purta până la o biserică nefrecventată sau o insulă neatinsă din mijlocul lagunei. De la Veneția plecă la Lausanne, unde William, care era În vacanță sabatică de la Harvard, Își petrecea vara Împreună cu Alice și cei patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
iubise atât, despre care scrisese atât de elocvent În ultimele pagini ale jurnalului? Căzură deci de acord și, Într-o seară (posomorâtă și cețoasă, nu amurgul splendid, auriu, ca dintr-un tablou de Turner, la care sperase), Henry luă o gondolă plină cu vârf de haine până În mijlocul lagunei și, sub privirile nedumerite și oarecum scandalizate ale lui Tito, credinciosul gondolier al lui Fenimore, Începu să le arunce peste bord. Acum, că se gândea mai bine, Își dădea seama că ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
dar nu se gândise că ar putea fi nevoie; se Încântase de imaginea straielor Îngreunate de apă dispărând pline de grație În adâncul lagunei. Numai că ele, dimpotrivă, susținute de aerul prins În faldurile voluminoase, rămăseseră plutind la suprafață, Înconjurând gondola ca niște hoituri umflate, ca tot atâtea Fenimore Înecate. Era un spectacol În același timp macabru și caraghios, care Îl făcea să simtă acut umilința și nebunia faptului de a fi participat la el. Temându-se că vreun alt vas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]