312 matches
-
operelor marelui sculptor român Constantin Brâncuși: „Masa tăcerii”, „Aleea scaunelor” „Poarta sărutului”. Din centrul orașului pașii te poartă la statuia marelui pandur Tudor Vladimirescu. În partea cealaltă a cochetului municipiu gorjean, spre soare răsare descoperi „Coloana fără de sfârșit”. În metropola gorjeană se află și renumitul ansamblu „Doina Gorjului” care cu spectacolele sale a înconjurat nu numai România, dar și întreaga lume. Din Târgu Jiu pelerinajul nostru continuă cu o escală la Mănăstirea Tismana, aflată la intrarea în munți într-un cadru
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
19 mai 2017 Toate Articolele Autorului Vitalitatea versului frumos Scriitorul Nicolaie Dincă scrie așa cum simte, cum gândește, cum trăiește; și simte frumos, gândește frumos - și trăiește așijderea. Cu naturalețea și vitalitatea olteanului sudist, care, dacă n-a avut șansa muntelui gorjean, are în schimb trăinicia repetabilei poveri a firului de iarbă, umbra amară a pelinului, răsuflarea fierbinte a miriștii eliberate de rodul pământului, răcoarea de sub streașina Oltului. Parafrazându-l pe Dinu Săraru, se poate spune că Nicolaie Dincă, dacă a ratat
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
2015 Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 1583 din 02 mai 2015 Toate Articolele Autorului COLECȚIA LIRIK ***1. ION C. DUȚĂ* Novaci, Gorj: OPINII ȘI OBSESII (versuri, A5, 336 de pagini) Prin fiecare nou volum, universul liric al poetului gorjean ION C. DUȚĂ capătă valențe noi, câștigă prin profunzimea și diversitatea tematicii abordate, capătă expresivitate. Acest al treilea volum propriu grupează temele după patru axe fundamentale: revolta socială, lirica religioasă, poezia de dragoste și poezia naturii. Dacă la începutul volumului
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 1 MAI 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371349_a_372678]
-
poetul îi contrastează sărăcia omului de rând, nemilos spoliat de lăcomia unei „clase“ politice lipsită de scrupule, vicioasă, coruptă, cu sufletul înnegrit de goana nebună după partea materială a vieții, lux și huzur. Inedită este și includerea în volumul poetului gorjean a doi autori - Alexie DUȚĂ și Ionel PARASCHIVESCU, cu ale lor peripluri cu ecouri și nuanțe folclorice - doine și balade. Acest fapt denotă generozitatea lui Ion C. DUȚĂ, ce dăruiește firesc din crâmpeiele sufletului său ales. OPINII ȘI OBSESII reprezintă
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 1 MAI 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371349_a_372678]
-
și sunet două elemente materiale și deopotrivă ideale, piatra și aerul! Minunată și ciclopică aspirație aflată în cultura sătească, în creația populară și folclorul muzical românesc! Artistul instrumentist Dumitru Zamfira are în firea sa o pașnică retorsiune, aproape singulară la gorjeni (este originar din Novaci), fiind oltean neaoș, dar necântând oltenește nici chiar melodiile oltenești, cântându-le dumnezeiește. „Modelează” aerul, neconstrângându-l ci mângâindu-l să cânte în cincisprezece instrumente tradiționale de suflat, printre care: fluierul, fluierul îngemănat, cavalul, cavalul fără dop
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
toate dispuse pe aceeasi axa simbolică, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 m. Ansamblul a fost conceput că un omagiu adus eroilor români căzuți în timpul Primului Război Mondial și i-a fost comandat lui Brâncuși de „Liga femeilor gorjene", condusă de Arethia Tătărescu, soția primului ministru de atunci, Gheorghe Tătărescu. Ansamblul a fost executat în anii 1937-1938 și a fost inaugurat la data de 27 octombrie 1938. După ce autoritățile comuniste au încercat chiar demolarea "Coloanei fără sfârșit", aceasta a
BRÂNCUŞI: VIZIONARUL de RĂZVAN DINU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375468_a_376797]
-
la Școala Populară de Artă, clasa Mia Barbu, canto. După ce că destinul i-a așezat originea aproape hotar lipit de hotar cu titanicul Constantin Brâncuși, iată că glasul Polinei Manoilă merge la șlefuitoarea de glasuri, Mia Barbu, pe care patrimoniul cultural gorjean o are înscrisă între numele emeriților lui profesori. „Am învățat de la profesoara Mia Barbu cum să dau glasului nuanțare și frazare, fără a-i altera însă stilul gorjenesc”, mărturisește cântăreața Polina Manoilă. „După succesele obținute pe plan local am fost
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
cu glasul ei. Care dintre ele să fie menționate? Nu se poate, sunt multe, niciuna nefiind mai mică, neveritabilă și neimportantă, la timpul și în contextul decernării, dar și azi. Protagonistă în cărți de specialitate („Femei române” - Mondo Femina, „Personalități gorjene la sfârșit de mileniu” (autori Tudor Berca și Sorin Băleanu), „Cu cântecul prin lume” - autor Ionel Schipoancă), Polina Manoilă apare și în articole de presă fără număr, în faptul cotidian, reportaje de prezentare, interviuri, eseuri, știri din presa scrisă și
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
jos: fiindcă mi-am adus aminte cum povestea, într-o seară de toamnă târzie, despre marea ei "dragoste cu năbădăii" pentru neicuța Costache, demiurgul sculpturii moderne. Și așa am început să scriu despre episodul respectiv (un omagiu adus dragilor mei gorjeni nemuritori) piesă "NE VEDEM LA PARIS" , care a fost adaptată pentru teatru TVRM de către maestrul Viorel Popescu, purtând titlul "NE VEDEM LA TÂRGU JIU" în care am interpretat rolul lui Constantin Brâncuși, iar Rodica Anghelescu a Mariei Tănase. Piesă susamintită
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
prof. Aurelian Popa Stavri (redactor la ANTENĂ SATELOR), scenariul semnat de dstimata d-na Florina Istudor, a fost realizată pentru teatru radiofonic, unde i-am dat viața minunatului Costache Brîncuși, alături de solista Rodica Anghelescu, o Mărie Tănase care-i cântă, gorjeanului iubit, zece melodii de suflet. Pentru a vedea și asculta aceste cântece din Gorjul mirific, accesați: http://www.youtube.com/watch?v=tj8sB2la3YU http://www.youtube.com/watch?v=ueO9tlrWnNw&feature=relmfu http://www.youtube.com/watch?v=YN4KQfgeKCQ&feature
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
condusă de poetesa D-na LIGYA DIACONESCU. Am un vis, că fiecare părinte pentru copilul său: doresc să-mi fie împlinit, ca piesa "NE VEDEM LA PARIS" - dragostea fulminanta dintre cei doi corifeii ai culturii naționale și internaționale, dragii mei gorjeni, Maria Tănase și Constantin Brâncuși, minunată lor poveste să fie ecranizata. Pentru a cunoaște în detaliu acest mare dor al meu, vă invit ca să vă opriți asupra materialului din acest volum "O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEȘTI" (celebrul cineast Sergiu
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
că Ion O. Cârciumărescu era mai potrivit pentru această demnitate publică locală. Nae Rădulescu avea și el, ca tot omul, hibele lui. El mi-a suflat “rabatul” cuvenit la comanda de manuale școlare pentru toți elevii din Ciocanul. Asociația “Învățătorii gorjeni”, care avea tipografie proprie, acorda rabat de 70% la comanda de manuale școlare pe unități sau circumscripții școlare. Amintind de acest rabat îmi apare în fața ochilor imaginea profesorului meu de sociologie, marele Dimitrie Gusti, fost președinte al Academiei Române, care la
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
a încăput pe mâna sindicatului amintit. Cum venea treaba și care era apropierea cu povestea de mai sus ? Mai întâi manualele școlare din județ, aflate până atunci în mâna evreilor au trecut la “Solidaritatea”, care prin rabatul oferit de “Învățătorii gorjeni” a început să-și lărgească și diversifice activitatea de comerț cu carte școlară. Treptat, fără violențe ca în alte părți ale Europei, precum și acțiuni folosite ulterior de legionari a trecut din mâna evreilor în cea a sindicatuui cadrelor didactice din
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
Advaced Cell Technology, a dovedit prin fizica cuantică faptul că moartea nu există. Măi să fie! Vorba poetului: „Există doar o coasă cu cristale Svarowski, ce fâșie la ore neprevăzute! Din foaia vieții, atâtea file rupte!” Ultima oră! Victor Ponta - gorjeanul anului! E oficial. Foarte tare! Pentru care fapte... nu contează! Poate pentru brainwash!?! O luăm de la capăt? În curând, prim minier, prim... Sincer să fiu, am nevoie doar de un prim ministru. Strong! Ultima stație Un polițist vede un student
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+12 !): LA BALAMUC, BIRJAR... (2)! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345491_a_346820]
-
potența materială a lui Tudor Vladimirescu în următorii ani când reușește să-și creeze o frumoasă avere funciară, ajungând stăpân, mai întâi în satul mamei sale Vladimiri, prin cumpărarea a 12 ½ stânjeni de moșie la 14 martie 1803 de la doi gorjeni care se stabiliseră în satul Gura Poroinii-județul Mehedinți și peste o altă moșie din apropiere, în hotarul Hubavi, moștenită ca strănepot al lui Gheorghe (frate cu Iova, Costea și Pătru) . În toate actele de proprietate asupra acestor trei moșii de pe
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
Acasa > Eveniment > Aparitii > FILE DIN ISTORIA UNEI FAMILII GORJENE Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 1617 din 05 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Editor RODICA ELENA LUPU FILE DIN ISTORIA UNEI FAMILII GORJENE Cartea de față cuprinde genealogia familiei mele, cu toate ramificațiile sale, precum și unele date
FILE DIN ISTORIA UNEI FAMILII GORJENE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379739_a_381068]
-
Acasa > Eveniment > Aparitii > FILE DIN ISTORIA UNEI FAMILII GORJENE Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 1617 din 05 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Editor RODICA ELENA LUPU FILE DIN ISTORIA UNEI FAMILII GORJENE Cartea de față cuprinde genealogia familiei mele, cu toate ramificațiile sale, precum și unele date despre membrii acesteia, atât cât am putut afla din arhive, din documentele avute la dispoziție, cât și din relatările urmașilor. Pe cât posibil, fișele care privesc diverse
FILE DIN ISTORIA UNEI FAMILII GORJENE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379739_a_381068]
-
a lungul timpului, Ed. Lumina Lex, 2011 (în colab.); Tempi passati, Ed. Lumina Lex, 2012; A patra carte cu personalități ale Consiliului Legislativ de-a lungul timpului, Ed. Lumina Lex, 2014 (în colab.). Referință Bibliografică: FILE DIN ISTORIA UNEI FAMILII GORJENE / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1617, Anul V, 05 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Rodica Elena Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
FILE DIN ISTORIA UNEI FAMILII GORJENE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379739_a_381068]
-
În data de 3 mai 2015 la Tv-H a avut loc un spectacol omagial cu prilejul ANIVERSĂRII A 50 DE ANI DE ACTIVITATE A MAESTRULUI GHEORGHE ROȘOGA, SLUJITOR CREDINCIOS AL SCENEI „RAIUL FOLCLORIC” „Distins public, stimați telespectatori, iubit prieten, drag gorjean, Gheorghe Roșoga, la cei 50 de ani de activitate în slujba poporului îți urez viață lungă.” În câteva fraze vă voi spune despre maestrul GHEORGHE ROȘOGA, un nume cu rezonanță în muzica românească, 50 de ani închinați pe scena „RAIULUI
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
interpretă de muzică populară, și nu numai, fiind o soprană de coluratură foarte apreciată în lumea artistică, ca să realizeze un album cu 35 de piese, adevărate bijuterii, ce vor îmbogăți tezaurul nostru folcloric, aducându-i frumusețe și prospețimea neuitaților cântăreți gorjeni, vâlceni și doljeni”. *** O frumoasă colaborare dintre un statornic și pătimaș iubitor al culturii populare, scriitorul Marin Voican-Ghioroiu, exprimată în forma cea mai sensibilă, cântecul liric și o voce de excepție al solistei Rodica Anghelescu ale cărei generozitate și căldură
O ARTISTĂ CU VALENŢE MULTIPLE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371722_a_373051]
-
Maia” vol.I (Editura Societatea Scriitorilor Militari - București, 2012), „Maia” vol.II (Editura Societatea Scriitorilor Militari - București, 2013), „La vârsta senectuții” (Editura Societatea Scriitorilor Militari - București, 2014, coautor „Copilul nedorit” (Editura Societatea Scriitorilor Militari - București, 2015). Autor în: Antologia Scriitori Gorjeni - Târgu Jiu, 2015, Antologia Starpress pentru românii de pretutindeni - Râmnicul Vâlcea, 2014 și 2015. (George ROCA - Rexlibris Media Group, Sydney, Australia) Referință Bibliografică: Ion GOCIU - UN PAȘTE DIN COPILĂRIE / Ion C. Gociu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2298, Anul
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
gândindu-mă cu jind la poziția jurnalistului în societatea românească din anii 1940, față de situația ingrată a lui în România post-decembristă de azi, când am primit vestea că la senat s-a făcut dreptate breslei jurnalistice. Ah, în sfârșit! Ziaristul gorjean Dumitru Tătăroiu (1914 - 1989), este bine reliefat în postfața cărții semnată de prof., dr. în filozofie, Ion Mocioi. "Scriitorul Florian Văideianu din Târgu-Jiu reușește să publice o primă plachetă despre viața și opera acestui ilustru înaintaș al artei scrisului, intitulată
LA SENAT S-A FĂCUT DREPTATE. ARTICOL DE NICOLEA N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377779_a_379108]
-
urmate, despre prieteni, colegi și săteni, despre fapte și acțiuni memorabile și semnificative.” „Să te porți bine, mumă, și să-nveți, că suntem săraci...”. D. Tătăroiu și-a ascultat muma și a ținut cont și de sfaturile patronului ziarului interbelic „Gorjeanul”, Jean Bărbulescu, care dorea ca jurnaliștii săi „să facă cunoscute tuturor faptele frumoase ce se săvârșesc în județul nostru și aiurea și să aducă, de asemenea, la cunoștința tuturor, relele și nedreptățile care împovărează viața (...)”. În decursul activității mele de
LA SENAT S-A FĂCUT DREPTATE. ARTICOL DE NICOLEA N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377779_a_379108]
-
se transferă la Cioroboreni, tot în județul Mehedinți, unde funcționează ca învățător până în 1965, când se pensionează. Își publică primele versuri în 1927, în gazeta mehedințeană „Opaițul satelor”. Mai colaborează la „Datina”, „Revista Asociației învățătorilor din Mehedinți”, „Mehedințeanul”, „Școala Mehedințiului”, „Gorjeanul”, „Bucovina”, „Biruința”, „Severinul liber”, „Viitorul”. A mai semnat N. Bocșe, precum și cu pseudonimul B. Montana. Vehemența articolelor lui B., care împarte lumea în săraci și bogați, vine dintr-un complex social, cu energice descărcări resentimentare. Violent, dar fără spirit, el
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
câteva din capitală: „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Studiile etnofolclorice ale lui A., grupate în seria Cunoașterea satului, au în vedere nunta, moartea, sărbătoarea Paștilor, dar și a goviilor și nedeielor, portul popular și locuința gorjeană, meșteșugurile din zonă. Literatura cu pronunțat specific oltenesc a lui A. este cuprinsă în volumele Posada Gurenilor. Povestiri din alte vremi (1929), în parte memorialistic, și Povestiri oltenești. Locuri și oameni din alte vremi (1946). Bogăția datelor etnofolclorice, istorice și
AL LUPULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]