1,581 matches
-
care clădirea asigurată devine improprie locuirii; paguba produsă de inundare cauzată de neglijența asiguratului; cheltuieli necesare efectuate pentru limitarea/prevenirea pagubelor și cele pentru expertiza daunei; opțional, cuprinderea în asigurare și a altor persoane care în mod statornic locuiesc și gospodăresc împreună cu asiguratul etc. Alt avantaj îl constituie flexibilitatea ofertei prin extensii opționale pentru: clădiri în construcție asigurate de către proprietar; bani și bunuri de valoare; bunuri casabile asigurate pentru riscuri specifice; avarii accidentale la centralele termice; asigurarea animalelor de companie; carduri
Agenda2005-19-05-1-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283661_a_284990]
-
poiată, se arată ciocuri mici și pofticioase piuind cam zgomotoase! -Iată unde-ți sunt fugarii, dau năvală ca barbarii când e vorba de mâncare, fără nici o supărare, râde măcăind vecina, bucuroasă că găina poate să se liniștească și să se gospodărească toată ziua-n continuare, fără nici o supărare. Referință Bibliografică: AJUTORUL (POEZIE PENTRU COPII) / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1419, Anul IV, 19 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
AJUTORUL (POEZIE PENTRU COPII) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384625_a_385954]
-
duc cu Dumnezeu.“ Primului pițărău i se dă de către gazdă și câte o bucată de cârnaț, simbol al bogăției unei case „Ne dați ori nu ne dați, pâine cu cârnați.“, dar și boabe de porumb etc, simboluri ale bogăției unei gospodări. Seara, în Ajunul Crăciunului, pițărăii, merg să colinde pe la casele oamenilor vestind Nașterea Domului. „Colinde, colinde / E vremea colindelor.“ (Mihai Eminescu) Ioan Cîrdu în poezia „La tăiatu' porcului“ vorbește despre un obicei de la sat, premergător Crăciunului, Ignatul. „Dă tri zîle
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
a dialoga cu protestarii în vederea aflării cererilor acestora, s-au conturat cerințele esențiale ale tinerilor manifestanți, care au cerut SCHIMBAREA sistemului politic actual, dovedit corupt și mafiot. Cerințele tinerilor s-au referit doar la moralitatea politicienilor puși să administreze, să gospodărească rațional bogățiile țării și banul public asigurând prin legislație și management,valorificarea lor cu eficiență., În acest fel să se respecte dreptul la muncă pentru toți locuitorii și bunăstarea lor. Concret, au cerut eliminarea corupției, corectitudine și transparență în actele
XARTOFUL FIERBINTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383058_a_384387]
-
care vreau să mă debarasez. Poate trece vreo țigancă să i le dau. Da ce, ți-i greu să le speli și să le duci la complex că mai scoți un bănuț. Văz io că nu prea știi să te gospodărești. N-am multe și nu merită osteneala. — Ehe, cum bag seama, la dumneata multe nu merită osteneala. Tac și Îmi fac de lucru cu ciucurii milieului de pe masă. — Să pun de cafea, Încerc s-o Îmbunez și să-i stăvilesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
sociale, promițând condiții avantajoase, constând din loc de casă și grădină, dreptul de a folosi lemnul din pădure pentru construcții și pentru foc, teren agricol și fâneață, scutiri de dări pe un timp considerat suficient pentru ca noii veniți să se gospodărească și, pe lângă acestea toate, și protecție în fața slujbașilor de tot felul ai domniei. în satele numite „Slobozii”, numai mănăstirești la început, în secolul al XVlea, urmate de un determinativ ca să nu se confunde, se așezau țărani fără pământ, care fuseseră
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
urcând treaptă cu treaptă în ierarhia socială; Constantin Boca a fost învățător și revizor școlar, iar Ion Boca, fratele cel mai mic, a urmat politehnica în Germania, devenind inginer de mine. împreună cu familia Boca (Bahnă), pe dealul Bisericii, șiau întemeiat gospodării și familiile Romedea, Botoșanu, Borcea, care sunt veniți din Botoșana și Cașvana. O ramură a familiei Romedea a locuit în partea de nord a satului, pe lângă Bădăluțeni. De la pod, la șandură, spre nord-vest s-au stabilit cei din familia Puiu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
venită prin anul 1820, după cum a relatat Toader Boca, un bătrân înțelept (în 1960-1961, când l-am cunoscut, avea aproape 90 de ani) care cunoștea pe de rost toată istoria satului Lunca. Și această ramură a familiei Boca s-a gospodărit și s-a înavuțit atât cât se putea într-o familie de clăcași, încât la împroprietărirea din 1864 erau în categoria fruntașilor, cu 4 boi. Urmașii acestei familii, Gheorghe Boca și Andrei Boca au fost primari în comuna Filipeni, Andrei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
preotului Gh. Ilie, rudă de-a lui Gheorghe Romedea, vine ca preot tânăr Ion Păvăluță de loc din Oncești, care se și căsătorește cu învățătoarea Maria Bârgăoanu și este hirotonit preot în parohia Lunca - Filipeni. Om harnică și vrednic, se gospodărește singur prinzând rădăcini în Lunca: își face o casă încăpătoare pe o bucată de loc cumpărată de la Vasile V. Iacobeanu, de din vale de biserică, plantează vie nobilă și pomi. Îl țin minte pe preotul Păvăluță care, în tot anul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și de economie agrară. Pentru ridicarea economică a satului, Gheorghe Pastoiu a organizat obști de arendare a pământurilor moșierești, bancă populară, cooperativă sătească și, ca să fie în rând cu lumea, și-a făcut casă, a cumpărat pământ și s-a gospodărit, ca să fie exemplu pentru sat. După primul război mondial, în condiții politice și naționale noi, școlile din comuna Filipeni au fost împroprietărite prin insistența lui Gheorghe Pastoiu, care era considerat un fel de director coordonator din timpurile de astăzi. Pregătirea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
epocă care se referă la populație, se arată: Satul Filipeni din ținutul Tecucilor = 45 populație Satul Fruntești din ținutul Tecucilor = 92 populație Satul Mărăști din ținutul Tecucilor = 120 populație Harta rusească menționează și cătunul Lunca care este trecut cu 5-20 gospodării deși, populația satului Lunca trebuie să fi fost cu mult mai mare. Evident, au fost înregistrați capii de familie și, excluzând satul Mărăști, viitoarea comună Filipeni înregistrează 157 capi de familie (gospodării-case) și respectând calculul cu 5 membri pe familie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sat, ci tocmai la Botez (Gloduri). Crâșme: erau boierești și arendate lui Crîstea Grigorovici, Donecă - armean, etc. Hanul lui Cojocaru a fost hanul lui Jorj Sterian. Hanul lui Pintilescu ÎÎÎÎ.. Copiii stăteau acasă. Nu-i dădeau la școală. Ajutau în gospodărit. Bătrânii, cu deosebire iarna, stăteau mult la crâșme (2-3 zile). Femeile le duceau mâncare acolo. Bătăuși au fost „Puienii” și „Foșlenii” și Maricenii. Date culese de Olimpia Bădăluță. însemnarea mărturisirilor orale ale mătușii Floarea V. Călin - vârstă 75 de ani
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bază, Nici eu, spuse inspectorul, Este consecința faptului că nu ne-au dat telefoane mobile, insistă agentul, sigur de raționamentul său și sperând ca frumusețea dimineții să-l predispună pe superior la bunăvoință. Comisarul îi dădu dreptate, Deocamdată o să ne gospodărim cu ce avem, în eventualitatea în care va fi necesar pentru investigație, voi cere alte mijloace, în ceea ce privește cheile, dacă ministerul autorizează cheltuiala, mâine fiecare dintre voi o va avea pe a lui, Și dacă nu autorizează, Voi face într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
se facă unul sanie, iar celălalt să-l tragă pentru a putea căra mai mulți știuleți deodată! Vin din nou! Aceeași operațiune o fac și acum. Vai! ce drăgălași sunt cu căpșoarele lor dungate și cu sârguința cu care se gospodăresc. La fel, unul stă pe spate , ținând pe burtică mai mulți știuleți de porumb, iar celălalt îl trage de ceafă ca pe o săniuță. Eu cred că mulți oameni pot învăța atâtea în privința hărniciei și ingeniozității de la ei! Dar, în
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
nu neapărat autoritățile și legile trebuie să-(l)se)impună, trebuie să ni-l autoimpunem, există o măsură în toate, inclusiv a bunului simț, o rușine, un respect elementar, o sinceritate și cu ce se mai asociază ele... Ne mai gospodăream și noi singuri și nu neapărat în „foruri democratice” ca să cadă bine „europenilor” și nu neapărat ca înainte, pe bază de convocator și trâmbiță, megafoane sau microfoane. Ne trebuie mulți ani de-aici înainte să ne revenim, alți conducători, dacă
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367373_a_368702]
-
oamenii au fost de acord cu această propunere. După câteva săptămâni, tănărul veni disperat la rege: - Dragul meu, ocrotitor! Preamărite împărate! La mare ananghie sunt! Oamenii, în loc să muncească, s-au apucat să dea foc lanurilor, pe care le aveau în gospodării celelalte echipe și să le otrăvească acestora animalele. Totul a luat-o razna, țara se duce de râpă! Te rog să mă ajuți! Regele îl privi calm și îi răspunse: - Dar ai toata puterea! Te rog să te folosești de
DE UN TÂNĂR de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366236_a_367565]
-
niște depozite exact lângă biserică, în spatele ei de fapt erau. Cine locuia acolo în apropiere, auzeau noaptea focuri de armă de nici nu puteau să doarmă, de multe ori nu stiiau ce se întâmplă... iar, cum nemții rămași în sat, gospodării adică se trezeau dis-de-dimineață, unii dintre ei vedeau căruțele cum se întorceau goale la primele ore ale zilei, dar cum erau mânjite de sânge; oare unde îi duceau? Doamne, când îmi amintesc acum...omorau cu sutele, miile din bieții flăcăi
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
acum începe să prindă viață un colț de Buhuși! La ora actuală, fabrica are desfacere în toată țara, producând peste 6 000 de tone pe lună, comparativ cu 100 de tone, cât producea înainte de a fi pusă pe picioare și gospodărită de către actualul administrator, dr. ing. Mihail Lupu. Apariția acestei fabrici într-un itinerariu lipsit de unități cu potențial economic a însemnat ce înseamnă o ploaie de vară pe un pământ crăpat de secetă. Fabrica avea nu numai să asigure locuri
DR.ING. MIHAIL LUPU. IZBÂNZI ŞI EXPERIENŢE. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345646_a_346975]
-
în patrimoniul cultural unuiversal. Aș mai avea un of pe inimă, ca dragii mei confrați de la ziarele ce abundă în scandaluri politice, alături de televiziunile ce împânzesc biata sticlă cu toate minciunile „beligeranților” să-și îndrepte atenția la felul cum este gospodărit Bucureștiul nostru, să ia poziție și să-i trezească la realitate pe domnii primari, fiindcă la ora actuală nu face excepție niciun parc, peste tot este lăsată iarba să moară, iar noi să ne simțim abandonați. Marin VOICAN-GHIOROIU diminică, 5
TRIST, FOARTE TRIST! INCREDIBILA NEPĂSARE A CELOR CARE NE REPREZINTĂ... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354963_a_356292]
-
preoți sau călugări, tatăl oprea calul în dreptul acestora și, arătând disprețuitor la ei cu degetul, îi spunea: „Îl vezi? Ăștia sunt dintre acei bandiți cu fustă care l-au ars pe rug pe Giordano Bruno!”. Evident, propaganda continua și atunci când gospodăreau în doi pe lângă casă. Astfel, în timp ce stivuia lemnele despicate de taică-său, viitorul călugăr afla cât de absurde și rupte de realitate sunt cele scrise în Sfânta Scriptură: „Cum putea Noe să facă o corabie atât de mare încât să
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
an, ghid care este postat și pe site-ul nostru. Consider că acest Ghid trebuie să stea în permanență pe masa președintelui de club și nu numai. George ROCA: Mulțumesc mult! Un adevărat raport de activitate! Din ce fonduri se gospodărește „Lions Club” din România? Primiți și ajutoare din partea Guvernului României sau din străinătate? Rodica DACIN: Fondurile în majoritate provin din cotizațiile membrilor. În luna ianuarie a fiecărui an organizăm un Revelion lionistic al districtului (unele cluburi organizează baluri), în cadrul căruia
GUVERNATOR 2010-2011 „DISTRICT LIONS 124”- ROMANIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356739_a_358068]
-
de turism și au fost încântați de plimbarea cu plutele pe Bistrița. În muzeu sunt amenajate spații dedicate și celorlalte ocupații ale localnicilor, precum fierăritul, păstoritul și butinăritul, torsul și țesutul. Butinăritul este reprezentat prin obiecte de uz casnic și gospodăresc precum: cofă, doniță, budârlău (untar, vas din lemn în care se obține untul), berghezeu (obiect de lemn cu palete la capăt pentru strânsul cașului), sculpturi în lemn, rame pentru icoane, tablouri, stative, brai, obiect cu care se bătea brânza frământată
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
pe principiul cade omul din pom și păcat să nu tragă un pui de somn - noi v-am dat vouă această Grădină pe degeaba iar acum suntem goi în toate! Iar de-o fi să nu știm iarăși să o gospodărim, s-o gospodăriți voi pentru noi și să ne culegeți și nouă roadele! Aceste mesaj nu este îndreptat împotriva vreunui popor pomenit în aceste rânduri, ci dimpotivă, e o admirație pentru capacitatea altor popoare de a străluci prin bogățiile altora
CUM DISTRUGI ŞI VINZI O ŢARĂ ÎN 20 DE ANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355575_a_356904]
-
omul din pom și păcat să nu tragă un pui de somn - noi v-am dat vouă această Grădină pe degeaba iar acum suntem goi în toate! Iar de-o fi să nu știm iarăși să o gospodărim, s-o gospodăriți voi pentru noi și să ne culegeți și nouă roadele! Aceste mesaj nu este îndreptat împotriva vreunui popor pomenit în aceste rânduri, ci dimpotivă, e o admirație pentru capacitatea altor popoare de a străluci prin bogățiile altora! Acest material a
CUM DISTRUGI ŞI VINZI O ŢARĂ ÎN 20 DE ANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355575_a_356904]
-
peșteră, cu care stăteam pe jos, la discuții, dupa ora închiderii, cînd devenea comunicativ. Sînt în stare să gust încrîncenarea ca pe suprema dovadă de forță, aici bărbăția mea lucreză la parametrii cei mai înalți. Grija solemnă de a-mi gospodări răbdarea naște, în cazul meu, monștri, înspăimîntători, dar reumatici, igrasioși, munciți de o blîndețe degenerată. Și dacă totul s-ar povesti invers, ca un fel de apă care se împinge singură înspre izvor și rămîne, clocotind, acolo, istoria noastră comună
VECHIUL DRUM AL MĂTĂSII de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368840_a_370169]