311 matches
-
Bâlteni este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Gorj, Oltenia, România. Comuna Bâlteni este o veche vatră gorjeană. Dovezile arheologice și toponimia locală atestă existența omului în aceste locuri încă din comuna primitivă, prin obiecte confecționate din diferite materiale (ciocane și topoare de piatră în zona Cocoreni și Peșteana-Jiu ). Aceste meleaguri făceau parte din voievodatul lui Litovoi, iar
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
Dincă Schileru (1846-1919) a constituit, de-a lungul vremii, un subiect mereu interesant, asupra căruia s-au aplecat mai mult cărturari, literați și gazetari, fiecare cu aportul său documentar și vizionar. Iată-l acum pe acesta în atenția încercaților istorici gorjeni Gheorghe și Dorina Nichifor, cărora li se adaugă mai tânărul doctorand Andrei Popete-Pătrașcu, poet de talent și documentarist de vocație. Recenta lucrare, "”Dincă Schileru - o legendă vie a Gorjului”", este o primă monografie ce se dedică acestei personalități locale, deopotrivă
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
se adaugă mai tânărul doctorand Andrei Popete-Pătrașcu, poet de talent și documentarist de vocație. Recenta lucrare, "”Dincă Schileru - o legendă vie a Gorjului”", este o primă monografie ce se dedică acestei personalități locale, deopotrivă întreprinzător de succes și om politic gorjean prezent în Parlamentul țării vreme de aproape trei decenii. Concertându-și eforturile, autorii au parcurs un material bibliografic impresionant existent în arhive, biblioteci, colecții particulare, muzee, nelipsind desigur cercetarea pe teren, unde izvoarele documentare și sursele orale sunt încă vii
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
în scrierile lui Slavici, ba mai mult, copleșitoarea sa personalitate stârnește invidii și reacții încă de la început, printre consătenii de la Bâlteni, fiind victima atentatului de la Valea Vladului, în toamna lui 1880, în mandatul marii guvernări liberale (1876-1888). Reprezentant al țărănimii gorjene în Consiliul Județean, de unde este propulsat în Parlament (1879) pentru câteva decenii, Dincă Schileru a reprezentat, în colegiul sătenilor, o voce distinctă, rosettistă, situată la stânga formațiunii liberale, fiind, alături de C. Dobrescu-Argeș, Mucenic Dinescu și alții, un inițiator al organizării politice
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
iunie 1919, la Bâlteni, în vârstă de 73 de ani), Dincă Schileru rămâne o figură exponențială, emblematică a "”spiritului pandur”", figură de țăran luminat, înzestrat cu darul cuvântului și cu duhul convingerii. Amintirea lui - scriam noi în serialul publicistic Personalități gorjene în tablete argheziene - se conturează într-o legendă vie și productivă în datele ei esențiale, capabilă să lumineze, dintr-un anumit unghi, complexitatea spiritului pandur și mentalitatea gorjenească, într-un cuvânt pecetea diferențierii regionale”"...(Gorjeanul, XIX, nr. 5429/4 martie
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
noi în serialul publicistic Personalități gorjene în tablete argheziene - se conturează într-o legendă vie și productivă în datele ei esențiale, capabilă să lumineze, dintr-un anumit unghi, complexitatea spiritului pandur și mentalitatea gorjenească, într-un cuvânt pecetea diferențierii regionale”"...(Gorjeanul, XIX, nr. 5429/4 martie 2010). Sprijinită pe o bibliografie aproape exhaustivă, de sute de titluri de lucrări, studii și articole, dar și pe investigarea unui imens fond documentar (arhive, manuscrise, documente, albume, almanahuri, anale, anuare, bibliografii, calendare, dicționare, discursuri
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
în învățământul preuniversitar / general:<br> Activitate în învățământul universitar:<br> Al. Doru Șerban scrie: "„ a condus viața culturală a județului, ca vicepreședinte în perioada, 1975 -1979 și președinte între anii, 1979 -1989. A inițiat înființarea unor instituții culturale în localitățile gorjene - muzee, case de cultură, cămine culturale, biblioteci, cinematografe, precum și numeroase manifestări culturale, unele devenite tradiționale.”"<br> Studiul Discul de la Phaitos reprezintă prima interpretare exactă a hieroglifelor Discului de la Phaitos, descoperit în săpăturile arheologice (MM-3A) din Creta, în anul 1908, datat
Ion Mocioi () [Corola-website/Science/305323_a_306652]
-
serie (a VI-a), după cartea lui Ion Mocioi Din istoria literaturii Din creația literară Brâncușiologie Monografie Istoria artei Istorie Folclor Alte cărți Comunicările la manifestările culturale și științifice sunt inserate în volumul omagial. Fiind numeroase, amintim doar că: Publicațiile gorjene îi publică frecvent articolele documentare, fie mai vechi, fie mai noi. Ion Mocioi a activat în amândouă legislaturile în Comisia Permanentă de Politică Externă. Ca senator a fost membru plin în Delegația Parlamentului Pomâniei la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
Ion Mocioi () [Corola-website/Science/305323_a_306652]
-
Corni-Albești, comuna Albești, județul Vaslui) este un episcop ortodox român, titular al scaunului episcopal al Episcopiei Hușilor și membru al Sfanțului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. A fost ales ca episcop prin vot secret (43:3 voturi favorabile / contracandidat: Gurie Gorjeanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Craiovei) la data de 18 iunie 2009 de către membrii Sfanțului Sinod, fiind cel de-al 51-lea episcop al Hușilor. La 29 iunie 2009, în ziua de prăznuire a Sfinților Apostoli Petru și Pavel, de hramul
Corneliu Onilă () [Corola-website/Science/308635_a_309964]
-
, Nicolae (23.IX.1903, Craiova - 21.IX.1933, Craiova), poet. De un destin vitreg a avut parte, de la o fragedă vârstă, fiul țăranilor gorjeni Aneta și Ioan Milcu, morți, amândoi, de tuberculoză. Rămas orfan când încă ar fi avut nevoie de ocrotire, M. e crescut de o mătușă, Pefca, nume sub care își va publica cele dintâi încercări. Clasele primare le face la Școala
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
a decis azi ca echipa Pandurii Târgu Jiu să nu fie programată în ultima etapă a campionatului, din cauza unei datorii de 3,5 milioane de lei, pe care trebuie să o plătească clubului Internațional Curtea de Argeș, cel care le-a cedat gorjenilor locul în Liga I. Termenul scadent este de miercuri, 18 mai. În caz contrar, Pandurii Târgu Jiu nu va putea disputa ultimul meci, cel cu FC Vaslui. Cum aceasta ar fi a doua neprogramare din actualul campionat, gorjenii vor fi
Universitatea Craiova ar putea scăpa de retrogradare. Pandurii, spre Liga a 3-a () [Corola-journal/Journalistic/76972_a_78297]
-
a cedat gorjenilor locul în Liga I. Termenul scadent este de miercuri, 18 mai. În caz contrar, Pandurii Târgu Jiu nu va putea disputa ultimul meci, cel cu FC Vaslui. Cum aceasta ar fi a doua neprogramare din actualul campionat, gorjenii vor fi retrogradați în eșalonul al treilea. Dacă se va întâmpla acest lucru, va rămâne în Liga I ocupanta locului 15, care este la ora actuală Universitatea Craiova, asta doar în cazul în care gruparea din Bănie va obține licența
Universitatea Craiova ar putea scăpa de retrogradare. Pandurii, spre Liga a 3-a () [Corola-journal/Journalistic/76972_a_78297]
-
Bădescu, pot fi integrate transmodernismului. La noi, termenul a fost îmbrățișat cu entuziasm de tinerii grupați în jurul revistei "Aisberg", în anul 2005 marcându-se al doilea manifest al transmodernismului, la Cluj-Napoca, după care s-a instaurat liniștea transilvană. În schimb, gorjeanul Ion Popescu-Brădiceni a sintetizat tabla valorilor moderne/postmoderne și transmoderne, devenind un fervent teoretician al transmodernismului. Transmodernismul este un curent tot mai activ și în Occident, de pildă, în America, Paul H. Ray consideră că există 3 tipuri de percepție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
el are specificul sau. În apropiere, la Turnu-Severin, cetățenii iugoslavi desfăceau în anii 80 produse care nu se găseau, în perioada „epocii de aur”, decât foarte greu sau deloc. Apoi, parcă trasă la indigo, am constatat în anii 90 prezenta gorjenilor, dar nu numai a lor, „dincolo”, cu produse autohtone ieftine sau cu foarte necesarii carburanți. Am putea sugera că într-o anumită proporție bazele „capitalismului” din zona s-au clădit și de către cei care treceau cu „mărfuri”, de mai multe
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
capitalismului” din zona s-au clădit și de către cei care treceau cu „mărfuri”, de mai multe ori pe lună, prin vama de la Porțile de Fier. În anii aceea s-a plămădit ideea unei cărți despre „titoismul” oglindit în paginile presei gorjene, lucrare ce vede lumină tiparului acum, când se pare ca pe teritoriul fostei Iugoslavii lucrurile au intrat pe un făgaș relativ normal. Suntem convinși că subiectul nu este nici pe departe epuizat, drept care promitem că nu ne vom opri aici
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a însemnat părăsirea unor dogme staliniste, I.B. Tito s-a aflat tot timpul în fruntea unui regim comunist, ce nu admitea sub nicio formă democrația reală, având la bază pluripartidismul, normele și idealurile statului de drept. Pentru români, inclusiv pentru gorjeni, sistemul patronat de el oferea totuși iluzia a ceva mai bun și mai aproape de ce au trăit înainte de 1945. Din nefericire o propagandă incorectă și insistența i-a îndepărtat de cunoașterea profundă a faptelor, chiar dacă destinul îi plasase într-o
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
sârbi, N. Hasnaș presupune că nu vor avea pretenții teritoriale, „căci noi suntem acei ce i-am salvat în 1913 și nu ar fi bine pentru ei de a face dintr-un prieten un dușman”. La sfarsitul manifestării, omul politic gorjean da citire moțiunilor adresate guvernului României și Conferinței de la Paris, „prin care se cere respectarea drepturilor noastre naționale”. Peste o săptămână, moțiunea în șapte puncte, redactată de Amos Frâncu, N. Hasnaș și preotul Borgovan, este publicată în presa locală. Reținem
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
terminarea celui mai sângeros conflict din istoria umanității, despre astfel de amenințări, putea deveni o adevarată lovitură propagandistica. Recunoaștem și noi că asemenea abordări transmise de la București, din inițiativa Kremlinului, nu puteau să nu aibă un anume impact. Românii, inclusiv gorjenii, doreau liniște, aveau în vedere reconstrucția, intrarea în normalitate și, de ce nu, încă își mai plângeau morții de pe front sau pe cei rezultați în urmă prigoanei comuniste. Dacă în Caraș-Severin, aproape de noi, în orașul Reșița, gazeta locală „Flamura Roșie” publică
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
pacea ne este dragă pentru că ne aduce o viață mai bună și fericirea copiilor noștri. Dacă mi s-a acordat acest mandat eu voi cere acolo, în numele dumneavoastră, aspră pedepsire a clicii spionilor titoiști din R.P.R.” Același număr al gazetei gorjene publică o caricatură, în care mareșalul Tito trăgea cu pistolul într-un panou pe care scria cu litere mari „PACE”. Deasupra imaginii se spune: „Tito a interzis în Iugoslavia strângerea semnăturilor pentru pace”, iar mai jos, aluzie la focurile de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
La 7 august 1950, Tribunalul Militar București a condamnat la moarte sau la ani grei de temnița un grup de 11 cetățeni români de origine sârbă, sub acuzația de spionaj în favoarea Iugoslaviei și a „puterilor imperialiste”. Aceste sentințe, consemna publicația gorjeana, „arată clar că poporul nostru retează fără milă ghiarele acelora care încearcă să le înfigă în trupul patrie noastre”. Rețeaua se ocupă cu răspândirea de broșuri „pline de otravă minciunii titoiste, cu înarmarea de bande teroriste și caută să smulgă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
puișori, oi, capre, îmbrăcăminte, ceva unelte și mâncare dacă mai încăpeau, plus copiii, indiferent de vârstă. Restul lucrurilor (casă, turmă de oi, vaci, recolta de pe campa a rămas de izbeliște. A fost jale mare!” Una din problemele abordate de presă gorjeana are în vedere situația țărănimii din țara vecină. Într-o primă etapă, după ruptură cu Moscova, regimul de la Belgrad a acționat în direcția generalizării cooperativizării agriculturii, prevăzută de altfel și într-o lege specială, adoptată în iunie 1949. Depășinduse uneori
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
funciar au fost limitate proprietățile agricole la suprafață de maxim 10 hectare, în cazuri excepționale 15. Ulterior, au fost luate măsuri pentru susținerea agricultorilor prin credite și subvenții și sau făcut investiții în mecanizare, chimizare, irigații. Pe aceste evoluții complexe, gorjenii sunt informați că în patria natală a lui Tito, Croația, în satul Glina, aproape de Zagreb, poliția a arestat un numar de aproximativ 200 țărani „care opuseseră rezistență autorităților titoiste ce luau cu forța de la țărani cereale din noua recolta”. Conform
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
lichidate. În ultimul timp se știa despre dispariția în Muntenegru a peste 50, Voievodina aproape 300, în Croația „au ieșit din cooperative peste 5.000 gospodării”, evoluții similare semnalându-se în Macedonia, Slovenia sau Herțegovina. Fenomenul este prezentat opiniei publice gorjene, în contrapondere cu accelerarea procesului de colectivizare din județ și cu adoptarea altor măsuri vizând demonstrarea „superiorității” agriculturii socialiste de tip stalinist. „Starea dezastruoasă a asistenței sanitare în Iugoslavia titoistă” este o altă preocupare a presei gorjene. Paralel cu irosirea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
prezentat opiniei publice gorjene, în contrapondere cu accelerarea procesului de colectivizare din județ și cu adoptarea altor măsuri vizând demonstrarea „superiorității” agriculturii socialiste de tip stalinist. „Starea dezastruoasă a asistenței sanitare în Iugoslavia titoistă” este o altă preocupare a presei gorjene. Paralel cu irosirea unor sume impresionante pentru „îmbogățirea fabricanților de arme americane” nu se găseau fonduri pentru îmbunătățirea nivelului de sănătate a populației. Situația este demonstrată, înainte de toate, prin numărul redus de medici ce funcționează în sistem. Agenția Taniug recunoaște
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
bugetul țării, pentru 1953 prevăzându-se 78,6%. Împotriva acestor evoluții dureroase au avut loc greve (în porturile Mării Adriatice au participat circa 20.000 muncitoria, sabotaje, refuzul de a lucra pentru înarmare etc. Prin intermediul unei agenții de știri bulgare, gorjenii sunt informați de „starea mizerabilă” a învățământului profesional din Iugoslavia, lipsit de localuri, ateliere și manuale corespunzătoare, cu nivel de predare scăzut întrucât „în școli sunt numiți profesori total nepregătiți”. Fenomenul „titoismului”, cu multiplele sale înfățișări, pătrunde și în literatură
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]